16 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Retrocedare cu bucluc
Doi gălăţeni au pus în încurcătură Primăria Galaţi şi Guvernul după ce au cerut retrocedarea unei suprafeţe de 15.000 de metri pătraţi pe care trec toate reţelele de apă, termoficare şi gaze care deservesc blocurile din Ţiglina II.
Situaţie mai puţin obişnuită în justiţie, care trebuie să decidă dacă este oportun să restituie un teren de 1,5 hectare situate pe teritoriul fostei comune Fileşti. Solicitanţii sunt Eugen Sima şi Cristian Tudose, care nu au menţionat în cererea de chemare în judecată că ar fi interesaţi de obţinerea unor despăgubiri, ci doar de restituirea în natură a terenului. Autorităţile gălăţene se opun unei astfel de acţiuni, întrucât susţin că suprafaţa cu pricina este brăzdată de reţele de apă, termoficare, gaze, cabluri telefonice şi electrice, care reprezintă legătura cu civilizaţia pentru locuitorii din Micro 16 şi din Ţiglina II. Reprezentanţii au cerut introducerea în cauză a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care funcţionează pe lângă Guvernul României, dar şi a Ministerului Finanţelor.
Restituirea în natură nu este posibilă
Tribunalul Galaţi a dispus formarea unui al doilea dosar, în care să se judece oportunitatea implicării Ministerului Finanţelor în acest caz. Primăria Galaţi susţine că restituirea în natură nu mai este posibilă din motivele amintite anterior, dar nici nu li se pot acorda despăgubiri celor doi gălăţeni întrucât nu au solicitat acest lucru. Problema este pusă greşit, pentru că nu poţi recunoaşte legal că oamenii au dreptate, pentru ca apoi să nu le dai nici terenul, nici despăgubiri. Aceasta este calea cea mai sigură către CEDO, cum s-a mai întâmplat într-un alt caz în care era implicată tot municipalitatea. CEDO a acordat despăgubiri de sute de mii de euro unei israelience de origine română, după ce femeia s-a trezit exact în situaţia descrisă anterior. Tribunalul Galaţi i-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei case deţinute de părinţi, dar a stabilit că persoanele care au obţinut titlul de proprietate pe imobil au fost cumpărători de bună credinţă. Vom reveni cu detalii.
http://www.monitorul... ... &articol=9

[Mikka]

Pai ce treaba are Tiglina II cu Filestiul?? Ori e super-mare Filestiul si atunci se invecineaza cu buricul Galatiului, ori T2 a ajuns pana in buza Sidexului...
Poate Tiglina III. Sau poate e un articol facut dupa ureche.

[adrian]

Oare nu se cere retrocedarea terenului de sub combinat? Sau santierul naval nu sta oare pe vreun teren al cuiva? Mare tampenie cu retrocedarile astea. De fapt legile noastre sunt tampite. In parlament se doarme si se lipseste, fiecare da legile dupa ureche. Sa vedem cand o cere unul terenul de sub casa poporului ce vor face parlamentarii nostri iubiti. Mai fac una in alta parte pe banii nostri?

[dcp100168]

Mega-afacere în centrul oraşului: 4,2 milioane € pentru Ultimul Leu
Consiliul Local din Galaţi trebuie să dea unor gălăţeni o adevărată avere pentru un teren. Despăgubirea-record reprezintă contravaloarea unei suprafeţe de 15.000 de metri pătraţi. Terenul a fost revendicat şi nu mai poate fi retrocedat în natură deoarece prin zonă trec toate reţelele de apă, termoficare şi gaze care deservesc blocurile din Ţiglina II. Suma reprezintă cea mai mare despăgubire acordată vreodată de justiţia gălăţeană moştenitorilor unor foşti proprietari. Solicitanţii sunt Eugen Sima şi Cristian Tudose, care nu au menţionat în cererea de chemare în judecată că ar fi interesaţi de obţinerea unor despăgubiri, ci doar de restituirea în natură a terenului. Autorităţile  gălăţene s-au opus unei astfel de acţiuni întrucât au susţinut că suprafaţa cu pricina este brăzdată de reţele de apă potabilă, termoficare, gaze, cabluri telefonice şi electrice. Reprezentanţii Primăriei Galaţi au cerut introducerea în cauză a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, care funcţionează pe lângă Guvernul României, dar şi a Ministerului Finanţelor, cu scopul de-a trece în sarcina acestora plata despăgubirilor acordate.
Restituirea în natură nu este posibilă
Primăria Galaţi a susţinut că restituirea în natură nu mai este posibilă din motivele amintite anterior, dar nici nu li se pot acorda despăgubiri celor doi gălăţeni întrucât nu au solicitat acest lucru. În urma unei expertize judiciare cerută recent de instanţă, s-a stabilit că valoarea terenului de 15.000 de metri pătraţi din apropiere de Ultimul Leu este de 4,2 milioane de euro.
Nu se ştie cine va plăti banii
Singura problemă care se punea în final este cine va plăti aceşti bani: Consiliul Local Galaţi sau statul român, prin Ministerul Finanţelor. Tribunalul Galaţi a decis recent că administraţia locală este bună de plată, urmând ca forul deliberativ local să achite şi cheltuielile de judecată efectuate de Eugen Sima şi Cristian Tudose, care se ridică la aproape 74.000 de lei.
Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Primăriei Galaţi nu au dorit să facă niciun fel de comentariu legat de milioanele de euro pe care instituţia este obligată să le achite.
http://www.adevarul.... ... l-leu.html

[SAMUR1]

waw...daca merge... prost sa fii sa ai o asemenea oportunitate si sa nu dai statul in judecata.. si cine "sufera" ?         "FRAIERII"...

[dcp100168]

Despăgubire de zece ori mai mare pentru un teren
Consiliul Local este obligat să le achite moştenitorilor unui teren din cartierul Fileşti această sumă considerabilă. Instanţa a decis că terenul de 1,5 hectare nu poate fi revendicat în natură deoarece în zonă este construit un cartier de locuinţe. Dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Terenul este revendicat de gălăţenii Eugen Sima şi Cristian Tudose, care nu au menţionat în cererea de chemare în judecată faptul că ar fi interesaţi de obţinerea unor despăgubiri, ci doar de restituirea în natură a terenului. Instanţa a decis că nu este posibilă restituirea în natură şi a desemnat un expert pentru a stabili contravaloarea terenului.
Expertiză supraevaluată
Fabuloasa sumă de 4,2 milioane de euro a fost stabilită de expertul Vasile Bideaua, iar Consiliul Local nu a formulat obiecţiuni. Culmea, din expertiză reiese că preţul unui metru pătrat de teren în cartierul Fileşti ajunge la 280 de euro, deşi în realitate, în zonă, nu depăşeşte 12-15 euro. „Noi am cerut terenul, dar despăgubirile materiale au fost stabilite de un expert”, susţine unul dintre reclamanţi. În motivarea acţiunii, cei doi gălăţeni au arătat că terenul le-a aparţinut conform Contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.252 din 29 martie 1948, fiind  preluat de stat fără titlu, în mod abuziv.
Tribunalul Galaţi prin sentinţa civilă nr.804 din 14 mai 2009 a admis acţiunea formulată de reclamanţi şi a obligat Consiliul Local Galaţi la plata sumei de 4,2 milioane de euro, reprezentând contravaloarea suprafeţei de 1,5 hectare de teren intravilan situat pe teritoriul cartierul Fileşti. „Noi am cerut terenul în natură, iar Consiliul Local nu a fost de acord să ni-l dea. Următorul termen este pe 20 ianuarie 2011. Decizia este definitivă şi sperăm să fie şi irevocabilă”, ne-a declarat avocatul reclamanţilor Alexandru Păun.
Consiliul Local, în replică, îşi declară calitatea procesuală pasivă deoarece terenul revendicat aparţine proprietarilor clădirilor construite pe acesta. În prezent, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cu privire la cuantumul despăgubirilor Consiliul Local a susţinut că a formulat obiecţiuni la raportul de expertiză în mai multe rânduri dar că instanţa le-a ignorat, susţinere ce nu este confirmată de niciun act depus la dosar.
Buni de plată
Preşedintele Comisiei buget-finanţe a CL, consilierul Constantin Aurelian, ne-a declarat că habar nu are despre acest proces: „N-a venit nimeni să ne ceară despăgubirea. Oricum, nu putem despăgubi pentru că n-avem personalitate juridică”, afirmă Constantin Aurelian, preşedintele Comisiei buget. Rămâne de văzut cum va plăti Consiliul Local uriaşa sumă, în condiţiile în care nu are patrimoniu, fiind doar autoritate deliberativă. Cu siguranţă însă că va plăti Acarul Păun, adică nimeni altul decât contribuabilul gălăţean.
http://www.adevarul...._335966479.html

Acest mesaj a fost editat de AndreiM pe: 15 septembrie 2010 - 09:48.

[Mikka]

Valorile erau cu totul altele acum vreo doi ani, poate chiar si de zece ori mai mari - la terenuri. Oricum, in atata vreme, daca se considera suma prea mare, era timp o gramada sa contesti suma...
Si, oricum, fata de 5,5 milioane de euro pentru o casa (zgaltaita de nu se mai stie cate cutremure...) si o parcare (retrocedarea sediului Primariei) si 15.000 de mp intravilan, parca e mai credibila suma in cel de-al doilea caz.

[dcp100168]

CLM Galaţi îşi pierde banii prin sălile tribunalelor
* Mafia imobiliară a mai dat un tun de 4,2 milioane de euro

Consiliul Municipal Galaţi trebuie să plătească 4,2 milioane euro pentru că nu a fost retrocedat un teren care valorează de 14 ori mai puţin. În urmă cu zece ani, gălăţenii Eugen Sima şi Cristian Tudose au revendicat un teren de 1,5 ha, în zona Fileşti. La vremea în care a fost confiscat abuziv de stat, terenul era în extravilan, fiind ocupat de grădini şi vii. Între timp, acolo s-a construit Cartierul Siderugiştilor.
Cei doi revendicatori s-au adresat mai întâi Serviciului „Revendicări" din primărie, unde li s-a răspuns că cererea lor nu face obiectul activităţii serviciului, pentru că la momentul confiscării, terenul era extravilan. Au adresat o nouă solicitare, către primarul Dumitru Nicolae, dar nu au primit nici un răspuns.
În aceste condiţii, Sima şi Tudose au deschis acţiune în instanţă împotriva Consiliului Local al Municipiului (CLM) Galaţi, cerând ca terenul să le fie restituit în natură. Instanţa a stabilit că terenul nu poate fi restituit în natură, pe vechiul amplasament şi a dispus ca cei doi proprietari să primească despăgubiri în bani. Judecarea cauzei a fost suspendată sau scoasă de pe rol de mai multe ori, iar în 2007, instanţa de la Tribunalul Galaţi a dispus rejudecarea dosarului 2114/c/2002.
Un teren de 300.000, evaluat la 4,2 milioane euro
Magistraţii au dispus evaluarea terenului de către un expert autorizat, desemnându-l pentru aceasta pe Vasile Bideaua. Expertul a „umflat" serios valoarea terenului, la 4,2 milioane euro, adică 280 euro/mp, în condiţiile în care, în prezent, terenurile din zonă se vând la 11-15 euro/mp, iar în momentele bune ale pieţei imobiliare nu putea depăşi 20 euro/mp. Aşadar, valoarea terenului nu ar fi trebuit să depăşească 300.000 euro. Totuşi, expertul Vasile Bideaua a stabilit un preţ de 14 ori mai mare.
În dosarul 2021/121/2009, instanţa de la Tribunalul Galaţi a admis cererea lui Eugen Sima şi Cristian Tudose, obligând CLM Galaţi, prin primarul Dumitru Nicolae, la plata sumei de 4.200.000 euro cu titlu de despăgubiri pentru terenul din Fileşti. Municipalitatea a fost obligată şi la plata unor cheltuieli de judecată, în valoare de 46.000 lei în cazul lui Sima şi de 27.786 lei în cazul lui Tudose.
CLM şi Primăria Galaţi au făcut recurs la Curtea de Apel Galaţi, dar prin sentinţa 45A/10.02.2010, magistraţii le-au dat dreptate revendicatorilor.
CLM şi Primăria au făcut recurs la instanţa supremă şi în mai 2010 dosarul 2021/121/2009 a ajuns pe rolul ÎCCJ. Prin sentinţa 319/20.01.2011, instanţa a respins recursurile primăriei şi CLM.
Sentinţa fiind irevocabilă, municipalitatea trebuie acum să le plătească celor doi reventicatori suma de 4,2 milioane de lei.
În corzi!
Consilierii municipali au aflat cu stupoare de faptul că trebuie să găsească cele 4 milioane de euro pentru plata despăgubirilor. Deocamdată fac anchete, ca să se afle cum stau lucrurile. A avut loc o şedinţă extraordinară a Comisiei de Buget Finanţe a CLM, la care au fost invitate fosta şefă a Direcţiei Juridice, Tincuţa Pătruţă şi juristul CLM, Carmen Bratoveanu. Nu e exclus să apară surprize, pentru că în 2007 Primăria Galaţi a mai pierdut un teren de 9,5 milioane euro, cu complicitatea fostei directoare Tincuţa Pătruţă, care nu a reprezentat primăria la nici una din cele 8 termene din procesul în care municipalitatea a pierdut terenul.
Un „client" vechi
Expertul Vasile Bideaua, care este autorul supraevaluării terenului, a fost angajat al serviciului de cadastru din Primăria Galaţi, pe vremea când primar era Eugen Durbacă. Bideaua a fost implicat într-un schimb de terenuri, în care firma SC Delta Rom, la care acţionari erau primarul Eugen Durbacă şi soţia sa, a obţinut terenul de pe str. Brăilei, la intrarea în Galaţi, cedând un teren situat în zona Brateş. Bideaua a explicat atunci că a întocmit documetaţia la cererea SC Delta Rom, al cărui acţionar era primarul Durbacă.
http://www.romaniali...uro-215533.html

[riaji]

Pai..ce naiba sa-i faci. De-aia n-are primaria bani de sediu.

[bosorogu']

adrian, pe 14 noiembrie 2008 - 08:44, a spus:

Oare nu se cere retrocedarea terenului de sub combinat? Sau santierul naval nu sta oare pe vreun teren al cuiva? Mare tampenie cu retrocedarile astea. De fapt legile noastre sunt tampite. In parlament se doarme si se lipseste, fiecare da legile dupa ureche. Sa vedem cand o cere unul terenul de sub casa poporului ce vor face parlamentarii nostri iubiti. Mai fac una in alta parte pe banii nostri?

Nu vor fi in stare. Pe astia nu ii intereseaza decat niste varuieli cu asfalt declarate modernizari de drumuri. La pret de super autostrazi suspendate in creerul muntilor.

Acest mesaj a fost editat de bosorogu' pe: 03 februarie 2011 - 16:59.

[dcp100168]

Sechestru asigurator pe bunurile Consiliului Local!
Acţiunea a fost întreprinsă în vederea executării unei deciziei irevocabile emisă de Înalta Curte de Casaţie.Este vorba de o despăgubire de 4,2 milioane de euro pe care Consiliul Local Galaţi este obligat să o acorde moştenitorilor unui teren din cartierul Ţiglina III.
Pe 20 ianuarie 2011, prin Decizia nr.319, Înalta Curte de Casaţie decide defintiv şi irevocabil că gălăţenii Eugen Sima şi Cristian Tudose sunt îndreptăţiţi să primească această despăgubire din partea Consiliului Local Municipal Galaţi. Deşi reprezentanţii CL au susţinut în repetate rânduri, atât public cât şi în faţa instanţelor de judecată, faptul că nu există conturi ale Consiliului Local şi nici patrimoniu propriu, avocaţii moştenitorilor deţin acte oficiale ce dovedesc exact contrariul. Astfel, conform avocatului Alexandru Păun, în cadrul executării silite, derulate împotriva Consiliului Local al Municipiului Galaţi, a fost înfiinţat sechestrul asigurator asupra unui număr de imobile, aflate în proprietatea Consiliului Local, printre care şi blocul A4, tronson 1, de pe strada Traian, un imobil situat în strada Traian nr. 93, un imobil situat în strada Mihai Bravu nr. 23, un imobil situat Micro 39 C, bl. J5 şi un imobil situat în strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 32. „Au fost obţinute de la autorităţile competente, documente  din care reiese derularea unor operaţiuni prin conturi bancare şi de trezorerie de către Consiliul Local al Municipului Galaţi. Considerăm că toate acţiunile ilegale întreprinse de persoanele responsabile din cadrul  Consiliului Local al Municipiului Galaţi, reprezinta un refuz samavolnic de a executa o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă prin care o instituţie publică a administraţiei locale a fost obligată la plata unor despăgubiri juste si echitabile stabilite irevocabil de puterea judecatoreasca”, ne-a declarat Alexandru Păun, avocatul celor doi moştenitori. Conform aceleiaşi surse, bunurile vor fi scoase la licitaţie în perioada imediat următoare. „O să facem o expertiză asupra imobilelor. Părerea mea, cel de pe Mihai Bravu nr.23 ar costa 80-100.000 de euro, iar tronsonul blocului A 4 în jur de 200.000-300.000 euro”, a mai spus avocatul Alexandru Păun.
Primarul neagă
Întrebat dacă există în acest moment un sechestru asigurator pe unul din bunurile Consiliului Local, primarul Dumitru Nicolae ne-a declarat: „Nu este niciun sechestru. Vreau să vă fie clar: domeniile administraţiei locale nu se sechestrează, nu se iau, sunt nişte prevederi în ţara noastră. Ăla e bloc construit de noi şi cu asta basta!”.
Contactată telefonic, Carmen Moldoveanu, avocatul Consiliului Local Galaţi, a refuzat să ne ofere o declaraţie.
adevarul.ro

[riaji]

Niste cretini, de la jegul asta de primar care nu mai crapa si pana la avocatul lu` peste prajit..

[dcp100168]

„Casa prim-secretarilor PCR” va fi scoasă la licitaţie pe 26 august
Îndreptăţiţi la o despăgubire de 4,2 milioane de euro, moştenitorii unui cartier din Galaţi au pus sechestru pe bunurile Consiliului Local. La prima licitaţie, programată pe 26 august, va fi valorificat imobilul din strada Mihai Bravu 23 (fosta Casa prim-secretarilor PCR). Preţul de pornire este de 250.000 de euro.
Caz fără precedent la Galaţi! Consiliul Local (CL) Galaţi riscă să rămână fără o parte din patrimoniul său imobiliar asupra căruia a fost instituită măsura sechestrului asigurator, una dintre clădirile acestuia fiind scoasă deja la licitaţie. Acţiunea a fost întreprinsă în vederea executării Deciziei irevocabile (nr. 319) emisă de Înalta Curte de Casaţie, pe 20 ianuarie 2011. Este vorba de o despăgubire de 4,2 milioane de euro pe care CL este obligat să o acorde lui Eugen Sima şi Cristian Tudose, moştenitorii unui teren pe care a au fost construite blocurile din cartierul Ţiglina III. Instanţa a decis că nu este posibilă restituirea în natură întrucât terenul revendicat face parte integrantă dintr-un cartier de locuinţe.
Deşi reprezentanţii CL au susţinut în repetate rânduri faptul că sentinţa Înaltei Curţi nu poate fi pusă în executare deoarece instituţia pe care o reprezintă nu are patrimoniu, avocatul moştenitorilor Alexandru Păun deţine acte oficiale care dovedesc exact contrariul. De altfel, reprezentantul celor doi moştenitori a depus la Parchetul Judecătoriei gălăţene, plângeri penale împotriva primarului Dumitru Nicolae, a consilierilor locali, precum şi a câtorva funcţionari de la Trezoreria Galaţi, deoarece refuză achitarea substanţialei despăgubiri.
"Nu există nicio justificare legală care să motiveze refuzul de îndeplinire a obligaţiilor stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă. Clienţii mei au formulat plângeri penale împotriva persoanelor considerate responsabile. A fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi pentru cercetarea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor săvârşit în forma calificată, neglijenţa în serviciu, fals intelectual şi fals în declaraţii", ne-a declarat avocatul Alexandru Păun.
Conform aceleiaşi surse, în cadrul executării silite derulate împotriva Consiliului Local, a fost instituit sechestrul asigurator asupra unui număr însemnat de imobile printre care "blocul A4, tronson 1, de pe strada Traian, un imobil situat în strada Traian nr. 93, un altul de pe strada Mihai Bravu nr. 23, o clădire situată în Micro 39 C, bl. J5, o alta din strada Alexandru Ioan Cuza, nr. 32 şi un spaţiu comercial situat pe strada, Domnească nr.13, blocul L, parter".
Primul imobil care va fi scos la licitaţie este cel de pe strada Mihai Bravu, numărul 23 (în care are sediul grădiniţa particulară Lyra). Casa are o semnificaţie aparte întrucât în perioada comunistă a servit drept locuinţă de serviciu pentru primii secretari PCR care au condus judeţul Galaţi. Licitaţia va avea loc vineri, 26 august, ora 11.00. „S-a făcut o evaluare de către un expert. Preţul de pornire este 255.000 de euro. Este o clădire valoroasă. Cu siguranţă că vom obţine un preţ bun", afirmă avocatul Păun.
Persoanele care doresc să participe la licitaţie trebuie să se înscrie la biroul executorului judecătoresc Munteanu Paraschiva Laura şi să depună o garanţie de 10%. Licitaţia este publică.
Conform avocatului Alexandru Păun, în curând, urmează să fie scos la licitaţie tronsonul 1 de la blocul A4. „Valorează cel puţin un milion de euro. Dacă nu se va ajunge la o înţelegere cu primarul Galaţiului, vom continua să punem sechestru şi pe alte clădiri ale Consiliului Local. De la Cadastru ni s-a spus că în patrimoniul Consiliului Local sunt în  jur de 250-300 de imobile ", a spus avocatul Păun.
adevarul.ro

[dcp100168]

30-40 de imobile, vândute pentru recuperarea a 4,2 milioane euro
Începând de pe 26 august, zeci de case şi terenuri aflate în proprietatea municipalităţii vor fi scoase la licitaţie, imobil cu imobil, în cadrul unei ample executări silite. Prin aceste vânzări în serie ar trebui să fie acoperită suma de 4,2 milioane euro, pe care Consiliul Municipal (CLM) Galaţi ar trebui să o plătească lui Eugen Sima şi Cristian Tudose, pentru că nu au fost puşi în posesia unui teren revendicat.
În 2002, cei doi au revendicat un teren de 1,5 ha, în zona Fileşti. La vremea confiscării, terenul era în extravilan, fiind ocupat de vii şi grădini. După ce a început construirea Sidex-ului, acolo a fost construit Cartierul Siderurgiştilor. Sima şi Tudose au depus cererea la Serviciul „Revendicări", dar funcţionarii i-au trimis la plimbare cu explicaţia că solicitarea nu face obiectul activităţii serviciului, pentru că în momentul confiscării terenul era în extravilan.
Au adresat o cerere şi primarului Dumitru Nicolae, dar nu au primit nici un răspuns şi s-au adresat justiţiei, cerând restituirea în natură. Instanţele au stabilit că nu e posibilă aplicarea „restitutio in integrum", pentru că acolo sunt blocuri. Pentru stabilirea daunelor, judecătorii au dispus evaluarea terenului, desemnându-l pe expertul Vasile Bideaua.
Acesta a supraevaluat valoarea terenului la 4,2 milioane euro, adică 280 euro/mp. În prezent, terenurile din Fileşti se vând la 11-15 euro/mp, iar în momentele bune ale pieţei imobiliare nu depăşeau 20 euro/mp. Aşadar, valoarea terenului ar fi de aproximativ 300.000 euro. În dosarul 2021/121/2009, Tribunalul Galaţi a admis cererea lui Sima şi Tudose, obligând CLM Galaţi la plata a 4,2 milioane de euro şi a unor cheltuieli de judecată de 46.000 lei pentru Sima şi de 27.786 lei lui Tudose. CLM şi primăria au făcut recurs la curtea de apel, care a menţinut decizia tribunalului. Municipalitatea a făcut recurs la instanţa supremă, iar ÎCCJ a emis sentinţa 319/20.01.2011, prin care a respins recursul. Sentinţa fiind irevocabilă, CLM şi Primăria Galaţi trebuie să le plătească celor doi revendicatori suma de 4,2 milioane de lei.
Dosare penale şi procese inutile
Dacă ar fi tratat cu seriozitate cererea celor doi revendicatori, primăria ar fi rezolvat problema foarte simplu, prin oferirea unui teren la schimb. Abia după ce ÎCCJ a obligat municipalitatea la plata mega-despăgubirii, funcţionarii au ieşit din amorţeală, dar acum nu mai au ce să facă. Pe rolul Judecătoriei Galaţi sunt 10 acţiuni deschise de primărie împotriva lui Sima şi Tudose, speţa fiind plângere împotriva încheierii de carte funciară. Termenele sunt fixate în... mai 2012.
Procurorii DNA s-au sesizat asupra unui amănunt important în acest caz, anume că terenul de 1,5 ha fost supraevaluat, iar evaluatorul Vasile Bideaua a lucrat pe vremuri în Primăria Galaţi, la Direcţia Cadastru. Aşadar, ar exista şi ipoteza unei complicităţi a funcţionarilor din primărie la paguba suportată de municipalitate. Între timp, Sima şi Tudose au contraatacat, depunând şi ei plângeri penale împotriva finanţiştilor primăriei, care au refuzat plata celor 4,2 milioane euro, şi împotriva consilierilor municipali, care nu au rol în piesă dar au fost puşi la zid de ÎCCJ.
Între timp, avocatul celor doi a declanşat o operaţiune amplă de executări silite, anunţând punerea sechestrului şi scoaterea la licitaţie a 30-40 de imobile şi terenuri ale municipalităţii, pentru a fi obţinută suma de 4,2 milioane euro.
„Casa Prim-secretarilor", prima scoasă la licitaţie
Pe 26 august va fi scos la licitaţie imobilul de pe str. Mihai Bravu nr. 23, imobil de patrimoniu care a fost reşedinţa foştilor prim-secretari PCR de Galaţi. Preţul de pornire va fi de 250.000 de lei, o valoare mică ţinând cont de faptul că suprafaţa construită e de 330 mp, iar cea a grădinii de 365 mp.
Imobilul de pe Mihai Bravu are, la rândul său, o „poveste de tranziţie". Ar fi putut fi după 1990 sediul unei instituţii publice, dar a devenit e o afacere cu iz clientelar, fiind dăruită de fostul primar Eugen Durbacă familiei Alexandru şi Valentina Nicolaev, care l-au urmat la ApR, PUR şi PC. Valentina Nicolaev a fost consilier judeţean şi preşedinta Organizaţiei de Femei a PC Galaţi. În 1990, imobilul devenise sediul Mişcării Ecologiste din România, dar pentru că ecologiştii nu aveau bani de chirie, în imobil s-au mai mutat şi alţi chiriaşi, între care şi Fundaţia Lyra, a familiei Nicolaev, cu profil de activitate grădiniţă. Soţii Nicolaev au reuşit să îi elimine pe ceilalţi chiriaşi, punând stăpânire pe întregul imobil, plătind la început o chirie modică, de 914 lei. Pe 19.06.1996, soţii Valentina şi Alexandru Nicolaev şi-au vândut apartamentul de pe str. Siderurgiştilor nr. 8, bl. D4, ap. 66 şi s-au mutat în casa de pe str Mihai Bravu. Procesul-verbal de predare-primire a imobilului, nr. 23/26.07.1996, a fost întocmit pentru Fundaţia Lyra, dar contractul de închiriere a fost încheiat de primăria condusă de Durbacă cu Alexandru Nicolaev, ca chiriaş persoană fizică. În 2000, înainte de pierde mandatul de primar, Durbacă a aprobat o prelungire de 6 ani a contractului. Atunci s-a schimbat şi formula, trecându-se de la „contract de închiriere" la „atribuire în folosinţă gratuită a imobilului". În şedinţa CLM Galaţi din 28.08.2008, la punctul 28 al ordinii de zi a fost trecut un proiect de hotărâre iniţiat de primarul Dumitru Nicolae, prin care s-a prelungit folosinţa gratuită a imobilului de către familia Nicolaev cu încă 5 ani, adică până în 2013.
romanialibera.ro

[dcp100168]

Licitaţia pentru vânzarea “Casei prim-secretarilor PCR", amânată. Preţul de pornire scade cu 25%
Îndreptăţiţi la o despăgubire de 4,2 milioane de euro, moştenitorii unui cartier din Galaţi au pus sechestru pe bunurile Consiliului Local. Primul imobil scos la licitaţie este cel de pe strada Mihai Bravu, numărul 23 (în care are sediul grădiniţa particulară Lyra).
Licitaţia ar fi trebuit să aibă loc vineri, 26 august, însă a fost amânată deoarece nu s-a înscris nicio persoană. "Nu s-a înscris nimeni pentru licitaţie. Vom stabili o altă zi. Preţul de pornire va scădea cu 25%", ne-a declarat avocatul Alexandru Păun, reprezentantul moştenitorilor. Clădirea a fost evaluată la 250.000 de euro.
Casa are o semnificaţie aparte întrucât în perioada comunistă a servit drept locuinţă de serviciu pentru primii secretari PCR care au condus judeţul Galaţi.
Desi Primăria a pierdut o clădire de patrimoniu valoroasă, primarul Dumitru Nicolae nu pare să fie deranjat de acest lucru:"Nu noi am dat-o. Duceţi-vă şi întrebaţi Instanţa. Ce să fac eu dacă legile sunt strâmbe în România?".
Reamintim că acţiunea a fost întreprinsă în vederea executării Deciziei irevocabile (nr. 319) emisă de Înalta Curte de Casaţie, pe 20 ianuarie 2011. Este vorba de o despăgubire de 4,2 milioane de euro pe care CL este obligat să o acorde lui Eugen Sima şi Cristian Tudose, moştenitorii unui teren pe care a au fost construite blocurile din cartierul Ţiglina III. Instanţa a decis că nu este posibilă restituirea în natură întrucât terenul revendicat face parte integrantă dintr-un cartier de locuinţe.
Cazul a ajuns la DNA
Deşi reprezentanţii CL au susţinut în repetate rânduri faptul că sentinţa Înaltei Curţi nu poate fi pusă în executare deoarece instituţia pe care o reprezintă nu are patrimoniu, avocatul moştenitorilor Alexandru Păun deţine acte oficiale care dovedesc exact contrariul.
Drept urmare, primarul Dumitru Nicolae, consilierii locali si cativa functionari de la Trezoreria Galati s-au ales cu plangeri pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor săvârşit în forma calificată, neglijenţa în serviciu, fals intelectual şi fals în declaraţii.
"Clienţii mei au formulat plângeri penale împotriva persoanelor considerate responsabile. Ne-am adresat si Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru investigarea aspectelor ce cad în competenţa acestei instituţii”, a declarat avocatul Păun.
Urmează tronsonul 1 de la Blocul A4
Conform avocatului Alexandru Păun, în curând, urmează să fie scos la licitaţie tronsonul 1 de la blocul A4. „Valorează cel puţin un milion de euro. Dacă nu se va ajunge la o înţelegere cu primarul Galaţiului, vom continua să punem sechestru şi pe alte clădiri ale Consiliului Local. De la Cadastru ni s-a spus că în patrimoniul Consiliului Local sunt în jur de 250-300 de imobile", a spus avocatul.
adevarul.ro

[dcp100168]

Ei vor recuperarea a 4,2 milioane de euro, CL spune că n-are
* Primarul Galaţiului, întregul Consiliu Local şi două funcţionare de la Trezorerie s-au ales cu plângeri penale la DNA
Moştenitorii celor 15.000 de metri pătraţi din cartierul Ţiglina III care au de încasat de la Consiliul Local 4,2 milioane de euro sunt departe de a-şi fi terminat lupta cu instituţiile statului. Avocatul celor doi, Alexandru Păun, ne-a spus că are în jur de 40 de dosare prin care încearcă să obţină, în numele clienţilor săi, ceea ce li se cuvine moştenitorilor printr-o decizie definitivă şi irevocabilă obţinută după mai bine de zece ani de  procese.  Păun ne-a mai spus că are şi o cerere de strămutare pentru unul din dosare. Printre zecile de procese se numără şi „validarea de poprire”, pe care a pierdut-o la Judecătorie. Este vorba despre o acţiune în instanţă prin care avocatul a încercat să pună poprire pe conturile Trezoreriei, pentru a recupera, în numele clienţilor săi, fabuloasa sumă de 4,2 milioane de euro.
Procese şi plângeri penale
Acţiunea a pierdut-o la Judecătorie, pe motiv că „persoana” chemată în judecată, Consiliul Local, nu are personalitate juridică, nici patrimoniu şi nici cont la Trezorerie. Chiar dacă avocatul a dus în instanţă dovezi că pe acel cont, care ar fi al Consiliului Local Galaţi, au mai fost puse popriri de către alte persoane, acest lucru nu a fost de ajuns, magistraţii dând câştig de cauză „forului legislativ” al Galaţiului. Acum dosarul se află în apel la Tribunal, iar Alexandru Păun ne-a spus că din cauză că nu li se dă clienţilor săi ceea ce li se cuvine, ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti, a făcut două plângeri penale care au ajuns pe masa procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Una este împotriva primarului Dumitru Nicolae şi a întregului Consiliu Local, şi alta pe numele a două funcţionare de la Trezoreria Galaţiului.
Edilul şi CL-ul, la DNA
Primarul şi consilierii au fost învinuiţi de Păun de abuz în serviciu, fals şi uz de fals, iar celor de la Trezorerie li se reproşează faptul că au refuzat poprirea. Ambele acţiuni se află în faza de început, motiv pentru care Păun ne-a mărturisit că speră ca urmărirea penală să demareze cât mai curând. Surse din cadrul DNA Serviciul Teritorial Anticorupţie (STA) Galaţi ne-au confirmat existenţa celor două plângeri. Nu trebuie uitat că tot în rândul acţiunilor menite să ajute recuperarea sumei 4,2 milioane de euro se înscriu şi procesele prin care Păun a reuşit să pună sechestru pe mai multe imobile care figurau la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) ca fiind ale Consiliului Local.
Deşi spune că nu are proprietăţi, CL a atacat OCPI
Interesant este însă că „forul legislativ” al Galaţiului are la rândul său  24 de acţiuni prin care a chemat în judecată atât OCPI, cât şi pe cei doi moştenitori, Eugen Sima şi Cristian Tudose, asta întâmplându-se după ce aceştia au instituit sechestru pe anumite imobile. Cel mai cunoscut caz este al casei din strada Mihai Bravu, care, potrivit lui Păun, le aparţine acum celor doi moştenitori. Pe rolul instanţelor au mai existat dosare prin care se cerea instituirea de sechestru judiciar pe un imobil de pe strada Fraternităţii, numărul 1; un altul în Micro 39C -  Blocul J5, parter, altul în strada Domnească –  la numărul 13, Blocul L, parter, un altul în strada Cuza 32 şi altul la Vânători, tarlaua 168, parcela 898-3, unde se află o bază de ecarisaj.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Primarul Nicolae ”a reușit” să piardă bugetul Galațiului în instanță
Încăpăţânarea primarului Dumitru Nicolae şi "priceperea" celor patru avocaţi, plătiţi cu peste 2,4 miliarde de lei vechi pe an, bagă municipiul în faliment. Drept dovadă, începând din 10 aprilie 2012, bugetul municipiului poate fi uşurat în orice moment de 4,2 milioane de euro. Este o Sentinţă definitivă şi executorie a Tribunalului Cluj care dispune: "validarea popririi asupra contului municipiului Galaţi până la concurenţa sumei de 4,2 milioane de euro". La această sumă, se adaugă şi cheltuieli de judecată, în valoare de 800.774 lei.
Ignoranţă plătită scump
Totul a pornit de la un teren, situat în cartierul Ţiglina III (în spate la Bingo Europa). Acţiunea de revendicare a fost demarată în anul 2000 de către gălăţenii Eugen Sima şi Cristian Tudose, iar procesul a durat aproximativ 12 ani. Cei doi au demonstrat că terenul le-a aparţinut, conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr.252, din 29 martie 1948, preluat de stat în mod abuziv.
Pentru că terenul nu a putut fi restituit în natură, pe 14 mai 2009, prin sentinţa civilă nr. 804, Tribunalul Galaţi a obligat Consiliul Local la plata sumei de 4,2 milioane de euro. În ianuarie 2011, Înalta Curte de Casaţie și Justiție a respins recursul municipalităţii gălăţene şi a obligat, prin sentinţa irevocabilă, Consiliul Local să plătească suma de 4,2 milioane euro. Valoarea a fost stabilită prin raportul de expertiză, întocmit de expertul Vasile Bideaua.
În ciuda acestor evidenţe, primarul Dumitru Nicolae şi cei patru avocaţi, plătiţi degeaba din bani publici, au continuat să ignore sentinţa Inaltei Curţi de Casaţie și Justiție. Ei au susţinut, în repetate rânduri, faptul că "Sentinţa nu poate fi pusă în executare, deoarece Consiliul Local nu are patrimoniu". Prin urmare, avocatul moştenitorilor a pus sechestru pe imobilul de pe Mihai Bravu 23 ( casa prim secretarului PCR) şi a cerut în instanţă înfinţarea popririi pe conturile municipalităţii.
Poprire validată de judecători
Pe 10 aprile 2012, Tribunalul Cluj a admis apelul declarat de cei doi gălăţeni, împotriva Sentinţei nr.4838, din 11 mai 2011, a Judecătoriei Galaţi. Aceasta dispunea desfiinţarea popririi instituită asupra Trezoreriei Primăriei Galati. În consecinţă, judecătorii clujeni au cerut "validarea popririi asupra contului municipiului Galaţi, până la concurenţa sumei de 4,2 milioane de euro". La această sumă se adaugă şi suma de 800.774 lei - cheltuieli de judecată. "Nu am ajuns la nicio înţelegere cu primarul Dumitru Nicolae, aşa că am fost nevoiţi să continuăm demersul legal pentru a ne obţine drepturile. Decizia Tribunalului Cluj este definitivă şi executorie, cu drept de recurs la Curtea de Apel", ne-a declarat avocatul moştenitorilor, Alexandru Păun.
Situaţia este mai absurdă, cu atât mai mult cu cât niciun avocat nu a reprezentat Consiliul Local în acest proces. Mai mult, pentru a avea drept de a pleda la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie, în mod obligatoriu, o experienţă de minim cinci ani. Surprinzător sau nu, niciunul dintre avocaţii angajaţi de Primăriei nu deţine acest drept.
nepasadegalati.ro