13 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

O veste perfectă de la Prefect
Reînvie "Crapina"
* S‑a finalizat un proiect de renaturarea unei părţi din fosta zonă umedă de peste Dunăre
Ieri, dimineaţă, de la prefectul de Galaţi, Mihai Capră, am aflat că nouă, ce vieţuim în imediata apropiere a Dunării, ni se pregăteşte ceva. Ceva de bine, mai exact. Concret, e vorba ca unul din multele proiecte propuse de ani şi ani pentru renaturarea zonelor umede, uscate acum ‑ ca urmare a elanului "revoluţionar" de desecare finalizat în anii 80 ‑ să fie pus în operă. Prefectul Mihai Capră, el însuşi un adept fervent al întoarcerii apelor în vechea lor matcă, a primit de la Romulus Ştiuca (ce nume predestinat), directorul Institutului Deltei Dunării, confirmarea că un proiect de renaturare ‑ cu finanţare europeană ‑ ale cărui repere conceptuale şi materiale au fost dezbătute şi conturate la Galaţi ‑ a fost dus la capăt, urmând să fie prezentat public într‑un timp foarte scurt. Zona, acum aridă şi secătuită, ce a făcut obiectul acestui proiect, este străvechiul bazin Crapina, de dincolo de Dunăre. Pe oglinda Crapinei fost leagăn mirific de ape pentru vegetaţie, faună şi avifaună specifice de baltă, parte a unei dumnezeieşti salbe de lacuri, bălţi, grinduri, japotine şi privaluri, o adevărată microdeltă, puteai ajunge vâslind de la Pisica sau de la Lăţime, de la Garvăn, Luncaviţa sau Mălalele. De fapt, încă din zona de vizavi de Galaţi, de pe malul drept al Dunării, începea şi delta. Primăvara, în bălţile umplute şi împrospătate de apele învolburate ale fluviului îşi făcea peştele bătaia(reproducerea) după care revenea, înmulţit, în matca Dunării. Acolo, în străfundurile cristaline ale Crapinei, în barcurile şi japşele acoperite de nuferi, cu apă caldă şi cristalină îşi aveau sălaş crapii negri‑aurii, nălucile lacomelor ştiuci, bibanii, iar prin stufărişuri, pe plauri, grinduri şi scorburi de sălcii pletoase îşi creşteau bobocii gâştele, raţele, lişiţele. În fine, dacă va fi cu adevărat să se facă ceva, să fie măcar în parte ceea ce a fost cândva, promitem că vă vom anunţa şi ne vom bucura împreună toţi cei care ştim să preţuim ceea ce ne‑a fost luat cu mână criminală, adică bucăţica de rai cu care fuseserăm hărăziţi de la Dumnezeu.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23003

Campania "Vieţii libere"
"Crapina", ruptă din rai
"Reînvie Crapina", articolul apărut zilele trecute în ziarul nostru, a stârnit imediat reacţiile la care, de fapt, ne aşteptam. Ştim foarte bine că oamenii care vieţuiesc în acest colţ de lume, de‑a dreapta sau de‑a stânga Dunării, evident şi cititori de "Viaţa liberă", ştiu ce a însemnat odată salba de bălţi şi lacuri, oază de apă, verdeaţă, de viaţă, care a fost distrusă de minţi şi mâini criminale. De aceea, orice semn, orice speranţă încolţită undeva cu privire la revenirea apelor în străvechea lor matcă îi face pe oameni să reacţioneze. Dovada am avut‑o ani la rând de când am început această camapanie.
Cititorii care ne‑au sunat şi ne‑au scris sunt cei care "Viaţa liberă" i‑a avut mereu aliaţi în bătălia surdă cu stihiile intereselor contra naturii: vieţuitorii din Pisica, Garvăn, Luncaviţa, Văcăreni, Rachelu, dar şi gălăţenii. În campana "Vieţii libere" noi n‑am ţinut seamă de bariere administrative şi am trecut ori de câte ori a fost nevoie peste Dunăre. Pentru astăzi, iată, am reţinut opiniile unor oameni de dincolo de apă.
Propuneri cu nodul în gât
"Ştirea dumneavoastră m‑a făcut să tremur de emoţia că voi vedea din nou apele Dunării bătând în vechiul pământ al horstului dobrogean", ne scrie Costel Petcu de la Direcţia Silvică Tulcea. M‑am născut şi au crescut pe malul Dunării în Rachelu‑Tulcea. Până pe la vreo 12 ani mă duceam cu tata, cu barca pe gârlele din Lunca Dunării, iar acele imagini le voi avea în minte toată viaţa. Atunci, în jurul nostru totul era viaţă. În 1989, odată cu îndiguirea şi desecarea luncii, printre care şi a Lacului Crapina, flora şi fauna, tot ce era natural, au dispărut. A rămas doar speranţa că vom putea reface ceea ce a fost odată. Recunosc, am devenit patetic, dar fac "Vieţii libere" şi o propunere. Noi am înfiinţat în Luncaviţa un ONG, care, printre altele, îşi propune să spijine acţiunile de renaturare, de reconstrucţie a lacului Crapina şi a Deltei. Dacă e demarat un astfel de proiect mă gândesc să începem împreună o campanie publică de informare a cetăţenilor şi de sprijin din partea comunităţilor(liste de semnături etc.) Punerea lui în operă ar aduce, într‑adevăr, unele pierderi concesionarilor de terenuri agricole din zonă altfel destul de potenţi financiar, care, într‑adevăr practică, cel puţin pe anumite porţiuni, o agricultură modernă. Dar cred că, în final, pot fi convinşi, poate şi prin implicarea statului şi a comunităţii europene cu atât mai mult cu cât zona e declarată Arie de Protecţie Specială Acvafaunistică şi Sit de Importanţă Comunitară. Vă rog să vă gândiţi la propunerea noastră. Felicitări pentru articol!" În ceea ce ne priveşte, răspunsul îl dăm pe loc. După cum vedeţi am şi făcut‑o, ba nu, continuăm ceea ce am început din 1989 încoace.
La răscruce de interese
Un mail ne‑a trimis şi Ştefan Ilie, primarul comunei Luncaviţa. "Pentru mine, vestea pe care aţi publicat‑o în "Viaţa liberă" este EXTRAORDINARĂ! Sunt unul dintre luptătorii înfocaţi pentru renaturarea incintei îndiguite I.C. Brătianu‑Isaccea, adică pentru renaşterea faimosului lac(ghiol) Crapina. Ca primar, ca reprezentant al statului, dar şi al oamenilor din zonă, am aderat la majoritatea organizaţiilor de mediu care doresc această minune. Am înaintat un referat unui fost ministrul al Mediului(nr.: Sulfina Barbu) referitor la renaturarea acestei zone. Ne‑a oferit sprijin, a şi vizitat Luncaviţa, a studiat în detaliu şi la faţa locului problema. Păcat că a fost schimbat înainte de a îndeplini această mare dorinţă a 99,99 la sută dintre locuitorii satelor de pe malurile fostei Crapina(I.C. Brătianu, Grindu, Văcăreni, Luncaviţa). În 2006 chiar am înfiinţat în Luncaviţa ONG‑ul "Natura Zâmbeşte" ce are în vedere reînvierea Crapinei. În 2007 şi în 2008, în bugetul Consiliului local a existat şi există un capitol aparte pentru un studiu de fezabilitate. Îl cunosc pe domnul Romulus Stiuca de la Institutul Deltei Dunării şi sunt surprins că nu a făcut public acest lucru în Tulcea! Din această cauză sunt sceptic. Ştiu că în locul fostului lac se află mari ferme agricole(printre cele mai bogate din ţară) ai căror reprezentanţi, de fiecare dată, "ştiu cum să acţioneze" pentru a păstra agricultura în locul bălţilor. Aşa s‑a întâmplat în 2006 când aceşti mari fermieri au proiectat "mari argumente" pentru a nu se rupe zăgazurile din calea apelor. Aceştia reprezintă doar 0,001 la sută din suma locuitorilor din zonă, au însă forţă financiară pentru 1.000 la sută!" Da, ştim şi noi că aşa stau lucrurile. Ştim şi am scris în nenumărate rânduri despre aceasta. Mai ştim că, la un moment dat, Băsescu însuşi a plecat de la Bucureşti, de la înălţimea preşedinţiei României, hotărât să dea un impuls generoasei întreprinderi, dar odată ajuns la Tulcea s‑a înmuiat. Aceasta e o realitate a României zilelor noastre, dar o alta este şi aceea că dacă vrem să fim europeni cu adevărat trebuie să ţinem cursul firesc al lucrurilor, să nu fim împotriva unui curent care nu poate aduce decât foloase, atât tulcenilor cât şi gălăţenilor. În această chestiune, mai mult decât în oricare alta, n‑ar trebui să primeze interesele de grup(câţiva fermieri) înaintea celor de interes zonal, naţional şi internaţional. Altfel, apropo de zonă, încet‑încet, vom ajunge la deşert, aşteptând cu gurile uscate o picătură de ploaie care nu va mai veni. Vom reveni, pentru că avem siguranţa lansării, chiar la Galaţi, a proiectului de reînviere a Crapinei despre care v‑am vorbit.
530.000 de hectare redate apei
Romulus Ştiucă, directorul Institutului Deltei Dunării, ne-a confirmat că proiectul (studiul de fezabilitate) finanţat încă din 2006 cu aproximativ 58 de miliarde de lei a fost, într-adevăr, realizat prin colaborarea a cinci institute din ţară şi va fi pus în dezbatere publică, la Galaţi, în ziua de 8 aprilie 2008. Studiul de concept are ca obiect renaturarea paradisului pierdut pe care l-a reprezentat bazinul natural "Crapina" de peste Dunăre şi se referă la posibilitatea inundării controlate a unei suprafeţe de 530.000 de hectare. Tot de la domnul Romulus Ştiucă am aflat că proiectul de punere în operă a generoasei idei ar putea fi înfăptuit repede, totul depinzând de decizia politică.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23112

[dcp100168]

Se refac bălţile din Lunca Dunării
Secretarul de stat în Ministerul Mediului Lucia Varga a declarat, luni, la Alba Iulia, că ministerul pe care îl reprezintă va propune un amplu proiect de renaturare a Luncii Dunării, prin crearea unor "zone umede" care să diminueze efectele secetei asupra regiunii. Varga a precizat că ministerul va prezenta, săptămâna viitoare, la Galaţi, într-o dezbatere publică, strategia de renaturare a Luncii Dunării. Autorităţile de mediu vor să renatureze Lunca Dunării prin crearea unor "zone umede" în locurile fostelor bălţi aflate de-a lungul fluviului şi care au fost desecate în timpul regimului Ceauşescu. Lucia Varga a spus că cea mai mare problemă va fi convingerea autorităţilor, deoarece acestea nu sunt foarte dispuse să renunţe la agricultură pentru a amenaja aceste "zone umede".

[dcp100168]

Renaturarea Luncii Dunării
În căutarea echilibrului pierdut
Marţi, prefectul de Galaţi, Mihai Capră a invitat participanţii la dezbaterea studiului de prefezabilitate având ca obiectiv "Redimensionarea ecologică şi economică în sectorul românesc al Luncii Dunării Inferioare" şi, parcă presimţind, a spus că "probabil nu va fi uşor să împlinim acest vis", apreciind în continuare că "e bine ca specialiştii să‑şi spună punctul de vedere, la fel şi societatea civilă, la fel şi trăitorii de pe meleagurile de‑a stânga şi de‑a dreapta Dunării". "Să ne unim eforturile astfel încât în cele din urmă natura să reintre în drepturile fireşti." S‑a creat, aşadar, o platformă pentru discuţii constructive. Au intrat apoi în scenă specialiştii, profesorul Romulus Ştiucă, unul dintre cei care au condus lucrările studiului. Acesta a amintit asistenţei de eforturile uriaşe de pe glob de a reda naturii ceea ce i‑a aparţinut. Totodată, profesorul i‑a informat pe cei prezenţi că studiul s‑a făcut în baza unei hotărâri de Guvern. "Încercăm, spunea profesorul Ştiucă, să punem în operă poate cel mai important proiect din ultimii zece ani, subliniind că lucrarea se referă la 2.840 kilometri de Dunăre(de la Porţile de Fier la Isaccea) şi are în vedere o suprafaţă(Lunca inferioară a Dunării) de 530.000 hectare de teren despărţite acum de apele fluviului de peste 1.200 kilometri de diguri. Suprafaţa e echivalentă cu cea a Deltei Dunării sau, de exemplu, cu cea a Complexului Razelm‑Sinoe. În prezent, în sistem natural nemaifiind decât suprafaţa de 83.900 de hectare pe la gurile de vărsare ale afluenţilor."
L‑a completat cercetătorul Iulian Nechersu de la acelaşi institut, care a precizat că, după inundaţiile din 2006, când apele Dunării au atins o cotă istorică, Guvernul României a aprobat programul de redimensionare ecologică şi economică a Luncii inferioare a marelui fluviu european, de reconsiderare chiar şi a digurilor de apărare a localităţilor împotriva inundaţiilor, proiectate prin programul "Natura 2000". În fine, toate acestea au fost regândite în scopul creării de zone umede de protecţie avifaunistică şi conservativă absolut vitale pentru zona vizată. Au fost imaginate incinte mixte în care zonele umede pot supravieţui alături de altele în care, de exemplu, pot fi poldere, suprafeţe pentru păşunat, în care se poate face agricultură, piscicultură, ecoturism etc. Toate acestea, bineînţeles, pentru stabilirea echilibrului ecologic pierdut, cu consecinţele pe care deja le ştim, dar şi ţinând seama de interesele unor entităţi economice din zonele respective.
Din câte am înţeles, cercetătorii, pe parcursul a doi ani, au lucrat la cel mai înalt nivel, folosind aparatură şi soluţii conceptuale de ultimă oră, cu sprijin internaţional(SUA, Japonia, Elveţia, Franţa, Germania) şi s‑au gândit la toate. Au întocmit scenarii în mai multe variante. Au ţinut seamă de cotele istorice ale apelor Dunării în anumiţi ani şi au elaborat modele digitale ale terenului, au realizat scenarii şi s‑au făcut simulări de irigare pe modele, în mai multe variante(total sau sectorial), modele tridimensionale ale unor sectoare vizate, modele hidraulice, hărţi, cotele coronamentului digurilor etc. Toate acestea, pentru ca zonele secătuite cândva să reintre în habitatele naturale de odinioară.
S‑a precizat că unele zone în discuţie, după 30, 40 sau 50 de ani au intrat sub incidenţă antropică(umană). Tocmai de aceea, nu a fost neglijată protejarea şi, eventual, dezvoltarea activităţilor tradiţionale, dar şi de dată mai recentă, evident, toate cântărite fiind numai sub raportul cost‑beneficiu.
O variantă interesantă pentru toată lumea, după părerea noastră, ar fi fost, iată, cea în care, într‑o primă fază, s‑ar inunda doar 16 la sută din suprafeţele în discuţie, 43 la sută ar fi destinată agriculturii, iar restul rămânând în rezervă(agricultură, păşunat, zone multifuncţionale reconstruite hidrologic).
S‑a întocmit, de exemplu, şi un studiu de caz pentru Şantierul Naval Galaţi, entitate ce a avut de suferit la ultimul val de inundaţii. De fapt, aşa cum preciza şi inginerul Adrian Constantinescu de la Institutul Naţional Delta Dunării, s‑a mers "pe principiul de gândire globală pentru a ajunge la local". Dar important este ca "Lunca Dunării să fie tratată ca un sistem unitar, cu caracter unitar de largă depresiune".

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23386

[dcp100168]

Renaturarea Luncii Dunării începe la Tulcea
* Renaturarea zonei IC Bratianu-Isaccea ar duce la reinvierea zonei Crapina, dar si a satelor de pe malul fostului lac
Unul din proiectele prevazute a se realiza in cadrul programului "Redimensionarea ecologica si economic a incintelor amendajate din Lunca si Delta Dunarii", finalizat deja de Institutul National de Cercetari Delta Dunarii (INCDD) vizeaza renaturarea zonei IC Bratianu-Isaccea. Conform declaratiei directorului INCDD, Romulus Stiuca, este vorba despre una din zonele cunoscute deja atat de tulceni, cat si de galateni, sub numele de Crapina.
"Galatiul este un oras care va avea probleme in cazul unor inundatii majore, el putand avea necazuri atat pe fluviu, cat si pe Siret si Prut. Zona IC Bratianu-Isaccea din Tulcea ar putea fi un descarcator la ape mari cu efecte benefice pentru populatia de ciprinide, dar si pentru zona in care se afla santierul naval Damen", a afirmat recent in timpul unui seminar public directorul INCDD, Romulus stiuca.
“Este o veste extraordinara!"
Lucrarile de renaturare care sunt cuprinse in proiectul "Redimensionarea ecologica si economica a incintelor amendajate din Lunca si Delta Dunarii" au fost realizate pe baza modelarii hidraulice a Dunarii de la intrarea fluviului in tara pana la Isaccea si vizeaza 530.000 de hectare, proiectele urmand sa fie scoase la licitatie de MMDD.
"Pentru mine, vestea este nemaipomenita! Sunt unul dintre luptatorii infocati pentru renaturarea incintei indiguite I.C. Bratianu-Isaccea, adica pentru renasterea faimosului lac Crapina. Ca primar, ca reprezentant al statului, dar si al oamenilor din zona, am aderat la majoritatea organizatiilor de mediu care doresc aceasta minune. Am inaintat un referat fostului ministru al Mediului referitor la renaturarea acestei zone. Ne-a oferit sprijin, a si vizitat Luncavita, a studiat in detaliu si la fata locului problema. Pacat ca a fost schimbat inainte de a indeplini aceasta mare dorinta a 99,99 la suta dintre locuitorii satelor de pe malurile fostei Crapina (I.C. Bratianu, Grindu, Vacareni, Luncavita). In 2006 chiar am infiintat in Luncavita organizatia neguvernamentala "Natura Zambeste" ce are in vedere reinvierea Crapinei. In 2007 si in 2008, in bugetul Consiliului local a existat si exista un capitol aparte pentru un studiu de fezabilitate.
Daca acets proiect ar fi pus in practica ar renaste si localitatile care s-au infiintat numai datorita Crapinei. Rachelu, de exemplu, avea in 1989 circa 1.700 de locuitori, iar acum are doar 600. Zona aceasta nu mai este acum atractiva pentru nimeni, iar proiectul de reinviere a Crapinei este singurul care ne mai poate salva satele de saracie", ne-a declarat primarul comunei Luncavita, Stefan Ilie.
Din pacate insa, la fel ca podul peste Dunare, acest proiect a fost prezentat de inca doua ori inainte de alegerile locale, asa ca ramane de vazut daca va fi pus in practica. Mai mult, exista si agricultori in zona care doresc ca digurile sa ramana, astfel incat sa isi poatp desfasura in continuare activitatea.

http://www.acum.com.ro/index.php?option ... 6&Itemid=2

[dcp100168]

Renaturarea, o pacaleala pentru dunareni
» Reinfiintarea lacurilor si baltilor din Lunca Dunarii, promisa de Guvern ca solutie pentru evitarea inundatiilor catastrofale, a fost abandonata. » Pacaliti sunt nu numai romanii din localitatile riverane Dunarii, ci si Guvernul Olandei, care a sprijinit acest proiect financiar si logistic.
Renaturarea Dunarii in aval de Galati si a zonei Lacului Brates, promise de Ministerul Mediului si premierul Calin Popescu Tariceanu in urma cu doi ani, cand Galatiul era asaltat de ape, au fost uitate. Pe atunci, reinfiintarea lacurilor si baltilor din Lunca Dunarii erau considerate prioritati, pentru ca ar fi dus la evitarea unor inundatii distrugatoare, precum cea de la Rast. Acum e canicula, Dunarea scade si povestea cu renaturarea a ramas o simpla promisiune a guvernantilor nostri, care au reusit sa pacaleasca si Guvernul Olandei. Inundatiile de acum doi ani au afectat cartierele din valea orasului, Platforma Industriala Est si Santierul Naval de la Galati, detinut de grupul olandez Damen si auzind despre planurile autoritatilor romanesti olandezii de la Damen au facut lobby la Guvernul Olandei, obtinand acordarea unui ajutor financiar si logistic pentru studierea posibilitatilor de renaturare a Luncii Dunarii.
Ministrul Mediului de atunci, Sulfina Barbu, promitea zonei de pe malul dobrogean al Dunarii, dintre localitatile Garvan, I.C. Bratianu si rezervatia arheologica Dinogetia, precum si renaturarea zonei Lacului Brates, dintre Galati si Prut: "Vom lua in calcul o renaturare si zona din jurul Lacului Brates, pentru ca a fost practic zona umeda". Premierul Calin Popescu Tariceanu confirma, la Galati, demararea acestui program de inspiratie europeana: "In contextul in care politicile europene se axeaza spre renaturarea in forma initiala a multor zone, se poate pune si la noi problema ca anumite zone sa fie scoase din circuitul agricol, pentru a permite naturii sa se dezvolte in mod firesc".
Astfel de declaratii au convins Guvernul Olandei sa sprijine proiectul, dar intre timp guvernantii nostri au uitat despre ce era vorba: "In acea perioada, santierul naval a fost inundat in proportie de 80% si guvernul olandez a oferit Romaniei un ajutor de 400.000 de euro si o echipa de specialisti pentru analizarea acelui fenomen si stabilirea unor solutii si ce trebuie facut pentru ca astfel de situatii sa nu se mai repete. Atunci, l-am insotit pe domnul prim-ministru Calin Popescu Tariceanu in Olanda. Renaturarea Dunarii, de la Sulina si pana la Portile de Fier, trebuia facuta in baza unui program conceput la acea vreme. Din pacate, din cate stiu, nu s-a facut mai nimic", spune directorul santierului naval Damen Galati, Gelu Stan. Si nici nu se mai face! Secretarul de stat la Ministerul Mediului, Lucia Varga, confirma recent, la Galati, ca renaturarea nu se mai face, pentru ca proiectul a "picat" la dezbaterea publica. Asadar, de acest esec este vinovata societatea civila!
http://www.romanialibera.ro/a129955/ren ... areni.html

[dcp100168]

Renaturarea Luncii Dunarii, la "ruleta ruseasca" a arendasilor
» Proiectul care ar salva Galatiul de revarsarea devastatoare a Dunarii si ar readuce turistii in paradisul de odinioara a fost blocat de interesele arendasilor.
In urma cu doi ani, Galatiul a scapat ca prin minune de o inundatie catastrofala. Atunci, Dunarea a avut un debit istoric, de 15.600 mc/s, si a urcat cu peste jumatate de metru peste cota de inundatie, ajungand la 662 cm, peste cota istorica de 656 cm, inregistrata in 1897 si 1921. Alta viitura cobora pe Prut, iar nivelul crescut al Dunarii a accentuat fenomenul de remuu, "rezistenta" intampinata de apele Prutului la varsarea in Dunare, determinand astfel o crestere a nivelului Prutului si o presiune mai mare asupra digului "Bratesul de Jos" de pe malul Prutului.
Orasul cu 350.000 de locuitori era amenintat, pe de o parte, de revarsarea Dunarii si pentru asta a fost construit un dig din saci, o "fortificatie" de 11 km care apara cartierele Portului, Badalan si Moruzzi, gara si mai multe societati comerciale, dar o amenintare mare venea si de la Prut, unde, la km 8, digul se fisurase pe mai multe zone si "ruperea" a fost evitata in extremis, prin construirea a 19 "diguri potcoava" pe taluzul uscat. Solutia salvatoare, crearea unei brese controlate si inundarea zonei cu culturi agricole de pe malul tulcean, a fost blocata de prefectul de Tulcea. Doar ruperile de diguri de la Rast si din Dobrogea au salvat orasul.
Prefectul de atunci al Galatiului, Mihai Capra, a obtinut de la ministrul de atunci al Mediului, Sulfina Barbu, si de la premierul Tariceanu sustinerea pentru renaturarea Luncii Dunarii si a zonei Lacului Brates. In Lunca Dunarii, pe malul dobrogean, au existat inainte de anii ’60 mai multe lacuri si balti, iar Lacul Crapina era chiar o zona tipica de delta, care atragea turistii. O parte din localnici erau de acord, pentru ca astfel ar fi revenit la indeletnicirile de odinioara, cand traiau din pescuit, nu din cultivarea porumbului, care nu le aduce prea multi bani.
Dezbateri si consecinte
Studiul renaturarii zonei a fost intocmit de Institutul Dunarii din Tulcea si a facut obiectul unei dezbateri publice, la care au fost pareri pro si contra: mai multe ONG-uri si, printre altii, primarul comunei tulcene Luncavita au fost de acord. S-a opus primarul altei comune tulcene, Turcoaia, care era interesat de mentinerea agriculturii in zona: "Omul era vehement impotriva, pe urma am aflat ca are vreo 800 ha luate in concesiune de la ADS, in zona respectiva. Sigur, alte interese", spune Mihai Capra. Conform secretarului de stat la Mediu, Lucia Varga, proiectul renaturarii a cazut la dezbaterea publica.
"Nu trebuie sa ne surprinda ca peste o luna, un an, doi, trei, intr-o perioada oricum scurta de timp, sa avem un alt debit istoric pe Dunare, undeva la 18-20.000 mc/s si care ne va prinde complet nepregatiti. Nu avem voie sa nu invatam din aceste experiente, din aceste nenorociri care au lovit Romania in ultima perioada si sa nu trecem la punerea in practica a acestui studiu si sa facem ceea ce specialistii au hotarat sa facem. Sigur ca nu este o decizie usoara, dar nu cred ca avem dreptul sa gandim pe o perioada scurta", spune acum Mihai Capra. Deocamdata, dupa doi ani, soarta renaturarii Luncii Dunarii se joaca la "ruleta ruseasca" a intereselor economice de moment.
http://www.romanialibera.ro/a130930/ren ... silor.html

[dcp100168]

Soluţia pentru preîntâmpinarea unei noi furii istorice a Dunării: renaturarea Dunării
În ultima vreme autorităţile fac eforturi uriaşe pentru a proteja vieţile umane, animalelel şi alte bunuri materiale de furia Dunării. Fluviul este de nestăvilit. Tot acest dezastru ar fi putut să nu existe, dacă proiectul renaturării Dunării ar fi continuat în 2010, conform angajamentului Ministerului Mediului. În prima fază, guvernul olandez a finanţat un studiu realizat de specialişti olandezi, ce a luat în considerare toate componenetele: umană, agricolă, turistică şi, în consecinţă, cea economică. În analize a fost căutată atingerea echilibrului între componentele luate în considerare. „Mai mult spaţiu pentru fluviu şi oameni la Cotul Pisicii, România” s-a desfăşurat în perioada iunie 2008-decembrie 2009. Leonte Mirela, reprezentantul Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi, partener în proiectul la care facem referire, ne-a oferit câteva detalii.
Proiectul pilot a tratat trei scenarii, care presupun redarea Dunării a 10 până la 30% din suprafaţa care i s-a confiscat în comunism. Cele trei scenarii presupun: refacerea unor braţe naturale ale Dunării şi refacerea salbei de lacuri, realizarea unui sistem de canale de infiltrare şi scurgere a Dunării, relocarea în interior a digului aflat acum la nordul satului Grindu şi un nou canal de preluare a vârfului de inundaţie (canal pentru inundaţii) la sud de Grindu. Proiectul prevede măsuri de protecţie pentru localitatea Grindu, de dezvoltare economică a acesteia, astfel încât Grindu să nu rămână ca insulă izolată, înconjurată doar de apele fluviului. Mirela Leonte a precizat că refacerea salbei de lacuri ar reprezenta o componentă importantă în dezvoltarea turismului.
Trebuie voinţă politică
Proiectul la care facem referire a fost implementat în Olanda şi se dovedeşte a fi un succes. Şi la noi ar putea funcţiona, dacă ar exista... voinţă politică. Tradus în limba română, acest concept împachetat pretenţios reprezintă îndârjirea unor indivizi care şi-au luat hălci de terenuri în judeţele aflate la confluenţa Dunării, Siretului şi Prutului. În judeţul Brăila, terenurile desecate pentru creşterea suprafeţelor celei mai mari exploataţii agricole din Europa dau deja semne privind exploatarea iraţională, mult prea intensă. În Tulcea au apărut aşezări umane şi exploataţii piscicole în zone ce aparţineau altădată Dunării.
Mulţi ani seceta a adus uitarea privind pericolul inundaţiilor, însă natura are propria memorie şi tinde să revină în limitele maxime. Acum digurile cedează în tot mai multe puncte. În afara localităţii tulcene Ceatalchioi, fluviul a rupt digul şi în zona Hârşovei, localităţile Gârliciu şi Ciobanu fiind revendicate de ape.
Ministerul Mediului, ambasadorul Olandei şi comisarul european pentru dezastre au abordat subiectul renaturării Dunării
Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos în România, Tanya van Gool, a vizitat Galaţiul săptămâna trecută şi a cerut autorităţilor să precizeze de ce anume au nevoie şi şi-a arătat disponibilitatea inclusiv pentru continuarea acestui proiect.
Ministerul Mediului, prin secretarul de stat Dan Cârlan, a confirmat existenţa unui proiect pe această temă, proiect ce va fi reluat cândva. Secretarul de stat a preluat astfel întrebarea ce fusese adresată premierului, privind intenţia autorităţilor centrale de renaturare a Dunării la un interval relativ scurt după finalizarea inundaţiilor, astfel încât să fie prevenită repetarea situaţiei prezente.
Kristalina Georgieva, comisarului european pentru gestionarea catastrofelor naturale, ne-a declarat că la nivel european se are în vedere realizarea unei strategii a Dunării, ce va soluţiona în viitor şi această chestiune. În cât timp... este o chestiune la care nu se poate da un răspuns, procedurile privind luarea deciziilor de la nivelul Uniunii Europene fiind unele destul de lungi. Punerea în practică reprezintă un alt interval de timp.
Este în primul rând problema noastră
Mirela Leonte, însă, reprezentantul Centrului de Consultanţă Ecologică Galaţi, pledează pentru continuarea acestui proiect, considerând că dacă noi, în plan local, ne vom implica în soluţionarea acestei probleme, atunci şi autorităţile europene ne-ar putea sprijini ulterior. În fapt, Dunărea reprezintă acum un pericol pentru localităţile româneşti, şi nu din altă parte...
http://www.monitorul...ea-dunarii.html

[gherel]

Proiectul este magnific,dar ce pacat atunci cand politicul si banii guverneaza in Romania,de la prost la foarte prost si in dezinteres total pentru cetateni!Terenurile agricole din fostul Complex Crapina sunt gestionate in momentul de fata de aproximativ 10 persoane,foarte potente din punct de vedere financiar si care au puterea de a stopa orice incercare de renaturare a zonei.Conteaza faptul ca din punct de vedere climatic nordul Dobrogei sufera?
Sub nici o forma!Drept urmare,desecam si lacul Jijila,il transformam in teren agricol la dispozitia altui ins infometat si dornic de inavutire,motivul fiind ca Romanica are nevoie de alimente din belsug si ieftine.Se vede in magazine unde toate produsele alimentare ne vin din vest,de toata gama si enorm de scumpe!
Stiti ca cei care pastoresc terenurile agricole din fostul Complex Crapina nu platesc impozite pe aceste terenuri?In schimb cotizeaza la campaniile electorale indiferent de culoare!

[dcp100168]

Canal Smârdan - Isaccea, soluţia olandeză pentru a evita inundaţiile
Nici la patru ani de la promisiunile din 2006 autorităţile române nu au reuşit să realizeze un studiu elaborat, complet, care să arate în ce zone ar trebui să se recurgă la renaturare sau măcar ce altă soluţie poate fi aplicată în regiunea noastră pentru a evita inundaţiile şi cât costă punerea ei în practică. Asta cu toate că statul olandez a trimis în ţara noastră o echipă de experţi care să analizeze problema şi să propună soluţii. Echipa a sosit în anul 2008, spune secretarul de stat pentru relaţia cu prefecturile din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, Mihai Capră.
„Au făcut un studiu de impact aici, au mers şi la Grindu (comună de pe malul tulcean al Dunării). Au calculat mai multe variante, iar concluzia a fost aceea că, pentru prevenirea inundaţiilor în zona noastră, este necesară amenajarea unui canal între localităţile Smârdan şi Isaccea din judeţul Tulcea”, a declarat, ieri, Mihai Capră.
Viceprimarul comunei tulcene Grindu, Vergil Coşeru, îşi aminteşte de vizita olandezilor. „Domnul primar şi fermierii din Grindu au participat atunci la mai multe seminarii organizate de olandezi, care s-au ţinut la Măcin şi la Bucureşti. Propunerea olandezilor era să se construiască un canal navigabil, ecluzat, de la Smârdan la Isaccea”. „Ideea era că, în momentul în care Dunărea scade, ecluzele se închid pentru a menţine parametrii de navigabilitate pe fluviu, iar atunci când Dunărea creşte ecluzele se deschid, canalul preia surplusul de apă din regiunea noastră şi îl varsă tot în fluviu, la Isaccea. Era o idee foarte bună, cu care localnicii din Grindu au fost de acord”, afirmă viceprimarul comunei tulcene.
Din păcate, ideea nu a ajuns nici acum pe masa Guvernului. Motivul? Nu se ştie cât costă implementarea ei. „Soluţia amenajării canalului Smârdan-Isaccea este o propunere, un draft. Nu se ştie ce înseamnă în bani, în exproprieri. Doar în baza studiului făcut de olandezi nu poţi face o finanţare, nu poţi emite o Hotărâre de Guvern”, a explicat secretarul de stat din MAI, Mihai Capră.
http://www.viata-lib...calculam_2.html

[bosorogu']

Bosorogu' = inginer hidrotehnist 1974. 90% proiectant. Raurile, asa cum le-a lasat DUMNEZEU au albie majora si albie minora. Albia minora pentru tot timpul si cea majora pentru debite mari. Didul de pe dreapta folosea la OREZARII si nimic altceva. Nu trebuia sa se amplaseze digul la marginea albiei minore. Cate kg de orez s-au recoltat? La Pisica - de ce ne ascundem de istoria noastra? - Pardon, Comuna = satul Grindu= Comuna Grindu - exista doua diguri. Saracii de acolo au cheltuit pe un proiect "integrat" vre-o 1,5 mld lei vechi. RASPUNS PDL : PROIECT CORECT, VALABIL, NECESAR, dar- HA - cautati fonduri ca noi nu avem! 2008. Zaclau si Pisica sunt colocatorii nostri, desi ultima impartire teritoriala ne-a impartit. Stanga-Dreapta. Si alte judete. PRECIZARE. Oricate diguri, canale, declaratii politice se fac, apa va avea doar cursul lasat de DUMNEZEU. Noi trebuie sa ne ferim de dezastre. In acest sens, digurile trebuie construite doar in ceea ce numeste "ALBIA MAJORA RATIONALA".

[dcp100168]

Interese ascunse după Cotul Pisicii
* Pescarii de la Cotul Pisicii şi-ar fi dorit ca zona să fie inundată ca să-şi crească profiturile * Spargerea digului pentru protecţia Galaţiului ar fi dus la apariţia unui nou lac important * Luptele politice pentru monopolul exploatării sturionilor ne-au făcut să pierdem întâietatea mondială la calitatea icrelor de morun

Sunt zone în ţară care şi-ar fi dorit să fie inundate şi care tocmai din cauza evitării viiturii au ratat afaceri de zeci de milioane de euro. Un caz este Cotul Pisicii, o zonă devenită mai cunoscută la inundaţiile din ultima vreme de pe Dunăre, când s-a pus problema spargerii digului de aici pentru protejarea unui cartier din oraşul Galaţi.
Cotul Pisicii urma să fie salvarea celui mai important centru siderurgic al ţării - ameninţat, la acel moment, din toate direcţiile de apele învolburate ale Dunării, Prutului şi Siretului. Puţini ştiu însă că la Cotul Pisicii, o bună parte dintre localnicii din satele dunărene de aici ar fi preferat ca digul de apărare să fie spart pentru ca unele terenuri agricole să fie trans­formate de viitură în bălţi numai bune pentru pescuit.
Grupul de Producători Lotca este una dintre asociaţiile care au primit autorizaţie să pescuiască la Cotul Pisicii, în acest an. Şeful ei, Jan Mirică o spune tranşant: "Pentru cei de aici era mai bine dacă digul de la Cotul Pisicii ar fi fost spart pentru că pe terenurile agricole de aici s-ar fi creat, după estimările noastre, un lac de 40 de km lungime şi 15 km lăţime, de genul lacului Razim, iar oportunităţile de pescuit ar fi fost mult mai mari fără ca localităţile să fie afectate". Jan Mirică susţine că dacă s-ar fi creat breşe în dig, zona şi-ar fi recăpătat regimul natural, întrucât terenurile agricole s-au obţinut, în perioada regimului Ceauşescu, prin desecarea bălţilor sălbatice din zonă: "Mii de oameni de aici, de la Cotul Pisicii, ar fi preferat ca aceste terenuri să redevină bălţi, pentru că pe aceste terenuri agricole, deţinute de doi trei inşi, care deţin monopol, nu se mai lucrează mare lucru".
Inundarea câmpurilor, recomandată şi de specialişti
Cu toate că Grupul de Producători Lotca este din Galaţi, iar localitatea Grindu, în dreptul în care se află Cotul Pisicii, este în nord-vestul judeţului Tulcea, cele spuse de gălăţeanul Jan Mirică despre tulcenii din zonele din apropriere au ancoră în trecut. Economia din zona Cotului Pisicii s-a prăbuşit în anii `80, chiar după ce bălţile Crapina au fost desecate pentru utilizarea terenurilor în scop agricol.
O bună parte dintre localnici rememorează şi acum că aceste bălţi, de pe malul drept al Dunării, au fost un fief al pescarilor şi al vânătorilor: capturile de crap şi somni, precum şi icrele negre se găseau chiar şi pe mesele celor mai săraci dintre localnici, relatează aceştia. După desecarea bălţilor, mulţi dintre săteni şi-au abandonat atunci undiţele şi pescăriile pentru coase şi tractoare, alţii au luat calea Galaţiului ca să lucreze în industrie.
Cu timpul, terenul agricol de aici a începutul să devină nefertil din cauza excesului de sare, iar specialiştii au recomandat, deja, refacerea bălţilor în mod ecologic, tocmai prin inundarea terenurilor agricole de aici. Potrivit lor, zona ar reveni la activitatea tradiţională, fapt care ar duce inclusiv la dezvoltarea industriei locale şi a turismului. Reconstituirea lacurilor de la Crapina ar reduce totodată şi riscul inundării Galaţiului.
Refacerea lacurilor sălbatice ar fi luat ceva timp din cauza aluviunilor, dar localnicii susţin că ar fi putut să obţină un profit rapid, peştele din zonele inundabile fiind mai uşor de prins.
Adevărata afacere: icrele negre
Dar adevărata miză în zonă nu este nici pe departe pescuitul de "fâţe", în termeni pescăreşti, ci de sturioni, ale căror icre negre se vând cu mii de euro kilogramul. Dunărea are la Cotul Pisicii doar 20 de metri adâncime, fapt care facilitează pescuitul de peşti mari care vin aici să îşi depună icrele. Specialişti din zonă, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, ne-au precizat: "Kilogramul de icre negre de sturion, îndeosebi de morun, denumite < kaviar royal-black >, pleacă de la preţul de 1.000 euro din Dobrogea şi poate ajunge la 5.000 euro la Paris şi chiar la 15.000 euro la New York. Cotul Pisicii a devenit unul dintre cele mai bune locuri de pescuit sturioni, deoarece aici este zona lor de reproducţie, după ce, înainte de construcţia barajului de la Porţile de Fier, sturionii urcau pe Dunăre până la Budapesta".
Braconaj politic
Dar Cotul Pisicii, în fapt, o arcuire a Dunării, a devenit un adevărat câmp de bătălie între politicieni, iar acest lucru a avut repercusiuni atât asupra economiei zonei, cât şi asupra prestigiului ţării noastre la nivel internaţional. Specialiştii din zonă ne-au explicat: "Tocmai din cauza potenţialului, aici sunt multe încrengături şi ambiţii politice. Este cunoscut că PSD acaparase toate resursele piscicole ale Deltei. În aceste condiţii, PD-L, ca să obţină voturile lipovenilor şi ale pescarilor, le-a vorbit despre spargerea monopolului PSD şi despre interzicerea pescuitului de sturioni. Însă, liberalii sunt cei care au spart afacerile PSD din zonă cu o lege prin care au interzis pescuitul de sturion timp de zece ani. Partea proastă este că liberalii, după ce au reuşit să desfacă afacerile PSD, nu au venit şi cu o strategie pentru dezvoltarea zonei şi de când a fost introdusă interdicţia de pescuit la sturion, cu scopul nobil de a proteja resursele acvatice naturale, braconajul nu s-a diminuat, iar pescuitul a continuat cu vigoare".
Cum ne-am pierdut supremaţia mondială
Acum, nu numai că pescuitul comercial de sturion a fost interzis, dar ţara noastră a pierdut şi supremaţia la nivel mondial în ceea ce priveşte calitatea icrelor de morun, susţin specialiştii. "Odată cu introducerea restricţiei, în 2006, România a pierdut supremaţia la nivel mondial în ceea ce priveşte calitatea icrelor de morun, fapt care a produs pagube de zeci de milioane de euro", ne-a precizat Jan Mirică. În prezent, mai este posibil doar pescuitul pentru reproducere artificială, iar anul trecut a fost lansat un program de repopulare a Dunării cu sturioni. Şi liderul Grupului de Producători Lotca consideră că din cauza intereselor politice, localnicii au ajuns, acum, să privească cu jind la vecinii ucraineni sau bulgari care pescuiesc nestingheriţi aceiaşi sturioni, în aceeaşi apă, pentru că la ei este permis.
Pescarii îşi cer drepturile la sturioni
Asociaţiile de pescari sunt extrem de nemulţumite de faptul că nu mai pot să pescuiască sturioni, în condiţiile în care pescarii ucrainieni, dar şi cei bulgari, o fac şi cer de urgenţă să fie rezolvată această problemă.
Organizaţia Pescărească de Producători Condorul, una din cele cinci structuri care au obţinut autorizaţie de pescuit în zona Cotului Pisicii, a anunţat ca vrea să facă un demers oficial în acest sens. Sevastian Constantin, preşedintele Organizaţiei, ne-a declarat: "Vrem să facem un demers oficial prin care să solicităm să ni se redea dreptul să pescuim sturioni. Este absurdă această situaţie ca pescarii români să nu poată să pescuiască sturioni, în timp ce pescarii ucraineni şi bulgari să beneficize de acest drept. Şi statul ar avea de câştigat prin taxe şi impozite, în urma activităţilor de valorificare a peştelui şi a icrelor. Cu toţii am avea de câştigat". Conform spuselor sale, problema repopulării Dunării cu sturioni a fost rezolvată, iar ridicarea restricţiei ar veni în ajutorul oamenilor din zonă a căror situaţie materială nu este cea mai bună: "Autorităţile să facă o cercetare să vadă că în urma repopulării, Dunărea are sturioni. Dacă restricţia va fi ridicată, situaţia materială a localnicilor se va îmbunătăţi şi va fi rezolvată şi problema pescuitului ilegal pentru că nu prea există pescar care să prindă un sturion şi să-i dea drumul".
Restricţii la un trai decent
Pescarii susţin că din cauza restricţiilor la pescuit în vigoare, mulţi dintre ei nu reuşesc să-şi întreţină familiile. Într-o scrisoare semnată de Organizaţia Pescărească de Producători Condorul şi de Asociaţia Profesională de Pescari Kaviar adresată prefectului, se deplânge că oamenii că nu au voie să pescuiască pe timp de noapte şi că, într-un an calendaristic, nu reuşesc să-şi desfăşoare activitatea mai mult de câteva luni. Asta în condiţiile în care pentru cei mai mulţi dintre ei, şi pentru familiile lor, peştele reprezintă unica sursă de venit. În documentul citat se arată: "Nemaiexistând posibilitatea pescuitului, practic sunt condamnaţi la inaniţie în jur de 500-700 persoane. Mulţi dintre cei care au practicat pescuitul, din cauza condiţiilor vitrege şi greutăţilor întâmpinate, au luat calea pribegiei pentru a asigura bucata de pâine existenţială".
Sevastian Constantin, preşedintele Organizaţiei Pescăreşti de Producători Condorul, ne-a declarat: "Ne confruntăm cu multe restricţii dar am primit asigurări din partea autorităţilor că situaţia va fi rezolvată. Practic, anul acesta ne va fi ceva mai dificil în activitatea noastră din cauză că am obţinut autorizaţia de pescuit târziu (24 martie), iar sezonul cel mai bun de pescuit este până în mai. Lunile de vară sunt luni < moarte > pentru noi, abia din septembrie mai începe să mişte câte ceva. Pentru noi ar fi foarte bine ca aceste probleme să fie rezolvate mai ales că reuşim să pescuim doar câteva luni pe ani".
Cotul Pisicii: zonă strategică pentru UE şi NATO
Toate cele semnalate au loc într-un loc unicat în Europa. Cotul Pisicii este un punct de importanţă geostrategică pentru UE şi NATO. Din acest loc frumos al Dunării sunt vizibile graniţele UE şi NATO şi, totodată, alte două ţări cu ieşire la Dunărea Maritimă: Ucraina şi Republica Moldova. Cotul Pisicii este localizat în aval de Galaţi, în dreptul localităţii Grindu, iar fluviul Dunărea are aici o adâncime de 20 m. Denumirea meandrului provine de la vechiul nume al localităţii - Pisica.
http://www.bursa.ro/...icol=91048.html

[poemil]

Ne tot uitam mereu in gradina altora si facem planuri pe hartie cum ar fi sa refacem Crapina, Latimea si alte zone foste "umede" dar care sunt din alte judete.
Dar de ce oare nu incercam sa facem ceva cu Bratesul si sa refacem lunca de jos a Prutului? Nu cumva interese similare cu cele ale noilor mosieri de peste Dunare ne dau si noua peste degete aici la Galati? Ce ar fi sa facem un canal nu intre Smardan si Isaccea ci unul intre Oancea si Gura Prutului langa Galati, prin care sa aducem apa inapoi in lunca Prutului?
Renuntarea la agricultura din lunca Prutului si amenajarea incepand de la Oancea a unei delte a Prutului cu tot ce-i trebuie (Canale, balti, lacuri, insule, rezervatii, petece de padure etc.) ar duce la o explozie a turismului in zona noastra, care ar fi mai accesibila decat Delta Dunarii si ar inviora activitatile economice de pe toata "linia Barladului" zona cea mai saraca din judet si cea mai putin dezvoltata. Actualul proiect de reconstructie ecologica a luncii inferioare a Prutului finantat in cadrul Programului LIFE cu 824.000 Euro nu este decat o frectie la un picior de lemn. Zona trebuie renaturata urgent si lasata sa se salbaticeasca: intr-un deceniu va fi mai atractiva din punct de vedere turistic decat delta Dunarii. Si vor avea de castigat locuitorii judetului, atat din punct de vedere economic cat si din punctul de vedere al calitatii mediului.
Noua delta ar putea fi conectata prin canale la Dunare si barcile de turisti ar putea explora acest paradis intr-un circuit pe canele si pe Prut. Renaturarea zonei ar creea locuri de munca in turism, intretinere, constructii, paza si protectia zonei si ar duce la inflorirea intregii zone. Restaurarea ar reface populatiile de peste autohton salbatic care va disparea in cateva decenii prin poluarea accidentala sau nu a apelor cu crapi fitofagi chinezesti gen sanger si novac care au inlocuit in mare parte pestii autohtoni. Am putea recolta in cativa ani productii de peste crescut natural sau chiar bio similare cu cele din perioada interbelica. Iar agricultura s-ar putea muta pe platoul Covurluiului sau in celelalte terenuri ramase parloaga si necultivate. In fond, pe fundul Bratesului n-a avut nimeni mosie niciodata.

[dcp100168]

Solutii olandeze pentru inundatiile galatene
Pentru a se evita ca, in anii urmatori, sa se produca inundatii care sa distruga locuintele oamenilor si sa afecteze activitatea economica din judet, autoritatile galatene au apelat la specialisti din Olanda pentru a cauta solutii impotriva acestui tip de catastrofe. Astfel, timp de doua zile, incepand de ieri, s-a desfasurat la Prefectura Galati o serie de intalniri de lucru intre specialistii olandezi - in frunte cu Tanya Van Gool, ambasadorul Regatului Olandei in Romania - si reprezentanti ai autoritatilor locale si centrale. „Este poate pentru prima data cand se incearca sa se faca ceva impotriva inundatiilor si dupa ce acestea au avut loc", a declarat Cosmin Paun, prefectul judetului Galati.
La eveniment au participat, din partea autoritatilor romane: Dan Carlan - seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Dorina Isopescu - directorul Directiei Generale a Apelor Romane Prut-Barlad, Viorel Trambitasu - seful Sistemului de Gospodarire a Apelor Romane, filiala Galati si Gelu Stan - directorul Apa-Canal. „Vreau sa cred ca vom gasi solutii pentru rezolvarea problemelor si sunt sigur ca vom colabora foarte bine", a spus ambsadorul olandez Tanya Van Gool.
Printre solutiile care sunt analizate de specialistii olandezi si romani se numara ridicarea unui dig pe Dunare pe malul galatean. O alta varianta se refera la refacerea luncii Dunarii prin spargerea malului tulcean.
http://www.green-rep...atiile-galatene

[dcp100168]

Seminarul pe tema prevenirii inundaţiilor, un eşec
S-a întâmplat la seminarul „Expertiză olandeză în managementul inundaţiilor pentru regiunea Galaţi”, organizat de Prefectura judeţului Galaţi şi de Ambasada Regatului Ţărilor de Jos la Bucureşti şi desfăşurat în oraşul nostru în perioada 29-30 septembrie. Echipa sosită din Olanda se aştepta ca seminarul să fie un prilej de a-şi face publicitate, de a-şi prezenta experienţa vastă în îndiguiri şi alte lucrări de apărare de inundaţii şi chiar de a discuta cu autorităţile locale termenii unei comenzi ferme de realizare a unui studiu privind apărarea Galaţiului de inundaţii, au declarat pentru „Viaţa liberă” surse participante la discuţiile româno-olandeze. Planul de acasă nu s-a potrivit, însă, cu cel din târg. „România nu are o strategie de prevenire a inundaţiilor. Autorităţile din domeniul apelor au susţinut, însă, că au început să lucreze, pe capitole, la un asemenea document. Acest anunţ i-a şocat pe experţii olandezi, care vroiau să prezinte acţiunile pe care le-au întreprins în Olanda pe această linie şi care veniseră, de fapt, să facă lobby pentru propria ofertă de realizare a strategiei de prevenire a inundaţiilor. Ei aşteptau o comandă din partea autorităţilor locale”, au declarat sursele noastre.
Această lipsă de sincronizare între partea română şi cea olandeză s-a produs atât din dorinţa românilor de a epata, lăudându-se cu o strategie de prevenire a inundaţiilor de care se vorbeşte de câţiva ani, dar pe care nu a văzut-o încă nimeni, cât şi din cauza informării insuficiente a olandezilor. „Aici, la nivel local, nimeni nu are capacitatea de a-i plăti pe olandezi pentru a face un studiu atât de elaborat. Ei trebuia să meargă la Guvern”, au afirmat sursele „Vieţii libere”.
Concluziile seminarului „Expertiză olandeză în managementul inundaţiilor pentru regiunea Galaţi” au fost trase ieri în spatele uşilor închise, Cancelaria Prefectului subliniind că întâlnirea – cea mai importantă dintre toate – nu a fost rezervată jurnaliştilor. Totuşi, Cancelaria a promis că va remite presei, în cursul zilei de ieri, „un draft” al concluziilor. Până la închiderea ediţiei, însă, documentul nu ajunsese. Am încercat să-l contactăm pe prefectul Cosmin Păun, pentru a obţine punctul său de vedere asupra succesului seminarului, însă oficialul nu a răspuns la telefon.
Incidentul de la seminar nu este primul din istoria relaţiilor româno-olandeze. În 2008, la doi ani după inundaţiile din 2006, Olanda a trimis la Galaţi o echipă de experţi, care, după ce a studiat amenajările hidrotehnice de pe Dunăre în regiunea noastră, a concluzionat că cea mai bună soluţie de apărare a Galaţiului de inundaţiile viitoare este amenajarea unui canal ecluzat în nordul judeţului Tulcea care, la nevoie, să preia surplusul de apă din Dunăre, la Smârdan, şi să-l deverseze tot în fluviu, la Isaccea. Studiul, plătit de statul olandez, nu a fost implementat nici acum de către Guvernul de la Bucureşti, care nu s-a sinchisit să vadă ce costuri implică. „Soluţia amenajării canalului Smârdan-Isaccea este o propunere, un draft. Nu se ştie ce înseamnă în bani, în exproprieri. Doar în baza studiului făcut de olandezi nu poţi face o finanţare, nu poţi emite o Hotărâre de Guvern”, explica, în luna iulie a acestui an, Mihai Capră, pe atunci secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor.
http://www.viata-lib..._umflata_2.html