Până când?
Galaţi - Oraşul garajelor
* Nu avem parcări, nici clasice, nici supraetajate, dar garaje se construiesc în continuare * Gălăţenii reacţionează diferit, simţind că legea se aplică diferenţiat
Abia peste doi ani vom avea un PUG care să facă ordine
Construcţia celor două garaje din Micro 17, exact pe terenul de unde s‑a desfiinţat un loc de joacă pentru copii, a iscat dispute aprinse în rândul cititorilor noştri. Pe adresa redacţiei au sosit numeroase mesaje, oamenii au venit să se intereseze ce se întâmplă, să desluşească ceaţa în care se scaldă de ani buni situaţia construcţiei de garaje în municipiul Galaţi, garajul fiind astăzi un soi de valută forte. Fie se închiriază, fie se foloseşte pe post de bucătărie de vară şi cămară pentru murături, posesorii nu vor să renunţe cu niciun chip la dreptul lor de a avea un... garaj. Asta cu toate că este o construcţie provizorie, iar pe fiecare autorizaţie de construcţie scrie "la încetarea contractului de închiriere, terenul se va aduce în starea iniţială". Câte garaje aţi văzut dărâmate ori câte terenuri "aduse la starea iniţială"?
Mai trist este că în oraşul şi aşa sufocat de numărul tot mai mare de maşini, nu se construiesc nici parcări clasice (poate doar pe spaţii verzi), iar parcările supraetajate ori subterane par doar nişte glumiţe pentru reprezentanţii primăriei. Se construiesc în schimb garaje. În toate cartierele, pe fiecare petic de teren liber. Printre copaci, pe fostele locuri de joacă, terenuri pe care ar fi trebuit construite alte spaţii de joacă, moderne şi conforme.
Joaca de‑a garajul
"Locuiesc în Micro 21, iar în zona parcului de lângă Kaufland, mai precis în lateralul Grădiniţei Alice, s‑au construit două garaje măreţe, chiar lângă parcul care nu de mult timp a fost tăiat cu flexul. Haideţi să scăpăm odată de aceste garaje, ţinând cont că în locul unui garaj se pot face două locuri de parcare. Să nu mai zic că în unele garaje nici nu sunt maşini, mai nou sunt scoase la vânzare. Am apelat la dumneavoastră din dorinţa de a se rezolva ceva sau măcar pentru a atrage atenţia primăriei", ne‑a scris Paul Arion.
Despre cazul celor două garaje din Micro 17, din zona blocurilor E4 şi F, am scris deja. Una dintre autorizaţiile de construcţie de acolo a fost eliberată chiar pe 5 mai 2008 şi este greu de crezut că responsabilii de la Urbanism nu ştiau că pe acel teren a fost loc de joacă. Iată ce spune şi purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Nicoleta Manole: "Nu se dau autorizaţii de construcţie pe fostele locuri de joacă, nu cunosc situaţia acestor autorizaţii, vom verifica. Aprobări se dau în continuare acolo unde legea permite".
Mai mult, foarte necăjit a venit la redacţie dl. Toader Rusu, spunând că a solicitat la rândul său autorizaţie de construcţie pentru un garaj acum câţiva ani în aceeaşi zonă din Micro 17 şi a constatat cu stupoare acum că alţii au obţinut‑o. Ba mai mult, construiesc pe locul de joacă. Cu alte cuvinte, legea e lege doar pentru unii.
Promisiuni de demolare prin PUG
"Şi în cartierul Micro 39 B a început construcţia de garaje. Lângă Biserica Sf. Dumitru se toarnă fundaţia a două garaje pe spaţiul verde, de unde au fost defrişaţi mai mulţi puieţi. Cum rămâne cu spaţiul verde!?", ne scrie şi Edy Casillas. Am văzut şi noi cum se construieşte în Micro 39. Se betonează, cu bolţari şi tot tacâmul, două garaje între alte garaje, pe sistemul "baterie". Sau "unde a mers mia, merge şi suta". Construcţii provizorii?
Nicoleta Manole a completat: "S‑a organizat deja licitaţia pentru întocmire a unui nou plan de urbanism general, care a fost câştigată de Institutul de Arhitectură din Bucureşti. Probabil că într‑un an‑doi vom avea acest nou plan de urbanism general, care va evidenţia foarte clar şi zonele verzi, dar şi zonele de unde se vor desfiinţa garaje. În continuare se fac locuri de joacă pentru copii şi parcuri, multe din finanţări externe".
Lipsă de reacţie şi de autoritate
Până la noul PUG, am avut un alt PUG care s‑a respectat cum vedem cu toţii. Oraşul s‑a dezvoltat oricum, numai după un plan, nu. Iată ce ne scrie Andrei Petru: "Vă felicit că aveţi un ţel de a face din ziaristică un instrument în folosul comunităţii. Ceva nu înţeleg eu în acest mecanism complicat. Dumneavoastră, ziariştii, observaţi încălcări ale legii de către diferite persoane sau instituţii, le aduceţi la cunoştinţa opiniei publice, şi brusc, totul se opreşte aici. Nu înţeleg, nu există o reglementare care să îi oblige pe cei vizaţi sa dea o replică? Altfel, câinii latră, caravana trece. Nu am văzut până acum dărâmări spectaculoase de construcţii ridicate în mod ilegal. Or tocmai aici este şmecheria. "Ridică construcţia că nu o dărâmă nimeni." În cazurile flagrante de încălcare a regulilor, să fie aplicată acea lege a răspunsului tacit, adică, dacă după ce presa semnalează aceste încălcări grave, şi nimeni din cei autorizaţi nu reacţionează, construcţia să se demoleze automat, sub efectul legii, şi răspunzător să fie cel care a dat autorizaţii în dorul lelii, sau altfel spus, să simtă la buzunar când îl dă în judecată cel păgubit.
În lipsa oricărei reacţii a celor vizaţi, munca ziariştilor va fi în zadar, şi drepturile noastre încălcate în mod constant. Apropo, simţiţi cumva că oraşul nostru este condus? Eu am sentimentul că totul curge la vale în virtutea inerţiei. Nu văd deloc implicarea autorităţii. Astfel de construcţii îi favorizează pe unii şi defavorizează o comunitate întreagă. De ce nu ar fi o reglementare locală prin care nu ai dreptul să ridici nimic dacă nu ai avizul celor din zonă. Este mai corect să se protejeze dreptul întregii comunităţi decât al unui individ. Priviţi cum în mod constant sunt ocupate şi trotuarele, unul face o construcţie cu un metru pe trotuar şi ceilalţi se aliniază la cota nouă. Voi semnalaţi şi nu este nicio reacţie a autorităţilor.
Cum ieşim din acest cerc vicios?"
Este o întrebare la care aşteptăm un răspuns... în următorii patru ani.
http://www.viata-lib... ... l&id=24979