6 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Proiect pentru prevenirea inundaţiilor pe Dunăre
Ministerul Mediului şi Pădurilor coordonează, în perioada 2009-2012, proiectul DANUBE FLOODRISK (,,Estimarea riscului la inundaţii adaptată diverşilor utilizatori din lunca inundabilă a Dunării”). Scopul principal al proiectului este punerea bazelor pentru asigurarea unei dezvoltări durabile de-a lungul fluviului Dunărea, prin furnizarea unor hărţi de risc eficiente pentru Lunca Dunării şi pentru prezentarea informaţiilor importante referitoare la riscul inundaţiilor, necesare cerinţelor de planificare spaţială şi economică.
În cadrul proiectului, alături de România (în calitate de Lead Partner), participă, ca parteneri, 19 instituţii din alte 7 state europene (Austria, Italia, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi Bulgaria), în strânsă cooperare cu ICPDR (Comisia pentru Protecţia Fluviului Dunărea) – principalul beneficiar pe termen lung al proiectului.
În afară de instituţii, în cadrul proiectului DANUBE FLOODRISK activează oameni de ştiinţă, ONG-uri şi alţi parteneri care lucrează împreună pentru dezvoltarea unor metodologii de realizarea a hărţilor de risc la inundaţii pentru zonele vulnerabile situate de-a lungul Dunării. Toate aceste eforturi sunt concretizate prin propuneri de măsuri privind atenuarea inundaţiilor, adaptarea planurilor spaţiale de dezvoltare, tehnici de evaluare pentru dezvoltare economică în zonele inundabile, precum şi creşterea gradului de conştientizare a agenţilor economici, a populaţiei şi a autorităţilor locale privind riscul de inundaţii.
Valoarea totală a proiectului este de 6,32 milioane euro (din care România participă cu 2,1 milioane euro) iar finanţarea se realizează prin intermediului Programului de Cooperare Transnaţională Europa de Sud-Est (SEE), Axa prioritară 2 "Protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător”, domeniul de intervenţie "Îmbunătăţirea unui management integrat al apelor şi al prevenirii riscului la inundaţii”.
Inundaţiile produse în ultimii 10 ani de-a lungul fluviului Dunărea au dovedit că este necesar ca hărţile de risc la inundaţii să fie realizate la nivel transnaţional de către toate statele din bazinul hidrografic al Dunării.
Inundaţiile cauzate de revărsarea fluviului Dunărea, pe teritoriul României, în 2010, au produs daune semnificative, printre cele mai afectate judeţe numărându-se Brăila, Galaţi şi Tulcea. Astfel, în judeţul Brăila au fost afectate circa de 100 locuinţe, 5 km diguri, precum şi terenuri agricole, valoarea totală aproximativă a pagubelor fiind de 35.000.000 lei. În judetul Galati au fost afectate 5 case, 4 gospodării, 16 anexe gospodăreşti, 33 km străzi, 6 km cale ferată, precum şi terenuri agricole, valoarea pagubelor fiind de circa 51.000.000 lei. În judeţul Tulcea, bilanţul a fost de 14 localităţi afectate, 2 case distruse, 105 case în pericol de prăbuşire, 268 case avariate, 542 anexe gospodăreşti avariate. Valoarea totală pagubelor în judeţul Tulcea s-a ridicat la circa 36.000.000 lei.
http://www.amosnews....Dunare-29-56854

[bosorogu']

Daca si acest proiect va fi ATRIBUIT, conform uzantelor, catre baietasii de bar ai sefilor de la Bucuresti, degeaba. Doar ca se vor cheltui ??? mil Euro. Pentru ceva fara rezultat. La bar nu se face materia BUNUL SIMT sau evaluarea LUNGUL NASULUI. Atat la anul cat si in cei uermatori vom avea din nou muuuulllltttteeee probleme!

[dcp100168]

Ministrul Mediului vine astăzi la Galaţi
Astăzi, la Prefectura judeţului Galaţi, se va afla ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, care se va întâlni cu autorităţile locale din Galaţi, Brăila şi Tulcea. Întâlnirea, organizată la iniţiativa secretarului de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor Mihai Capră, urmăreşte transmiterea, de către autorităţile locale, a datelor privind pagubele suferite de localităţi în urma inundaţiilor din vară. În baza acestor comunicări, la nivelul ministerului se vor decide măsurile viitoare ce urmează să fie luate, astfel încât, pe viitor, să se evite repetarea unor astfel de situaţii dificile.
http://www.viata-lib..._Galati__2.html

[dcp100168]

Studiu pentru apărarea oraşului de inundaţii
Imediat după viitura din vară, toate autorităţile au fost de acord că trebuie realizat un studiu serios, care să aibă ca finalitate realizarea unor lucrări de apărare, astfel încât Galaţiul să nu mai fie ameninţat de Dunăre. Până acum însă, Guvernul nu a alocat fonduri pentru Galaţi. Nemulţumirea a fost expusă, luna trecută, de viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, acesta precizând că Guvernul nu a alocat decât  7 milioane de lei, pentru supraînălţarea digului de la Siret (Şendreni). Despre digurile de apărare la Dunăre şi la Prut, nimic însă!
Asta, în ciuda faptului că, spunea viceprimarul, potrivit unui studiu efectuat de Administraţia Naţională „Apele Române" (date transmise către Ministerul Mediului şi Pădurilor), digul Bădălan, de pe fluviul Dunărea, necesită refacerea protecţiei la taluzurile exterioare precum şi refacerea consolidărilor de mal, pagubele fiind de 9,2 milioane lei, iar îndiguirea râului Prut, la Brateşul de Jos, necesită completări la terasamentele în dig, pagubele fiind de 2,5 milioane de lei. Sume care se adaugă la cele 633.000 de lei, costurile municipalităţii gălăţene cu viitura din vară!
Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, spune că administraţia locală a comandat, imediat după trecerea undei de viitură, un studiu de specialitate, în baza căruia să se ia măsurile pe viitor. Studiul, care a costat destul de mult (700.000 de lei) şi pentru care municipalitatea a fost criticată, este acum finalizat. Două concluzii majore se desprind din acest studiu: e necesară construirea unui dig de protecţie, la Dunăre, de-a lungul falezei, pe o lungime de 2,5 km, dar şi realizarea unor lucrări de consolidare a malului falezei.
Studiul mai evidenţiază şi eterna problemă a Galaţiului – solul din loess, sensibil la înmuiere şi care conduce la fenomenul de tasare – dar şi faptul că, din cauza diferenţelor de nivel dintre cartiere (de la zero, nivelul Dunării, până la circa 45 de metri, Ţiglina IV), există serioase probleme în privinţa preluării apelor pluviale. În cazul ploilor abundente, apa curge cu viteză sporită prin canalizări, către Dunăre.
Însă, în Valea Oraşului, nivelul reţelei de canalizare este destul de scăzut, iar în cazul în care nivelul Dunării este crescut, apa nu poate fi deversată din canalizări în fluviu. Rezultatul: localnicii se inundă… prin canalizări. Scenariu care a îngrijorat şi în vară.        
„Prin ISPA vom asigura dezvoltarea unei staţii de pompare-preluare de ape accidentele şi mă gândesc că şi în Valea Oraşului va trebui făcut un bazin de preluare a apelor accidentale. O altă măsură ce trebuie luată este consolidarea falezei, cu o sumă necesară de circa 100 de milioane de euro. Vreau să spun un lucru aici: la întâlnirea de la Bucureşti cu statele riverane Dunării, preşedintele României, Traian Băsescu, a zis o vorbă cu care sunt de acord: ceilalţi au venit cu proiecte, ca să obţină bani, dar noi nu am avut. La noi, mentalitatea este alta: că de ce cheltuie primăria bani publici pentru studiul de la faleză. Dar să revenim; o altă măsură ce se impune este construirea unui dig de protecţie, pe faleza noastră, care are 4,5 km. Vrem construcţia unui dig pe 2,5 km, adică începând de la Bac şi până dincolo de Pescărie să facem lucrări de îndiguire şi drenare… E greu până începem”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae.
http://www.viata-lib...undatii__2.html

[dcp100168]

Până în luna mai autorităţile caută soluţii pentru prevenirea inundaţiilor
Astăzi la Prefectura Galaţi a avut loc o întâlnire de lucru a autorităţilor din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea cu specialişti din domeniul apelor pentru găsirea unor soluţii tehnice în vederea înlăturării pericolului producerii de inundaţii în această regiune. La eveniment au mai participat şi Dan Cârlan, directorul Autorităţii Naţionale pentru Inundaţii şi Managementul Apelor, dar şi Mihai Capră, secretar de stat în Ministerul Administraţiei.
"Cred că până în luna mai a anului următor se va finaliza studiul prin care vom propune cea mai bună soluţie pentru prevenirea inundaţiilor. Acum analizăm mai multe variante şi până în luna mai vom vedea care e cea mai corectă. Apoi acest studiu va intra în dezbatere publică pentru a obţine şi aprobarea comunităţii", a declarat Dan Cârlan.
Una dintre variantele avute în vedere de specialişti este cea a unor diguri mobile. "Este vorba de montara unor stâlpi pe faleză la anumite distanţe, stâlpi care vor susţine plăcile din aluminiu care vor constitui digul mobil. Acest dig va fi monat doar când va fi risc de inundaţii. Astfel de soluţii sunt practicate în foarte multe oraşe din Europa", a declarat Cosmin Păun, prefectul judeţului Galaţi.
Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, a spus că problemele pe râul Siret sunt aproape rezolvate, prin terminarea de către Apele Române a porţiunii de dig de la Cosmeşti şi a construcţiei hidrocentralei din ceastă zonă, dar şi prin finalizarea digului de la Şendreni.
"Suntem autorităţile locale din cele trei judeţe pentru că gândim acţiunea în comun şi nu separat, pe patripriuri locale. Este un lucru pe care l-am salutat mereu şi nu aş vrea să se inducă în opinia publică faptul că ar avea ceva Brăila cu Galaţiul, Galaţiul cu Tulcea şi Tulcea cu toţi ceilalţi. Cum am procedat şi în vară am reuşit să ţinem cele trei ape în matca lor şi aşa vom face şi pe viitor, fără a avea acţiuni în detrimentul celorlaltor comunităţi locale", a precizat preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac.
http://www.adevarul...._378562674.html

[bosorogu']

Cum adica? Nu se cunoaste inca la nivel mare cuantumul pagubelor? Care trebuiau transmise de HHAA HHAA? Mai bine TOV Bor??? ar semna plata lucrarilor la zi. Ca de doi ani sute de oameni din jud. Galati nu mai ce manca. Au muncit la proiecte de mediu.

[dcp100168]

Ministrul Mediului a fost prezent la un seminar despre economia Luncii Dunării
Ministrul Mediului şi Pădurilor, László BORBÉLY, a participat joi, 23 iunie 2011, la seminarul intitulat “Redimensionarea economică şi ecologică a Luncii Dunării pentru diminuarea riscului la inundaţii”. La acest seminar au mai participat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Valeriu Tabără, şi secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, Mihai Capră. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Mediului şi Pădurilor,  în cadrul proiectului european Danube FLOODRISK, şi s-a desfăşurat la Galaţi.
“În 24 iunie, Consiliul European de vară, ce va avea loc la Bruxelles, va adopta Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, ceea ce înseamnă că intrăm într-o nouă etapă, cea a implementării efective. Împreună cu Ungaria, coordonăm Aria Prioritară 5 şi  avem deja o concepţie clară în privinţa managementului riscurilor de mediu. Unul dintre proiectele incluse în această Strategie este Danube FLOODRISK prin care vor fi realizate hărţile de hazard şi de risc la inundaţii, necesare atât pentru a propune măsuri privind atenuarea inundaţiilo dar şi pentru planificarea spaţială şi economică”,  a declarat ministrul László BORBÉLY.
Proiectul Danube Floodrisk  este finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transnationala Europa de Sud-Est, fiind implicaţi 24 de parteneri din toate ţările riverane Dunării (Germania, Slovacia, Austria, Ungaria Republica Serbia, Croaţia, Bulgaria şi România), care au agreat să realizeze hărţile de hazard şi de risc aplicând o metodologie armonizată şi să propună soluţii de amenajare pentru protecţia zonelor identificate cu risc maxim.
În cadrul seminarului, ministrul László BORBÉLY a amintit că anul trecut, “a fost aprobată prin hotărâre de guvern Strategia naţională de gestionare pe termen mediu şi lung a riscului la inundaţii 2010 – 2035, care cuprinde mai multe acţiuni care să asigure un managemnt integrat şi limitarea efectelor inundaţiilor. Pentru a realiza acţiunile prevăzute în Strategie au fost stabilite atribuţiile fiecărui minister şi au fost identificate şi fonduri în acest sens. În ultimii 2 ani, Ministerul Mediului şi Pădurilor a alocat pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor cele mai mari sume, din 1990 încoace”, a subliniat László BORBÉLY.
Ministrul Mediului şi Pădurilor a mai precizat că Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare şi Administraţia Naţională „Apele Române” ar trebuie să aibă o singură coordonare pentru a avea un management eficient mai ales în ceea ce priveşte apărarea împotriva inundaţiilor.
amosnews.ro

Şi "traducerea" comunicatului...

Gălăţenii mai au de aşteptat până când vor scăpa de inundaţii
Cel puţin doi ani de zile, în cazul unor viituri pe Dunăre, locuitorii de la malul fluviului nu vor fi feriţi de inundaţii. Prezent la Galaţi, Laszlo Borbely, ministrul Mediului şi Pădurilor, a declarat că prevenirea inundaţiilor se află deocamdată la stadiul de studiu.
Ministrul a declarat că în acest moment se afectuează studii pentru a se găsi varianta cea mai bună de apărare împotriva furiei naturii. "În momentul de faţă, sunt în derulare studii pentru a finaliza şi a găsi metoda cea mai potrivită. De asemenea, sunt unele investiţii în derulare şi colegii mei de la Apele Române şi nu numai au o listă de priorităţi în funcţie de diferite zone ale ţării. Sunt unele lucrări mai mari, care nu pot fi terminate în doi-trei ani şi mai sunt şi lucrări mai mici care sunt în derulare sau în pregătire", a declarat ministrul.
Potrivit acestuia, rezultatele studiilor de prevenire a inundaţiilor se vor putea vedea abia peste doi ani de zile. „Eu nu pot acum să vă spun că anul acesta rezolvăm tot ce ţine de poldere. Şi mai avem, să nu uităm, şi lacurile de acumulare, mai ales pe zona Prut-Siret, care nu ţin de Apele Române. Dacă am termina aceste lacuri de acumulare, atunci ar fi o breşă în cazul în care va veni viitura. Avem un plan, avem investiţii în derulare şi eu sper ca în termen de unu-doi ani de zile să se vadă deja efectele acestor investiţii. Anul trecut şi anul acesta se alocă cei mai mulţi bani din 1990 încoace, deci nu putem spune că nu e prioritate prevenirea inundaţiilor", a declarat Laszlo Borbely.
adevarul.ro