184 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Garaje ilegale săltate de municipalitate
În jurul orei 10.00 s-au pornit operaţiunile de ridicare şi desfiinţare a patru garaje fără autorizaţii construite în cartierul IC Frimu. Ajutaţi de o macara, munctorii de la Gospădărire Urbană s-au străduit timp de o oră să ridice garajele ilegale. Noua destinaţie a spaţiului va fi pentru locuri de parcare. 30% din cele 12.000 de garaje din muncipiul nu au forme legale. „Municipalitatea locală încearcă să rezolve această problemă a garajelor fără forme legale. De aproape treide când s-a schimbat componenţa Consiliul Local pot afirma că nicio autorizaţie pentru ridicarea vrounui garaj nu s-a mai acoprdat", a explicat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
http://www.adevarul...._440956131.html

[dcp100168]

Garajele ilegale, demolate de municipalitate
Municipalitatea galateana a inceput o campanie de demolare a garajelor construite ilegal, in locul acestora urmand a fi construite parcari sau locuri de joaca pentru copii. Pentru inceput, doua garaje dintr-o zona a cartierului I.C. Frimu au fost ridicate de utilajele apartinand societatii edilitare “Gospodarire Urbana”, dupa ce proprietarii acestora au ignorat somatiile primite de la municipalitate. Potrivit viceprimarului Nicusor Ciumacenco, sumele cheltuite pentru ridicarea acestor doua garaje vor fi suportate de proprietari. Alte doua garaje fara autorizatie din aceeasi zona au fost ridicate la timp de proprietari.
Ciumacenco a spus ca la fel se va proceda in cazul tuturor constructiilor ilegale. “[…]Pana la urma legislatia vine in sprijinul nostru, dupa cum stiti, la 1 februarie, ordonanta 7 a modificat legea 350 si spune ca nu exista notiune de intrare in legalitate, legalitatea se poate face intr-un singur fel – prin desfiintare”, a tinut sa precizeze Ciumacenco.
Viceprimarul a mai spus ca in municipiul Galati sunt aproximativ 10.000 de garaje, dar in 30 la suta dintre acestea nu sunt parcate masini. El a afirmat ca primaria doreste sa rezolve aceasta problema prin verificarea contractelor de inchiriere si desfasurarea de controale pe teren.
In realitate, numarul garajelor folosite in alte scopuri decat cele pentru care au fost construite este insa mult mai mare, in conditiile in care din lipsa de spatiu la bloc, multi galateni au gasit alta ultilizare pentru garajele pe care le detin. Multe au fostnd transformate in adevarate camari sau sunt folosite pentru depozitarea unor vechituri, astfel incat masinile nu si-au mai gasit loc in aceste spatii, in ciuda faptului ca parcarile sunt insuficiente in Galati, informeaza Agerpres.
http://semnal.eu/?p=13852

[dcp100168]

Garajul de lângă bloc, o continuă distracţie
Problema garajelor construite în apropierea blocurilor nu a apărut ieri. Toată lumea o cunoaşte, mulţi o ignoră, însă, în continuare, oamenii cu bun simţ, logică şi credinţa naivă că, totuşi, trăim într-un stat european, încă mai sunt deranjaţi de această proximitate. Şi nu neapărat că în locul bateriilor de metal şi/sau beton ar putea încăpea mult mai multe maşini, parcate pe o simplă platformă asfaltată, ci pentru că, de regulă, garajul din faţa blocului este transformat în orice numai în loc de lăsat maşina nu: cămară pentru murături, pivniţă pentru butoaiele cu vin, ateliere auto şi câte altele! Şi pe lângă astea, nu trebuie uitate petrecerile pe care toţi aceşti mari „gospodari” ai garajelor le dau, în fum de grătare şi în muzică oferită, cu largheţe, la maxim, întregului cartier.
Gălăgie de la garaje, teoretic, inexistente
Elena Pileandră locuieşte în Micro 21, la blocul M 6. A venit la redacţie pentru a se plânge de gălăgia de la garajele din apropierea blocului în care locuieşte. „Vin noaptea, fac grătare, fripturi, pe spaţiul verde, fac gălăgie, ascultă muzică dată tare, e o nebunie aici, nu mă mai pot odihni, fumul de la grătare îmi intră în casă… Se spune că unii dintre cei care au garaje sunt poliţişti”, spune femeia.
Problema ei a început „din 2008, de când s-au construit aceste garaje. De atunci nu mai am linişte. Am scris primăriei şi mi s-a răspuns că aceste garaje sunt ridicate ilegal şi trebuie demolate. Ei, nici acum nu le-a demolat nimeni”, ne spune Elena, arătându-ne, într-adevăr, hârtii cu răspunsul autorităţilor: „referitor la scrisoarea doamnei Pileandră nr. 59602/16.06.2009 vă comunicăm (…): posesorii garajelor amplasate în imediata apropiere a blocului M 6 au solicitat intrarea în legalitate, prin autorizare. Prin referatul 124910/23.12.2008 avizat de primar s-a dispus emiterea certificatelor de urbanism negative şi desfiinţarea garajelor construite ilegal”. Deci, garajele cu pricina nici nu ar trebui să existe! Cazul de demolare nepusă în practică de primărie nu este singular; situaţia pizzeriei Da-Isi este mai gravă – o decizie de demolare nerespectată timp de 17 ani!    
Cu găini şi cocoşi în mijlocul oraşului!
Problemele din Micro 21 nu se opresc aici; între blocurile M 6 şi L 16 sunt garaje în apropierea cărora pământul este carbonizat, semn al grătarelor care se fac pe spaţiul verde. Garajele, multe din ele adăpostind ateliere auto, ori pur şi simplu butoaie de vin, se continuă cu grădini, amenajate pe terenul fostei unităţi militare de la Turnul de Televiziune. Deşi culturile din grădini nu se pot vedea prea bine, de auzit, am auzit cotcodăceala găinilor! „Au şi cocoşi, cântă de la primii zori, e ca la ţară aici!”, ne spune femeia.
Cazul din Micro 21 nu este singular. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cartierul Micro 16, în zona blocurilor A20-21 şi F 5. Sătulă de gălăgia şi grătarele făcute la bateria de garaje din zonă, Elena Asăndoaie ne-a sesizat la ziar: „Trebuie ca cineva să ia măsuri, aşa nu se mai poate. Poliţia nu face nimic, parcă trăim în codru!”. Tot ca în codru se comportă şi proprietarii garajelor din Micro 13, dar şi din Micro 39 (pe lângă Billa): spaţii transformate în ateliere auto, de tâmplărie termopan, depozite de legume, coteţe pentru găini şi chiar curci, iar exemplele pot continua la nesfârşit.
Ce este de făcut?
Pentru toate aceste aspecte există prevederi clare; există sancţiuni chiar şi pentru folosirea garajului în alte scopuri decât cel iniţial, ca să nu mai vorbim de amenzile aplicabile pentru grătarele făcute pe spaţiul verde, ori pentru gălăgia făcută de petrecăreţi, în miezul nopţii. Din păcate, însă, pentru ca sancţiunile să fie aplicate, trebuie ca instituţiile abilitate să îşi facă  datoria. „Cetăţenii ne pot sesiza telefonic la dispecerat situaţiile, însă trebuie să înţeleagă şi să îşi dea şi datele de identificare. Unii evită sau chiar renunţă la sesizare când li se cer datele personale. Trebuie să înţeleagă că aceste date ne ajută pe noi în instrumentarea cazului şi că în niciun caz poliţiştii nu merg la reclamaţi să le dezvăluie identitatea reclamanţilor”, spune şeful Poliţiei Locale, Cristi Gâscă.
Deşi în oraş sunt numeroase garajele apărute peste noapte, oficial, în 2010 şi în acest an, Primăria nu a mai eliberat nicio autorizaţie de construcţie a garajelor, după cum ne informează purtătorul de cuvânt al instituţiei, Nicoleta Manole: „În total, în Galaţi sunt înregistrate 6.942 de garaje, pentru care gălăţenii au un contract de închiriere pe un an, cu posibilitate de prelungire. În perioada 2007-2010, Primăria Galaţi a emis autorizaţii de desfiinţare a 28 de garaje”. Câte din ele s-au şi desfiinţat, asta este o altă poveste!
viata-libera.ro

[AdiTZA]

Spre rusinea mea.....................Duminica am facut un mic gratar intre garaje....................................si acum ma gandesc cat de stresat am fost................."Lasa ma, ca n-are nimic!" a zis vecinul....

[Legumix]

AdiTZA, pe 30 septembrie 2011 - 01:04, a spus:

Spre rusinea mea.....................Duminica am facut un mic gratar intre garaje....................................si acum ma gandesc cat de stresat am fost................."Lasa ma, ca n-are nimic!" a zis vecinul....

pana cand se va aplica "Legea gratarelor"....n-are nimica.   dupa aceea, costurile vor fi cam ridicate  

[AdiTZA]

Legumix, pe 30 septembrie 2011 - 17:22, a spus:

pana cand se va aplica "Legea gratarelor"....n-are nimica.

Uraaaaaaa!!!!! Dar tot mi-e rusine....daca mai stateam in blocul ala, ieseam la balcon si tipam la mine!!!!

Legumix, pe 30 septembrie 2011 - 17:22, a spus:

dupa aceea, costurile vor fi cam ridicate

Dar sa vad ca se aplica legea aia....si se respecta....nush, la mine a fost prima abatere....

[Derago]

Am un prieten care primeste regulat vizita politistilorca urmarea reclamatiilor vecinilor pentru gratarele facute... cam in fiecare zi.
Faza e ca omul sta la casa si face gratarul in curtea proprie!!!
Acum ma gandesc... daca voi curata sau nu gradina din fata blocului! Ce ar trebui sa fac cu frunzele? Ca daca le dau foc, s-ar putea ma aleg cu vreo amenda.

[dcp100168]

Operaţiunea „Garajul” - Elefantul din sufragerie
De prea multă vreme, problema garajelor din municipiul Galaţi este tratată exact la fel ca prezenţa unui elefant în sufragerie. Uite-l, stă liniştit pe canapea şi, totuşi, nimeni nu suflă o vorbă despre el! Garajele ocupă prea mult spaţiu în acest oraş ca să nu discutăm despre ele. Potrivit datelor oficiale, sunt aproape 16 hectare de teren ocupate de 7.000 de garaje. Teren pe care ar putea fi amenajate parcuri şi locuri de joacă - în multe cazuri, acestea au fost destinaţiile iniţiale ale locurilor care acum găzduiesc baterii de garaje - sau pe care s-ar putea construi orice, de la locuri de parcare pentru cel puţin 10.000 de autoturisme până la două clădiri de talia Palatului Parlamentului!
Garajele nu sunt o soluţie de viitor, spun oficiali de rang înalt din administraţia locală, care susţin, încă timid, înlocuirea acestora. Ei aşteaptă ca noul Planul Urbanistic General al municipiului Galaţi, recent finalizat, să încheie drumul avizării, ca să-l poată folosi ca armă, dar şi ca scut în conflictul cu opozanţii ideii de demolare a garajelor. Documentul relevă faptul că, în scurt timp, garajele se vor găsi în imposibilitatea de a mai funcţiona. În plus, una dintre strategiile care vor acompania Planul va creiona destinaţiile viitoare ale terenurilor ocupate acum de bateriile de garaje. Pe lângă aceste soluţii, care îi vor oferi municipalităţii un cadru general de acţiune pe terenul minat al urbanismului, există multe alte căi - unele foarte rapide - de rezolvare a problemei.
O soluţie depăşită
Garajele au constituit o soluţie înainte de Revoluţie şi în anii de tranziţie, când parcul auto al oraşului era mic pentru că mulţi dintre cetăţeni nu-şi permiteau o maşină. Situaţia s-a schimbat în timpul creşterii economice din anii 2000. Atunci, autoturismul a încetat să mai fie un lux, devenind un bun pe care şi l-au permis tot mai mulţi gălăţeni - unii datorită veniturilor în creştere, alţii cu ajutorul creditelor bancare care erau foarte accesibile. Aşa se face că astăzi în municipiul Galaţi se înghesuie două treimi din parcul auto al judeţului! Vorbim de circa 80.000 de maşini care vânează zilnic un loc de parcare.
La „vânătoare” participă şi maşinile ai căror proprietari deţin un garaj. Statistici neoficiale ale Primăriei relevă faptul că mai mult de o treime dintre posesorii de garaje nu folosesc aceste spaţii în scopul pentru care ele au fost amenajate. Unii şi-au transformat garajul în debara şi depozitează acolo vinul, murăturile, ustensilele sau lucrurile vechi care nu mai au loc în micile apartamente comuniste. Alţii, mai întreprinzători, şi-au amenajat în garaj un atelier auto sau o fabrică de termopane şi derulează acolo afaceri, multe ilegale. Şi primii, şi ultimii, în afară de faptul că ocupă cu autoturismul lor locul de parcare al unui vecin care nu are garaj, beneficiază practic de o cameră în plus faţă de cele din apartament sau de un mic spaţiu de producţie.
Şi asta la un preţ de nimic, căci chiria pe care Primăria o percepe pentru terenul de sub garaje este derizorie. De exemplu, un gălăţean care are un garaj de 23 de metri pătraţi - atât cât este suprafaţa medie a unei asemenea construcţii, la Galaţi - îi plăteşte municipalităţii puţin peste 200 de lei pe an cu titlu de chirie. Cu aceşti bani, un alt gălăţean îşi poate lăsa maşina într-o parcare cu plată 12 ore pe zi, vreme de numai două săptămâni!
Bube urbane
Aveţi, cu siguranţă, o baterie de garaje în cartierul în care locuiţi. Puteţi evalua, aşadar, contribuţia ei la estetica zonei. A recunoaşte că bateriile de garaje îi dau oraşului un aspect neîngrijit, mizer, ieftin şi că vremea lor a trecut demult ţine de firesc, de civilizaţie, de evoluţie. Dacă aveţi reţineri în a admite aceste lucruri, vă propunem un exerciţiu. Mâine dimineaţă, când ieşiţi din bloc, încercaţi să vă imaginaţi cum ar arăta zona în care locuiţi fără bateria de garaje. Poate că ar fi mai multă verdeaţă, poate că spaţiul de joacă în care mergeţi alături de copilul dumneavoastră ar fi mai mare, poate că locurile de parcare din cartier ar fi mai multe sau poate că ar fi posibile toate acestea. Lăsând la o parte aspectele prezentate mai sus, legate de suprafaţa mare ocupată de garaje sau de veniturile mici pe care aceasta le generează, şi analizând exclusiv aspectul estetic, le puteţi acorda bila albă?
Construcţii „uşoare” cu beci
Desigur, deţinătorii de garaje - cei incluşi în statisticile oficiale, cel puţin - vor spune că au toate actele la mână, că au dat bani grei pe garajul pe care îl utilizează şi că acesta nu poate fi demolat, pur şi simplu. Ei nu trebuie să uite, însă, că Primăria le-a acordat autorizaţie pentru o construcţie provizorie. Garajele dintre blocuri sunt - sau ar trebui să fie - construcţii uşoare cu statut provizoriu. Că Galaţiul este plin de garaje cu stâlpi din beton şi subsol cimentuit, care au statut provizoriu de mai bine de un deceniu, aceasta este o moştenire a trecutului. Preocuparea, în prezent, ar trebui să fie „dezbaterea moştenirii”.
„Viaţa liberă” propune această dezbatere în comunitatea locală - garajele ar trebui sau nu să fie demolate? Până la sfârşitul acestei săptămâni, cotidianul nostru va publica zilnic articole în care va întoarce subiectul pe toate feţele. Opinii ale juriştilor, declaraţii-şoc ale oficialilor din administraţia locală, date ale Poliţiei, experienţele altor oraşe din ţară, toate vor fi prezentate, în zilele următoare, în paginile „Vieţii libere” şi pe www.viata-libera.ro puteţi, de asemenea, vota pro sau contra garajelor.
viata-libera.ro

[riaji]

Usor sa faci gargara si sa invoci civilizatia si 'evolutia', cu mana pe banii de chirie si cu alte sute de milioane de euro aruncate in vant anual - asa e cand nu-ti mai ajunge. Daca din 7000 de garaje demolate primaria ar fi in stare sa amenajeze cele 10.000 locuri, ar fi un pas urias pentru evolutia orasului si pentru soferii din Galati, dar, desigur ca asta nu se va intampla in urmatorii 200 de ani. Vorbesc de mai multa verdeata si mai multe locuri de joaca? Hai, intai de toate, sa aruncam o privire la astea care exista deja si la adevarata ingrijorare cu care trateaza alesii nostrii problemele respective..
Si ca sa fim in acelasi spirit 'deschis' al autoarei articolului, propun si eu un exeritiu de imaginatie pentru fatuca respectiva: sa ne imaginam ca iesim dimineata din bloc si ajungand la chioscul de ziare, achizitionam un cotidian local in adevaratul sens al notiunii, din care ne putem delecta cu articole, investigatii si idei captivante in loc de pareri personale stalcite din propria prostie si din propriul interes al maimutoilor care se autointituleaza ziaristi.

[dcp100168]

Garajele pot fi demolate oricând!
Toată lumea ştie că Primăria poate demola oricând garajele ridicate pe terenurile sale de acei gălăţeni care nu s-au sinchisit să obţină autorizaţie de construire. De altfel, în ultimii trei-patru ani municipalitatea a demolat câteva. Câteva zeci, ca să fim precişi. Au mai rămas doar câteva mii, cu sau fără autorizaţie. Circa 7.000 dintre acestea au fost construite cu acte în regulă. Cel puţin aşa susţine Primăria. La o cercetare mai atentă, însă, am descoperit că şi garajele „legale” pot fi dărâmate cât ai zice peşte. Iată de ce! Procedura de atribuire a suprafeţelor de sub garaje este lipsită de temei legal, apreciază juriştii, de unde putem trage concluzia că toate contractele de închiriere a terenurilor de sub garaje sunt lovite de nulitate.
Până acum câţiva ani, numai cine nu dorea nu îşi ridica un garaj pe lângă bloc. Era simplu ca bună ziua. Făceai cerere la Primărie, strângeai toate actele cerute de procedură, primeai autorizaţia de construire, primeai o bucată de teren de la municipalitate pentru care plăteai o chirie de tot râsul şi te apucai gospodăreşte de construit. Iar asta era calea complicată! Exista una mai uşoară? Da. Ridicai garajul şi mai vedeai dup-aia. Cine ştie ce pericole nu te păşteau.
Pe toţi cei care-şi clădiseră garaje fără autorizaţie edilii nu îndrăzneau să-i atingă nici cu o floare, de teamă să nu piardă voturi preţioase în cursa pentru un nou mandat. Până acum trei-patru ani, cea mai aspră măsură pe care municipalitatea o lua faţă de aceştia era să-i poftească părinteşte să intre în legalitate. Nu de alta, dar fenomenul scăpase de sub control într-o aşa măsură, încât edilii nici măcar nu aveau curajul să vorbească despre demolarea garajelor neautorizate, darămite să pună în practică această idee.
Şi pentru că nu le puteau pune la pământ deoarece le-ar fi sărit prea multă lume în cap, cei din Primărie şi-au spus că, dacă tot au ceva teren ocupat de garaje ilegale, măcar să facă bani din asta, îndemnându-i pe gospodari să-şi facă acte pentru construcţie şi să plătească chirie pentru terenul de sub ea. În acest fel, cei care ani de zile au ocupat spaţiul public cu câte un garaj neautorizat au devenit brusc contribuabili oneşti. Altfel spus, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Dar nu toţi „s-au spălat pe dinţi”. Cei care nu au făcut-o s-au trezit cu boldozerele Primăriei în garaj.
Municipalitatea a prins curaj să facă asta abia acum trei-patru ani. De atunci, însă, a demolat doar atâtea garaje câte ar avea locatarii unui singur bloc. „Aş fi cumva incorect să spun că nu mai există niciun garaj fără autorizaţie. Probabil că mai sunt, dar, dacă sunt, sunt foarte puţine şi ele oricum sunt într-o perioadă în care se fac verificări şi se vor lua măsurile corecte. Cred că discutăm de câteva zeci de garaje fără autorizaţie. Cele mai multe au fost deja desfiinţate, în jur de 20-30 din 2008 până acum”, a declarat viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco.
Acum, intrarea în legalitate este interzisă - măsura, dictată de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 7 din 2011, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012 - şi demolarea este singura soluţie pe care, vrând-nevrând, Primăria trebuie să o aplice ca să scape de problema garajelor ilegale. Asta nu este, însă, vreo noutate. Că toate structurile neautorizate trebuie desfiinţate scrie în toate actele normative din domeniu, de la Legea construcţiilor nr. 50 din 1991 până la Regulamentul de închiriere a terenurilor municipiului Galaţi, aprobat prin Hotărârile Consiliului Local (HCL) nr. 407 şi 448 din 2009. Faptul că avem aceste reglementări nu face doi bani, dacă ele nu sunt aplicate cu conştiinciozitate.
Atribuiri ilegale
Cei 7.000 de posesori de garaje care figurează în evidenţele Primăriei ca având toate actele la mână nu trebuie să răsufle uşuraţi. Şi adăpostul lor pentru maşină ar putea fi oricând demolat. Asta pentru că modul în care s-a făcut atribuirea terenului contravine legislaţiei româneşti. „Din 2008, nu s-a mai emis nicio autorizaţie pentru construirea unui garaj. Înainte, se emitea autorizaţia şi, în baza acesteia, se încheia contractul de închiriere. Colegii din Primărie spun că autorizaţia de construire permitea să se atribuie în mod direct terenul respectiv”, a afirmat Ciumacenco.
Practica încredinţării directe a terenului de sub garaj, care a înflorit în anii ’90, când primar al oraşului era Eugen Durbacă, şi care a fost continuată de succesorul său, Dumitru Nicolae, primarul în exerciţiu, contravine legilor acestei ţări. Este concluzia trasă de doi jurişti din Galaţi care au acceptat provocarea „Vieţii libere” de a studia normativele locale referitoare la garaje şi de a-şi spune părerea cu privire la consistenţa acestora. Cei doi au o vastă experienţă în domeniul juridic şi vechime în administraţia publică locală. Din motive lesne de înţeles, au refuzat să-şi dezvăluie identitatea. Iată ce spun ei!
„Legea 50 din 1991 (Legea construcţiilor) spune că terenurile aparţinând domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vândute, concesionate ori închiriate prin licitaţie publică, potrivit legii. Excepţie fac terenurile destinate construirii de locuinţe sau aziluri, care pot fi concesionate fără licitaţie publică. Legea 215 din 2001 (Legea administraţiei publice locale) vorbeşte, de asemenea, despre vânzarea, concesionarea sau închirierea prin licitaţie publică, în condiţiile legii, a bunurilor care aparţin domeniului public sau privat.
Există şi aici o excepţie, constructorii de bună-credinţă beneficiind de un drept preemţiune la cumpărarea de la administraţia locală a terenului pe care au ridicat o construcţie. Imperativul concesionării sau închirierii prin licitaţie publică a bunurilor proprietate publică este înscris şi în Legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Nicăieri nu se aminteşte de încredinţare directă!”, au declarat juriştii după ce au studiat legislaţia naţională, pe care municipalitatea mai mult a invocat-o decât a aplicat-o.
Asta înseamnă că toate că toate contractele de închiriere a terenurilor de sub garaje, semnate în urma atribuirii directe a terenului, şi nu în urma unei licitaţii publice, sunt lovite de nulitate, iar garajele pot fi demolate oricând, explică juriştii.
Încredinţare directă pe viaţă
Administraţia locală a încercat să dreagă busuiocul abia în 2009, când a aprobat Regulamentul în vigoare de închiriere a terenurilor aflate în proprietatea muncipiului Galaţi. Documentul prevede că închirierea se face prin licitaţie publică, însă doar în cazul terenurilor libere de construcţii, cele ocupate deja de garaje fiind date tot prin încredinţare directă! Asta prevedea Regulamentul în forma iniţială, aprobată prin HCL 407 din iulie 2009.
Actul a fost modificat o lună mai târziu, prin HCL 448, care a restrâns plaja de aplicare a atribuirii directe, permiţând utilizarea acestei proceduri doar pentru contractele în derulare, „în sensul că pot fi reînnoite anual”, după cum se arată în textul hotărârii. „Or, partea din Regulament referitoare la înnoirea anuală a contractelor de închiriere a terenurilor ocupate de garaje nu are temei legal, deoarece contractul iniţial a fost încheiat cu încălcarea legii”, au subliniat specialiştii.
Garajele pot fi demolate şi pentru că nu sunt construcţii provizorii
Dacă garajele din Galaţi ar fi un bebeluş, atunci procedurile greşite de atribuire a terenurilor de sub ele ar fi, cu siguranţă, moalele capului. Şi nu ar fi singurul! Juriştii consultaţi de „Viaţa liberă” au indicat că un alt punct slab ar fi construcţiile în sine. „Multe dintre garajele construite în municipiu încalcă autorizaţia de construire pentru că nu sunt construcţii provizorii, nu sunt construcţii uşoare. Ele sunt făcute din beton, au beciuri şi, ca atare, pot fi demolate numai pentru asta”, au arătat experţii.
Potrivit juriştilor, un alt argument de demolare a multora dintre garaje este acela că utilizatorii lor le-au schimbat fără drept destinaţia, transformându-le în dependinţe sau în ateliere clandestine.
Pe proprietarii de garaje nu îi ajută nici faptul că le-au construit pe spaţii verzi. „Majoritatea garajelor se află pe spaţii verzi, adică pe domeniul public, conform anexei la Legea 213 din 1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, ceea ce este ilegal”, au declarat juriştii.
Căile legale de demolare a garajelor
În privinţa garajelor ridicate fără autorizaţie de construire, lucrurile sunt extrem de simple. Normele metodologice de aplicare a Legii construcţiilor prevăd că lucrările, inclusiv cele provizorii, executate fără autorizaţie pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al localităţilor pot fi desfiinţate de Primărie pe cale administrativă, fără emiterea unei autorizaţii de demolare, fără sesizarea instanţei şi pe cheltuiala contravenientului.
Să ne referim acum la garajele ridicate cu autorizaţie de construire! Dacă Primăria nu ţine cont de faptul că atribuirea terenurilor s-a făcut fără respectarea legislaţiei naţionale, superioare celei locale, le poate demola folosind ca scut mult aşteptatul Plan Urbanistic General. „Problema se poate rezolva prin PUG, pe bucăţele. De exemplu, PUG-ul ne poate arăta că atâtea hectare din Ţiglina 1 vor avea destinaţia de parc sau de parcare, iar municipalitatea le pune în vedere utilizatorilor de garaje că trebuie să demoleze construcţiile pentru că terenul intră în reamenajare şi pur şi simplu nu li se mai prelungeşte contractual de închiriere”, au explicat juriştii, apelând la bagajul de cunoştinţe acumulat în administraţia locală. „Cu voinţă, se pot face paşi mici, dar importanţi în perspectivă. Este necesară o succesiune de Consilii Locale cu voinţă de a face ordine”, au subliniat aceştia.
Noua generaţie de doritori de garaje e compromisă, spun edilii
Ce se întâmplă cu gălăţenii care vor să-şi ridice de-acum încolo un garaj în apropierea blocului? Vor obţine ei un petic de pământ, la licitaţie, aşa cum prevede noul Regulament de închiriere a terenurilor? Oficialii Primăriei spun că nu. „În momentul de faţă, nu se mai emit autorizaţii provizorii pentru garaje”, a afirmat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
„Legile locale încalcă flagrant normele de tehnică legislativă”
În perioada în care au studiat regulamentele locale de închiriere a terenurilor deţinute de municipalitate, juriştii consultaţi de „Viaţa liberă” au remarcat faptul că documentele conţin numeroase greşeli de interpretare şi de redactare. Cea mai gravă dintre ele? „În hotărârile emise de Consiliul Local nu se distinge între domeniul public, care este inalienabil, şi domeniul privat!”, au subliniat aceştia. De asemenea, actele studiate încalcă „în mod flagrant” normele de tehnică legislativă, au spus juriştii.
viata-libera.ro

[Derago]

Demoleaza garajele dar amenajeaza parcari in locul lor!
Locurile de parcare in Galati sunt din ce in ce mai putine...
Sunt terenuri pline cu garaje (gen M19 langa Scoala 29) care pot fi amenajate, iluminate si pazite eventual, de unde primanria ar scoate bani frumosi.
Dar nu se vrea pentru ca, probabil, nici un client agreat nu e interesat de o astfel de investitie...

[dcp100168]

Arhitectul-şef susţine desfiinţarea garajelor
„Aşa cum peste tot s-au făcut căi ferate, s-au făcut drumuri, s-au construit locuinţe colective, s-au făcut parcări, aşa şi înlocuirea garajelor este o necesitate şi trebuie să se întâmple”. Sunt spusele arhitectului-şef al municipiului Galaţi, Teodora Voicilă, care apreciază că aceste construcţii sunt „absolut parazitare” şi le plasează pe locul trei într-un top al lucrurilor pe care le-ar schimba chiar azi în oraş. Înlocuirea garajelor, spune Voicilă, nu poate fi negociată, ea se va produce. Cum şi când sunt singurele chestiuni deschise dezbaterilor. Iniţiativa va fi susţinută de Planul Urbanistic General, Biblia dezvoltării oraşului. Citiţi despre toate acestea, pe larg, în interviul pe care arhitectul-şef l-a acordat „Vieţii libere”.
- Când va fi gata noul Plan Urbanistic General?
- Eu vreau să cred că până în vară vom avea PUG-ul aprobat. E nevoie să îl avem aprobat pentru că solicitările referitoare la autorizaţii, la strategie, la intervenţii în teren necesită o documentaţie actualizată. PUG-ul pe care mergem acum e perimat, e vechi, nu mai e un instrument operaţional. Avem nevoie de unul nou.
- Care sunt cele mai importante linii pe care le trasează acest PUG în politica urbanistică?
- Foarte important este că vom avea un PUG mai flexibil decât cel actual, un PUG care va permite un procent mai mare de ocupare a terenului, un regim de înălţime crescut în anumite zone. Defineşte zonele care constituie poli principali ai oraşului, de tip centru - nu neapărat un nucleu restrâns, ci mai mulţi poli care pot avea o dezvoltare intensivă, care suportă alt tip de construcţii decât zonele învecinate. Defineşte bulevardele principale, ale căror fronturi vor fi tratate altfel decât au fost până acum. Nu vom mai avea aceleaşi reguli la bulevard şi în spate. Vom permite alte funcţiuni, altă înălţime, alte procente. De asemenea, PUG-ul marchează intersecţiile care vor primi o altă înfăţişare. O altă prevedere importantă este extinderea intravilanului, dar nu cu suprafeţe foarte mari şi numai acolo unde s-a depistat un necesar în acest sens, astfel încât să nu se producă o fugă către periferie, să nu mai avem ţesut neconstituit în zone centrale, cum e Valea Oraşului, unde nu se mai întâmplă nimic, e o zonă nesistematizată.
- Ce prevede PUG-ul în privinţa spaţiilor verzi?
- Atât PUG-ul, cât şi Registrul spaţiilor verzi, pe care îl elaborăm în acest moment, sunt documente care susţin păstrarea spaţiilor verzi pe care le avem deja, extinderea acestora unde este cazul şi interdicţia de construire pe spaţiul verde, în zonele prevăzute ca atare. Acest PUG şi Registrul spaţiilor verzi ne arată exact unde este spaţiu verde şi unde nu mai putem construi nici măcar chioşcuri. Deci spaţiul verde va fi respectat.
- Asta înseamnă că actualele construcţii provizorii de pe spaţiile verzi vor fi demolate?
- Dacă sunt pe spaţiile verzi, da, vor fi îndepărtate.
- Ce fel de construcţii provizorii avem pe spaţiile verzi?
- În principal, chioşcuri. Chioşcuri amplasate, de regulă, fără autorizaţie. Poate că deţin acordul primarului, dacă sunt mai mici de cinci metri pătraţi şi nu necesită autorizare, dar li s-a indicat o suprafaţă pe care să construiască aceste chioşcuri şi nu a fost respectată, au fost amplasate pe spaţiul verde adiacent.
- Aşa se întâmplă şi cu garajele?
- La fel se întâmplă şi cu o parte din garaje. Garajele sunt construcţii provizorii prin definiţie, amplasate pe domeniul public în baza unui contract de închiriere şi, uneori, a unei autorizaţii de construire. Deci nu toate sunt autorizate. Acolo unde apare problema spaţiului verde, evident, vor fi îndepărtate. Cele fără autorizaţie nu mai pot fi autorizate, intrarea în legalitate se poate face doar prin demolare, deci, automat, deţinătorii acestora vor fi obligaţi să le desfiinţeze.
Apropo de garaje, noul PUG face un calcul al necesarului de dotări pe zone, pe cartiere, în genul sistematizărilor care se făceau cu ani în urmă. Un cartier conţine, în mare pondere, locuinţe. Locuinţele, ca funcţiune, necesită dotările complementare: grădiniţă, şcoală, biserică, servicii, comerţ, cabinete medicale. Prin PUG noi vom şti unde este un surplus, unde este un deficit şi unde este cazul să intervenim pentru a acoperi acest deficit prin ocuparea domeniului public care acum e afectat de garaje. Vor fi demolate şi se va construi ceea ce este nevoie să se construiasă.
Nu va fi o decizie luată peste noapte, de genul „Acolo mă duc, demolez şi mă mai gândesc după aceea ce mai fac”. Nu! Nu vom duce în absurd acest lucru, nu vrem să facem din rău, mai rău. Garajele vor fi inventariate, vom şti care sunt proprietarii, vor fi notificaţi, li se va explica ce urmează să se facă, intervenţiile vor fi făcute în baza unor proiecte, a unor studii, în aşa fel încât numărul de garaje demolate să fie acoperit printr-un număr cel puţin similar de locuri de parcare, pentru că desfiinţarea garajelor ar duce şi la un colaps în ceea ce priveşte parcarea autoturismelor.
E foarte adevărat că mulţi dintre deţinători nu le folosesc în scopul autorizat, adică în scopul garării autoturismului. Deţin garaj şi parchează maşina pe trotuar sau pe stradă. Din ceea ce vedem şi la autorizări, există solicitări de schimbare a destinaţiei din garaj în spaţiu comercial, în spaţiu prestări servicii, în spaţiu de depozitare. Foarte mulţi au şi împrejmuit suprafeţe de teren în jurul garajelor. Deci e clar că multe dintre acestea nu mai sunt utilizate conform scopului iniţial.
- Ce etape veţi parcurge pentru a demola garajele?
- În urma aprobării PUG-ului se vor face planuri urbanistice zonale, PUZ-uri, pentru restructurare urbană, ceea ce înseamnă că vor fi evaluate suprafeţele de teren utilizate necorespunzător corelat cu necesarul de dotări specificat în PUG şi se va decide ce funcţiuni trebuie introduse şi care sunt suprafeţele de teren ocupate de garaje sau de alte funcţiuni provizorii care pot fi desfiinţate şi pe care se poate interveni. Iar PUZ-urile respective vor preciza funcţiunea introdusă, modul de ocupare a terenului, regimul de înălţime. Va fi un proiect foarte exact, în baza căruia se vor putea şi autoriza ulterior funcţiunile propuse.
Dacă este vorba doar de desfiinţarea garajelor şi repararea imaginii oraşului, atunci nu este necesar un PUZ, pentru că pe locul ocupat de garaj se va face parcare şi spaţiu verde. Pur şi simplu se face un proiect de autorizare pentru noua funcţiune, respectiv parcare înconjurată de spaţiu verde sau spaţiu verde de protecţie între parcare şi funcţiunile învecinate, şi se va autoriza atât demolarea garajelor, cât şi noua funcţiune propusă.
- Care dintre aceste două căi este mai rapidă şi mai eficientă?
- Depinde de scopul urmărit. Sigur că mai rapid este să autorizăm înlocuirea garajelor fără a avea nevoie de foarte multe studii şi foarte multe PUZ-uri pentru că acestea durează foarte mult. O consultare a populaţiei, o notificare a proprietarilor de garaje, urmate de un proiect bine făcut în acest sens sunt suficiente atunci când se doreşte doar parcare. Deci desfiinţarea garajelor şi înlocuirea cu spaţii de parcare nu necesită PUZ. E simplu şi e şi eficient pentru că pe spaţiul ocupat de zece garaje se pot face, probabil, 15 locuri de parcare şi rămâne şi pentru spaţiu verde.
- Această a doua cale este cea pe care o recomandaţi pentru mai multă rapiditate şi eficienţă?
- Da, acolo unde nu este necesară o intervenţie mai amplă. Acolo unde sunt dotări suficiente - servicii, învăţământ, comerţ, sănătate - şi unde se intervine doar pentru fluidizarea circulaţiei, da, e eficient şi simplu, cu condiţia să avem sprijinul populaţiei. Sprijin în sensul acordului şi să nu avem proteste în masă, să nu avem o mişcare care să ne împiedice să facem lucrurile acestea. Când oamenii vor înţelege că nu vrem să le facem rău, că nu vrem să luăm niciun drept, atunci ne va fi şi nouă foarte uşor.
- Municipalităţii îi este teamă de reacţia populaţiei? Este asta o frână în aplicarea unei astfel de măsuri?
- Sigur că este o frână! Există proteste chiar şi din partea celor care nu deţin autorizaţie, care ocupă un spaţiu în mod ilegal. Chiar şi ei protestează şi nu înţeleg că greşesc.
- Dar administraţia trebuie să acţioneze spre binele general.
- Aşa este. Istoria a dovedit că intervenţiile radicale s-au lovit şi de protestele populaţiei, dar şi de protestele factorilor implicaţi mai mult decât populaţia. Municipalitatea, Guvernul, factorii politici au ripostat vehement, au spus că nu se poate aşa ceva, e prea mult, e prea nou, e de neînţeles. Totuşi, în anumite locuri s-a făcut şi s-a dovedit că a fost bine.
- Putem vorbi de iminenţa demolării garajelor?
- Da, evident! Vrem o faleză frumoasă, un spaţiu de promenadă, un spaţiu reprezentativ, un spaţiu în care să ne simţim bine cu toţii. Dar, dacă ne plimbăm pe bulevardul Marii Uniri şi ne uităm în partea opusă Dunării, spre oraş, vedem numai baterii de garaje, care nu pot mobila în mod estetic faleza. E clar, nu-şi au locul acolo. Garajele nu corespund cerinţelor actuale de confort, de viaţă urbană. Ne plasează undeva în semirural, cu magazia şi bucătăria de vară în curtea blocului, cu grătarul pe spaţiul verde... Deci suntem undeva spre rural şi poate că unora le place situaţia asta, poate că nu înţeleg că se poate trăi şi altfel, dar nu suntem obligaţi cu toţii să suportăm această stare de fapt.
- Care e termenul realist în care ar putea începe demolarea garajelor? Vă rog să luaţi în calcul şi voinţa municipalităţii de a face acest lucru.
- Aici aşa este. Suntem condiţionaţi de etapele pe care vrem să le parcurgem, care conţin şi informarea şi consultarea populaţiei, dar şi momentul în care municipalitatea va putea să construiască pe acele terenuri, chiar dacă e vorba doar de spaţii de parcare. În clipa în care sunt desfiinţate garajele, atunci trebuie demarată lucrarea privitoare la amenajarea parcărilor, ca să nu ajungem la colapsul de care vorbeam.
Eu mi-am propus să încep cu informarea populaţiei, în aşa fel încât intervenţiile noastre să fie foarte bine înţelese. Lumea să ştie că vrem să facem un lucru bun, în interesul societăţii, şi nu al unuia din Primărie, nu în interes privat, nu în interes electoral. E o necesitate a oraşului pe care vrem să o îndeplinim. Această informare va fi urmată de proiectele necesare, că e cazul de autorizare, că e cazul de plan urbanistic zonal.
- Când va începe această consultare?
- E greu de spus în acest moment. Abia am obţinut acordul verbal şi interesul celor din Primărie, dar până când vom ajunge să şi aplicăm toate lucrurile acestea mai durează.
- Anul acesta?
- Eu mă gândesc că anul acesta, în toamnă, vom putea avea aceste consultări ale populaţiei. Le putem începe şi înainte de finalizarea PUG-ului, nu sunt intercondiţionate.
- Asta înseamnă că demolările vor putea demara în 2013?
- Ar fi o excepţie de la ceea ce văd eu, poate pesimist. În situaţia în care există proprietari într-o anumită zonă care vor să renunţe la garaje şi solicită să-i sprijinim - e un vis, nu? - atunci lucrurile ar putea demara mult mai simplu.
- Aşadar, vorbim despre demolarea garajelor ca despre un proiect separat, dar susţinut de PUG.
- Susţinut de PUG, sigur că da. Susţinut de autorităţi, cu toţii ne dorim acest lucru. Există şi voci ale populaţiei care spun că e necesar. Noi am mai avut consultări ale populaţiei pe alte teme şi, adiacent, am atins şi acest subiect. Unii înţeleg că e mai bine să renunţăm la garaje. Alţii vor chiar şi prin comparaţie cu oraşele puţin mai răsărite de la noi din ţară, unde nu există aceste garaje şi toţi se întreabă de ce acolo se poate şi la noi nu.
- În calitate de arhitect-şef, susţineţi în proporţie de sută la sută proiectul de demolare a garajelor?
- Da! Dar nu ca o intervenţie radicală şi nu ca demolare punct, ci demolare şi înlocuire cu parcări plus alte dotări necesare, pentru că atunci când iei ceva, trebuie să pui altceva în loc şi, de regulă, trebuie să pui mai mult şi mai bun, căci altfel nu merită gestul de a lua.
- După atâţia ani în care garajele s-au înmulţit fără măsură şi fără control, să spui că susţii acest proiect este, oarecum, un act de curaj.
- Nu e un act de curaj, e un gest de responsabilitate, e o obligaţie să facem asta. Aşa cum peste tot s-au făcut căi ferate, s-au făcut drumuri, s-au construit locuinţe colective, s-au făcut parcări, aşa şi înlocuirea acestor garaje este o necesitate şi trebuie să se întâmple. Nu e un gest de curaj, care trebuie lăudat, ci acţiunea şi efectele acesteia trebuie discutate.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Garajele, nişte construcţii „absolut parazitare”
Este opinia arhitectului-şef, Teodora Voicilă. „Sunt nişte construcţii absolut parazitare, care nu au ce căuta într-un mediu urban. Dincolo de funcţiune, dincolo de utilizare, ele nu au avut niciodată vreo intenţie estetică, nu mobilează decât negativ spaţiul urban”, afirmă oficialul, apreciind că oraşul ar arăta mult mai bine chiar şi dacă în locul lor am lăsa să crească iarba şi am pune flori şi copaci. „În locurile ocupate de garaje se pot face plantaţii care oferă o altă dimensiune a spaţiului urban din punct de vedere estetic”, spune Voicilă.
Arhitectul-şef găseşte garajele într-atât de urâte, încât le plasează pe poziţia a treia într-un top al lucrurilor pe care le-ar schimba chiar azi în Galaţi. „Pe locul trei, după nişte intervenţii la nivel de strategie, dar şi concret, prin construcţii, în ţesutul protejat - zona istorică a oraşului, incluzând Rizer, Ţiglinele, care nu au neapărat valoare istorică, dar au valoare urbană - atât pentru conservarea acestor zone, cât şi pentru înlăturarea construcţiilor şi spaţiilor reziduale, pentru întregirea fronturilor şi a parcelarului, pentru reconstituirea arterelor principale. Asta mi se pare pe locul întâi. Pe locul doi ar fi sistematizarea unor zone precum Valea Oraşului, Barboşi, Traian Nord. Aceasta din urmă, deşi este o zonă cu mult potenţial şi în plină dezvoltare, cunoaşte o etapă de haos şi trebuie intervenit şi chiar vom interveni. Am făcut un grup consultativ pentru un plan urbanistic zonal în Arcaşilor şi vor urma celelalte zone”, afirmă Voicilă.
"Terenul de sub garaje nu e destinat acestui lucru pe veci!"
Arhitectul-şef spune că mulţi proprietari de garaje sunt iritaţi de ideea demolării acestora, considerând că li se ia un bun la care au dreptul. „E o construcţie care le aparţine, într-adevăr, dar care e amplasată pe domeniul public, iar prin contractul de închiriere a terenului li se spune clar că îşi pot amplasa garajul doar utilizat în acest scop şi doar pe durata contractului. Deci terenul nu le aparţine şi nu e destinat acestui lucru pe veci!”, combate oficialul. Alţii sunt gata să sacrifice capra, însă pe a vecinului. „Mulţi spun: «Da, să se demoleze garajele! Dar nu al meu»”, dezvăluie arhitectul-şef.
viata-libera.ro

[George]

Bun si cu ce vom inlocui garajele si cand? Demolam garajele si mai asteptam vreo 100 de ani pana sa apara primele parcari supraetajate in Galati, nu? Si pana atunci masinile noastre vor fi lasate prada intemperiilor vremii, nu-i asa? RUSINEEE!!! Intai sa avem garantia ca se fac parcari supraterane si apoi sa demolam garajele. E ca si cum ai darama toate buticurile dintr-un cartier cu promisiunea ca ai face un supermarket si oamenii aia ar ramane fara un punct de aprovizionare in cartier timp de mai bine de 20 de ani.

Acest mesaj a fost editat de George pe: 29 februarie 2012 - 20:20.

[AndreiM]

George, nu e chiar așa de rău cum spui tu. Gândește-te în primul rând la garajele în care sunt depozitate murături sau unii moși joacă table chiar dacă în garaj nu e nicio mașină! Îți spun că sunt enorm de multe asemenea garaje și ideal ar fi dacă în locul lor ar fi parcări normale, nu supraetajate, subterane etc.

[Derago]

Un garaj ocupa doua sau trei locuri de parcare.
Nu e nevoie de parcari supraetajate! Masinile pot sta si in afara, ca nu tremura de frig!

[dcp100168]

Operaţiunea „Garajul”: Ce-am avut şi ce-am pierdut

* Chiria pe care Primăria le-o percepe proprietarilor de garaje pentru terenul de sub construcţie este de 0,77 de lei pe metru pătrat pe lună * O oră într-o parcare cu plată este 1,3 lei * Primăria Iaşi a desfiinţat garajele şi, la fiecare două module îndepărtate, a amenajat trei locuri de parcare * Demolarea unui garaj costă până la 2.600 de lei *

Aflată la intersecţia celor mai mari artere din Galaţi - Brăilei şi Coşbuc - „Păpădia” este unul dintre cele mai cunoscute repere din oraş. La doi paşi de ea, în spatele blocurilor de la bulevard, găsim una dintre cele mai mari baterii de garaje din urbe. Aşezate pe unul, două şi chiar pe trei rânduri, între blocuri şi în lateralul acestora, garajele pornesc din spatele agenţiei de turism „Agatur”, ocolesc Liceul Pedagogic şi ajung până în coasta Poliţiei Judeţene. Iar bateria nu se întinde doar pe lungime, ci şi pe lăţime. Astfel, şirurile de garaje ajung până spre fostul hotel „Moldova” şi spre Secţia 2 Poliţie, împânzind practic întreg perimetrul format de bulevardul George Coşbuc şi de străzile Brăilei, Constructorilor, Crizantemelor şi Mihail Kogălniceanu.
Baterii gigant găsim şi în cartierul învecinat, a cărui axă este strada Nae Leonard, dar şi în Complexul Francezi, în cartierul Dunărea şi în apropierea talciocului. „Sunt zone foarte întinse şi compacte care găzduiesc garaje. Sunt locuri pe care s-ar putea construi cartiere întregi”, declară, sub protecţia anonimatului, un angajat al Primăriei, însărcinat cu administrarea domeniului public.
Aproape 7.000 de garaje cu acte
La ora actuală, în municipiul Galaţi sunt 6.914 garaje autorizate, relevă evidenţele Primăriei. Proprietarii acestora au contract cu administraţia locală şi plătesc chirie pentru terenul de sub garaj. O astfel de construcţie are, în medie, 23 de metri pătraţi. Toate garajele cu acte din oraş ocupă 158.418 metri pătraţi, adică aproape 16 hectare!
Despre garajele construite fără autorizaţie nu se cunosc date oficiale. Unii lucrători din Primărie susţin că ar fi câteva zeci, alţii spun că ar fi câteva mii! Lumină trebuia să facă primarul, având obligaţii legale în acest sens. „Toate bunurile aparţinând unităţilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale şi judeţene li se prezintă anual de către primar, respectiv de către preşedintele consiliului judeţean, un raport asupra situaţiei gestionării bunurilor”, se arată la articolul 122 din Legea administraţiei locale nr. 215 din 2001, actualizată. Pe 23 noiembrie 2011 i-am solicitat purtătorului de cuvânt al Primăriei Galaţi, Nicoleta Manole, să ne transmită un exemplar al raportului primarului pe anul 2010 asupra situaţiei gestionării bunurilor prevăzute la art. 122 din Legea 215/2001. Nu l-am primit nici acum. Nici consilierii locali, se pare. „Consiliul nu l-a primit niciodată. Direcţia Patrimoniu a Primăriei spunea mereu că nu sunt resurse pentru a face inventarul anual. El necesită, într-adevăr, resurse foarte mari, dar noi nu ne-am fi împotrivit, dacă exista o cerere de finanţare”, afirmă unul dintre cei 27 de consilieri locali.Pentru că nu avem informaţii exacte privind garajele ilegale, ne vom raporta pe parcursul articolului exclusiv la cele aproape 7.000 de garaje autorizate.
Preţul mizeriei
„Suma pe care Primăria o încasează din închirierea terenului către deţinătorii de garaje este una mai mult decât simbolică”, recunosc oficiali de rang înalt din administraţia locală.
Astfel, municipalitatea le percepe celor aproape 7.000 de gălăţeni cu garaje autorizate o chirie lunară de 0,77 de lei pe metru pătrat! Asta înseamnă că, într-un an, aceştia virează la bugetul local câte 200 de lei, mai mult sau mai puţin. Aţi văzut bine: 200 de lei pe an chirie pentru 20 şi ceva de metri pătraţi de teren în orice zonă a oraşului! Asta în condiţiile în care, cu aceşti bani, puteţi lăsa maşina într-o parcare cu plată doar două săptămâni!
Aruncând o privire şi la tarifele praticate pe piaţa imobiliară, putem spune fără teama de a greşi că nivelul ridicol al chiriei pe care Primăria le-o percepe proprietarilor de garaje vitregeşte vistieria oraşului de sume importante de bani. Şi poate că astăzi nu am fi discutat de acest veritabil tarif social, dacă Primăria şi Consiliul Local nu ar fi ales, cu mulţi ani în urmă, să le închirieze doritorilor de garaje terenuri prin atribuire directă, în loc să o facă prin licitaţie publică, aşa cum impun legile ţării. „Municipalitatea, cu bună ştiinţă sau din incompetenţă, a prejudiciat bugetul local prin faptul că a eliminat procedura de licitaţie şi a închiriat terenuri pe sume derizorii. Dacă le-ar fi închiriat prin licitaţie, preţul de închiriere ar fi fost mai mare, la fel şi venitul la bugetul local”, apreciază specialiştii în drept.
În 2011, Primăria a colectat 1.464.140 de lei, adică 340.000 de euro, de la toţi cei aproape 7.000 de proprietari de garaje autorizate. O sumă de patru ori mai mică decât cea încasată de pe urma garajelor a intrat în vistieria oraşului dintr-un număr de locuri de parcare de zece ori mai mic decât numărul de garaje! „Anul trecut, Gospodărire Urbană a încasat de la proprietarii de maşini - prin agenţii de parcare, prin parcometre şi din taxele de blocare/deblocare a autoturismelor - 387.000 de lei, adică 90.000 de euro. Suma nu include TVA-ul vărsat la stat. Venitul a fost generat de locurile de parcare cu plată pe care societatea le administrează. Sunt 3.000 la număr, însă doar de la 700 avem efectiv încasări. Pentru restul nu sunt agenţi de parcare şi parcometre”, declară directorul societăţii edilitare Gospodărire Urbană, Eduard Grosu.
Parcul auto creşte cu 2.000 de maşini pe an!
Avem, aşadar, aproximativ 7.000 de garaje autorizate şi 3.000 de locuri de parcare cu plată. Pe lângă acestea, în Galaţi se găsesc şi locuri de parcare la liber, în zonele rezidenţiale. Circa 8.400 de astfel de spaţii au fost reparate şi amenajate în perioada 1994-2011, relevă situaţiile Primăriei. Calculele hârtiei arată că, în aceşti ani, între blocuri au fost amenajate sau reparate în jur de 500 de locuri de parcare anual. Asta în condiţiile în care creşterea medie a parcului auto a fost, cel puţin în ultima parte a intervalului, de circa 2.000 de maşini pe an.
„La 31 decembrie 2011, în municipiul Galaţi erau înmatriculate 80.473 de autovehicule, reprezentând două treimi din parcul auto al judeţului. La sfârşitul anului 2010, în municipiu erau în circulaţie 78.200 de autovehicule, la finele lui 2009 erau 76.515, iar la finele lui 2008 erau 74.115. În toată această perioadă, creşterea medie a parcului auto din oraş a fost de 2.119 maşini pe an”, spune şeful Biroului Înmatriculări de la Galaţi, comisarul-şef Eugen Hristache.
Enunţarea nevoii de spaţii de parcare nu mai este necesară. Cifrele vorbesc singure. De aceea, am vrut să aflăm câte locuri de parcare ar putea fi amenajate pe suprafeţele ocupate acum de garaje. Potrivit Normativului pentru proiectarea parcajelor în localităţi urbane, un loc de parcare poate avea cel puţin 10,56 de metri pătraţi. Matematic, asta înseamnă că pe cele aproape 16 hectare ar putea fi amenajate până la 15.000 de locuri de parcare, şi asta dacă vorbim doar de parcări pe orizontală! Practic, însă, ele ar fi ceva mai puţine.
Spaţiul verde se cere a fi repus în drepturi
Oficialii din administraţia locală care susţin desfiinţarea garajelor, în frunte cu arhitectul-şef Teodora Voicilă, spun că parcări nu vor fi amenajate pe toată suprafaţa ocupată acum de garaje, atunci când aceste construcţii vor fi demolate. Prioritate vor avea spaţiile verzi şi locurile de joacă, care vor fi reamenajate odată ce structurile care le-au sufocat ani de zile vor fi îndepărtate. Această etapă eco va fi puternic susţinută de Registrul spaţiilor verzi, document aflat deocamdată în lucru. „Primăria a semnat, în aprilie 2011, un contract pe doi ani cu o asociere formată din şase firme româneşti de topometrie, care realizează inventarul spaţiilor verzi. În urma măsurătorilor cadastrale, asocierea identifică spaţiile verzi ocupate de suprafeţe betonate sau de construcţii, majoritatea garaje. Primăria poate demola construcţiile care ocupă spaţiile verzi şi înainte de finalizarea Registrului, dar după acel moment cu atât mai mult va aplica această măsură”, afirmă angajatul Primăriei de la administrarea domeniului public pe care l-am citat în deschiderea articolului.
Desigur, în locul garajelor ar putea apărea şi construcţii - şcoli, cabinete medicale, magazine - în funcţie de necesarul zonei, aşa cum reiese el din evaluările întocmite de municipalitate.
Demolarea unui garaj costă între 1.300 şi 2.600 de lei
Un deviz estimativ întocmit de Primăria municipiului Galaţi arată că desfiinţarea unui garaj din beton modular (care poate fi mutat) costă între 1.300 şi 1.500 de lei, în timp ce în cazul unuia din zidărie, cu placă din beton armat, cheltuielile variază între 2.200 şi 2.400 de lei. Dacă garajul are şi beci, se mai adaugă 100-200 de lei la factura totală. Valorile conţin TVA şi exprimă costul cu forţa de muncă şi cu utilajele folosite în timpul operaţiunii de demolare.
O soluţie - Iaşiul a desfiinţat garajele şi a amenajat parcări
Capitala Moldovei, mai mică, dar mai dens populată decât Galaţiul, s-a confruntat o vreme cu problema garajelor, ca şi urbea noastră. Între timp, însă, administraţia ieşeană a soluţionat-o. „În urmă cu doi ani, Consiliul Local al municipiului Iaşi a hotărât să nu mai prelungească valabilitatea contractelor de închiriere a spaţiilor cu destinaţia garaj, să le demoleze după expirarea contractelor şi, în locul lor, să amenajeze locuri de parcare”, explică purtătorul de cuvânt al Primăriei Iaşi, Sebastian Buraga. Potrivit acestuia, înainte de expirarea contractului de închiriere a terenului de sub garaj, municipalitatea ieşeană notifica titularul că nu mai prelungeşte contractul şi îl îndemna să-şi desfiinţeze construcţia provizorie. După ce garajul era pus la pământ, începea amenajarea de spaţii de parcare. „Pe locul eliberat de două garaje am amenajat trei locuri de parcare”, spune oficialul ieşean.
Edilii, în 2002: „Garajele împiedică realizarea unui habitat prietenos”
La începutul anilor 2000, când abia venise la Primărie, Dumitru Nicolae critica bateriile de garaje din oraş. Într-un document elaborat de echipa sa în 2002, intitulat „Agenda Locală 21 - Planul Local de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Galaţi”, se arăta că „un aspect negativ care împiedică realizarea unui habitat prietenos pentru locuitorii municipiului este ocuparea suprafeţelor cu baterii de garaje în cartierele cu locuinţe colective”. Deşi nu propunea o soluţie la problema garajelor, documentul sublinia, într-un capitol separat, necesitatea creşterii suprafeţei de spaţii verzi din cartiere.
La stadionul "Oţelul" - Garajul anti-nocturnă
Poate cel mai buclucaş garaj din Galaţi a „trăit” în coasta stadionului Oţelul, construcţia fiind dărâmată exact acum un an după foarte multe parlamentări, ba chiar şi ameninţări cu acţionarea în justiţie. Gruparea campioană la fotbal a fost nevoită să întârzie cu jumătate de an inaugurarea instalaţiei de nocturnă deoarece utilajele nu puteau intra în zona de sud, sud-est a arenei ca să ridice cel de-al patrulea stâlp. Garajul se afla pe proprietatea ArcelorMittal, stăpânul stadionului din Ţiglina III, dar avusese acordul clubului de a fi construit în anul 1997. „Este incredibil cât de mult au fost amânate lucrările din cauza domnului cu garajul construit pe pământul Combinatului”, au răsuflat uşuraţi oficialii clubului de fotbal, după ce garajul a fost pus la pământ.
viata-libera.ro

[riaji]

O alta chestie culmea pe care o tot vad vechiculata: pretul ala cretin de 1,3 lei/ora parcarea.. Pai frate cap de bat (indiferent ca esti ziaristul care a scris rahatul, consilier local, viceprimar etc.), eu inteleg ca aia 200 RON/an/garaj e putin, dar chiar tre` s-ajungem sa platim pentru orice loc de parcare din Galatiul asta? Nu o sa-ti mai poti lasa masina nicaieri pe langa casa, in orice zona a orasului s-ar afla ea? Sa m-ajunga parcarea cat rata la masina? Sau cineva isi inchipuie ca nu se fura cu parcometrele?

[dcp100168]

„Dacă nu aplicăm o soluţie modernă, suntem retrograzi!”
Carol Dina conducea Galaţiul din poziţia de prim-secretar PCR şi preşedinte al Consiliului Popular Judeţean atunci când garajele din municipiu traversau perioada romantică a existenţei lor. L-am contactat pe fostul om de stat în ianuarie pentru a discuta despre apariţia bateriilor care astăzi ne înăbuşă cartierele şi am fost surprinşi de vigoarea cu care vorbea despre necesitatea dispariţiei lor. O lună mai târziu, senatorul postdecembrist s-a stins din viaţă.
Absolvent al Facultăţii de Construcţii de Maşini din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti şi, timp de un an, consilierul lui Ceauşescu pe probleme de construcţii de maşini şi metalurgie, Carol Dina a fost ultimul prim-secretar al Comitetului Judeţean al PCR Galaţi dinaintea Revoluţiei din decembrie 1989. Mandatul său a început în decembrie 1985. La vremea aceea, în Galaţi existau garaje, dar erau mult mai puţine decât sunt acum.
„A fost o perioadă în care totul a fost civilizat”
Cu excepţia primelor adăposturi pentru maşini, care au fost făcute în regie proprie, garajele apărute în cartierele oraşului în timpul regimului comunist au fost realizate în fabrică. „La Secţia Prefabricate Industriale a ICMRSG era o instalaţie specială de realizat garaje din prefabricate. Garajele aveau suprafaţa de 4x6 metri şi erau de trei tipuri: cu o uşă mare în faţă şi cu o uşă mică în spate, cu o uşă mare în faţă şi o uşă mică, de acces, decupată în uşa mare şi, respectiv, cu o uşă mare. Ele costau între 400 şi 600 de lei bucata”, îşi amintea Carol Dina.
„Comenzile se primeau fără acceptul Primăriei, dar, după ce ICMRSG şi-a extins serviciile şi a început să transporte garajul până în cartier şi să îl monteze, a apărut obligaţia de a avea aprobarea Primăriei”, relata fostul prim-secretar. El preciza că eliberarea avizului şi amenajarea garajului se făceau după consultarea populaţiei din zonă.
S-ar fi ridicat astfel peste 1.500 de garaje în Galaţi până la Revoluţie. „A fost o perioadă în care totul a fost civilizat, după care a scăpat de sub control”, declara Carol Dina în ianuarie.
„Acum e deja un abuz”
Pe lângă cele peste 1.500 de garaje de care îşi aminteşte fostul prim-secretar, în Galaţi au apărut multe, multe altele după căderea comunismului. „Au fost făcute încă peste 20.000 de garaje într-un mod ad-hoc, din tablă, cărămidă, BCA, garaje cu care au fost inundate cartierele mărginaşe. Acestea sunt garajele care ies din sfera interesului comunitar. Fiecare a abuzat în defavoarea celuilalt”, afirma cel care după Revoluţie a fost consilier local (1996-2000) şi senator (2000-2008). Trebuie să precizăm faptul că Primăria nu a putut comunica niciodată numărul total de garaje din oraş, autorizate şi neautorizate, deoarece nu a făcut inventarul anual al bunurilor care-i aparţin municipiului, deşi realizarea inventarului este o obligaţie legală. Singura informaţie pe acest subiect pe care administraţia locală a furnizat-o în ultima perioadă este aceea că în oraş sunt 7.000 de garaje autorizate, de la ai căror proprietari percepe o taxă de închiriere a terenului.
„Garajul e util, însă trebuie să păstreze anumite norme de civilitate. Acum, când garajele sunt construite pe spaţii verzi, e deja un abuz”, aprecia Carol Dina.
„Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!”
L-am întrebat pe fostul om de stat dacă, privind în urmă, crede că garajele au reprezentat cea mai bună soluţie pentru municipiul Galaţi. „Privind în urmă, ce pot să zic? Dă-i, Doamne, românului mintea de pe urmă!”, începea, râzând uşor, Carol Dina. „Atunci, cererea de garaje era mică. Pe străzi, spaţiile erau destule pentru a putea parca o maşină, infracţionalitatea era mică... Acum este timpul pentru o soluţie modernă. Dacă nu facem aşa, înseamnă că suntem retrograzi!”, afirma fostul politician şi amintea una dintre soluţiile la care au recurs alţii. „Problema garajelor se poate rezolva prin obligaţia de a face clădiri - blocuri de locuinţe, birouri sau hoteluri - cu garaje la subsol, aşa cum se face în străinătate şi, timid, în România”, spunea el.
„Trebuie să se impună cerinţele unui trai civilizat! Asta înseamnă timp, înseamnă bani, înseamnă responsabilitatea şi voinţa de a acţiona în interesul comunităţii”, încheia Carol Dina.
Strămoşii garajelor din Galaţi
Primele garaje au apărut în Galaţi în anii ’70, îşi amintea fostul prim-secretar PCR, Carol Dina. La fel spun şi funcţionarii Primăriei. Potrivit acestora, două garaje datând din 1974, despre care se crede că au fost primele construite în oraş, au fost demolate în 2011, după 34 de ani! Ele erau amplasate undeva în zona B a Galaţiului.
Unii dintre concetăţenii noştri spun, însă, că primele garaje au fost ridicate în Mazepa şi în Ţiglina 1, „unde trăia lumea bună”, în timp ce alţii susţin că prima baterie de garaje din Galaţi a fost construită în Complexul Francezi de către Combinatul Siderurgic, tot prin anii ’70.
viata-libera.ro

[dcp100168]

De la primar în jos, crema administraţiei are garaj
„Garajele nu corespund cerinţelor actuale de confort, de viaţă urbană. Ne plasează undeva în semirural, cu magazia şi bucătăria de vară în curtea blocului, cu grătarul pe spaţiul verde... Aşa cum peste tot s-au făcut căi ferate, s-au făcut drumuri, s-au construit locuinţe colective, s-au făcut parcări, aşa şi înlocuirea acestor garaje este o necesitate şi trebuie să se întâmple”, declara, în interviul publicat de „Viaţa liberă” pe 29 februarie, arhitectul-şef al Galaţiului, Teodora Voicilă, despre miile de garaje ridicate în ultimele decenii pe terenurile municipiului.
Printre proprietarii acestor construcţii se numără, însă, figuri importante din administraţia publică locală, cea care este responsabilă cu amenajarea teritoriului şi cu dezvoltarea localităţii!
Garajele celor dintâi gospodari ai urbei
Un garaj deţine însuşi primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, ales în 2000 şi reales în 2004 şi în 2008. Construcţia a fost ridicată în anul 1997 şi are o suprafaţă de 22 de metri pătraţi, specifică edilul-şef în cea mai recentă declaraţie de avere, completată în iunie 2011.
Şi predecesorul lui Nicolae este proprietarul unui garaj. Eugen Durbacă, în mandatele căruia adăposturile pentru maşini din Galaţi s-au înmulţit necontrolat, are un garaj de 19,58 de metri pătraţi. El deţine construcţia din 1992, anul în care a fost ales primar. Informaţiile sunt culese din declaraţia de avere pe care Durbacă, acum vicepreşedinte al Consiliului Judeţului Galaţi, a completat-o în mai 2011.
Posesori de garaje în Legislativul local
Dintre cei 27 de membri ai Consiliului Local, patru specifică în declaraţiile de avere că au garaj. Este vorba de Hristache Bogatu, Aurelian Constantin, Ilie Zanfir şi Lucian Podlaţi. Bogatu declară un garaj cu o suprafaţă de 24 de metri pătraţi, pe care l-a construit în anul 1996. Constantin menţionează un garaj de 25 de metri pătraţi, cumpărat în 2006. Zanfir face cunoscut faptul că este proprietarul unui garaj de 21,06 metri pătraţi, pe care l-a achiziţionat în 1996. Podlaţi declară un garaj de 19,5 metri pătraţi, cumpărat în 2001. Declaraţiile de avere studiate au fost depuse de către semnatari în perioada mai-iunie 2011.
Faptul că ceilalţi 23 de membri ai Legislativului local nu menţionează un garaj în declaraţiile de avere nu exclude posibilitatea ca ei să deţină o astfel de construcţie. Aceasta poate să fie trecută pe numele unui alt membru al familiei.
„Am garaj, dar asta nu înseamnă că dezaprob înlocuirea lor”
Sunt cuvintele consilierului local Aurelian Constantin, care, ca şi alte câteva mii de gălăţeni, este proprietarul unui garaj. Oficialul declară că susţine punctul de vedere al arhitectului-şef, potrivit căruia garajele trebuie înlocuite cu alte funcţiuni: spaţiu verde, parcare, servicii etc. Totodată, consilierul local apreciază că o acţiune de eliberare a terenului ocupat de garaje trebuie să se desfăşoare în trei etape.
„Nu ascund faptul că am garaj. Asta nu înseamnă, însă, că dezaprob ideea înlocuirii lor. În primul rând, trebuie eliminate garajele pentru care nu s-a eliberat autorizaţie de construire. Apoi trebuie identificate zonele în care există garaje, dar în care municipalitatea vrea să facă altceva: parc, loc de joacă etc. La sfârşit, trebuie demolate şi celelalte garaje, dacă se stabileşte că ele afectează estetic şi funcţional zonele în care sunt ridicate. Atenţie, însă! Consiliul Local trebuie să vină cu alternativa - locuri de parcare”, a declarat Aurelian Constantin.
Directorul economic de la fostul ADP are garaj de 54 mp!
Directorul economic al societăţii Gospodărire Urbană (fostul serviciu public Administrarea Domeniului Public), se numără, la rândul său, printre proprietarii de garaje din Galaţi. Tinca Podaru, care este şi consilier judeţean, deţine un adăpost pentru maşină din anul 2004, relevă declaraţia de avere completată în iunie 2011. Potrivit documentului, construcţia ocupă o suprafaţă de 54 de metri pătraţi! Tot atât cât are un apartament cu două camere, dintre cele construite în comunism.
viata-libera.ro