1 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Topul celor mai bogate judeţe din România
Recesiunea a adâncit discrepanţele dintre judeţele ţării, arată datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză.
>> Două judeţe nu au fost atinse de recesiunea din ultimii doi ani: Argeş şi Cluj. Alte cinci judeţe au ieşit din recesiune în 2010.
>> Capitala a intrat în criză după o creştere fulminantă în 2008: 18%.
>> PIB pe cap de locuitor în Bucureşti este de 14 mii de euro, triplu faţă de media naţională şi de şase ori mai mare decât în cel mai sărac judeţ: Vaslui.
>> Diferenţa dintre salariile nete variază doar de la simplu (1.000 de lei în Bihor) la dublu (1.900 de lei în Bucureşti).
>> Şomajul a crescut cel mai mult în Transilvania, în timp ce în Capitală a rămas la un nivel aproape neglijabil: 2,3%. În schimb, rata de ocupare este dublă faţă de restul ţării.
>> Datele arată că o treime din judeţe au fost lovite de recesiune încă din 2008, chiar dacă media naţională a fost o creştere de 7,1%.
Cine a scăpat de recesiune
Două judeţe nu au fost deloc atinse de recesiunea din ultimii doi ani, arată ultimele date publicate de Comisia Naţională de Prognoză. În Argeş, produsul intern brut a crescut cu 3,9% în 2009 şi cu 4,6% în 2010. În Cluj, PIB a crescut cu 0,5% în 2009 şi cu 1,5% în 2010. Cele două judeţe sunt gazdele celor mai mari exportatori din România, Dacia respectiv Nokia. Alte cinci judeţe au reuşit să iasă din recesiune în 2010. Este vorba despre Timiş şi Arad, cu creşteri de câte 1,4%, Sibiu (0,8%), Prahova (0,5%) şi Braşov (0,4%).
La polul opus, cele mai mari prăbuşiri ale PIB în 2009 au fost în judeţele Mureş (-14,2%) şi Galaţi (-12,8%). În ultimul caz, scăderea a venit pe fondul prăbuşirii volumului de vânzări şi a cotaţiei oţelului.
E oficial: recesiunea a început din 2008
Un număr surprinzător de mare de judeţe - mai mult de o treime - au intrat pe scădere încă din 2008, an în care creşterea economică medie a fost de 7,1%. Majoritatea au avut scăderi mici, însă au fost şi cazuri mai severe: Vâlcea (-6,5%) sau Dâmboviţa (-5,1%). Pe de altă parte, au existat şi creşteri mai impresionante decât cea de 18% din Bucureşti: în Călăraşi (+25%), Ialomiţa (+21,7%) şi Giurgiu (+20%). Aceste creşteri s-au datorat anului agricol foarte bun, dar şi sumelor consistente pompate în aceste judeţe în campania electorală.
Datele INS indicau deja că o răcire a economiei a devenit vizibilă încă din a doua parte a anului 2008, când PIB s-a contractat uşor de la un trimestru la altul.
Cum vor arăta lucrurile în 2014
Până în 2014, PIB pe cap de locuitor în Bucureşti va ajunge la 20 de mii de euro, crede Comisia Naţională de Prognoză, care însă are o istorie de optimism excesiv. La nivel naţional, valoarea ar urma să ajungă la aproximativ 8.000 de euro, ceea ce înseamnă că decalajele regionale se vor accentua. Pe de altă parte, salariul mediu net în Bucureşti ar urma să crească cu numai 20%, până la 2.300 lei. În prognoza emisă în urmă cu trei ani, CNP estima că un salariu de 2.200 lei şi un PIB de aproape 22 de mii de euro pe locuitor al Capitalei vor fi atinse chiar din 2011.
La nivel naţional, salariul mediu net ar urma să ajungă în 2014 la 1.700 lei iar numărul salariaţilor să crească cu 200 de mii, până la 4,8 milioane.
Cât de mari sunt diferenţele şi de ce
Cel mai mare PIB pe cap de locuitor (Bucureşti) este de aproape trei ori mai mare decât media naţională (5.600 euro) şi de aproape şase ori mai mare decât în cazul ultimului clasat, Vaslui (2.500 de euro). Totuşi, o parte din banii raportaţi în Capitală ar proveni de fapt din afacerile desfăşurate în toată ţara de marii contribuabili. Acelaşi fenomen se întâmplă în oraşele mari, care servesc drept centrale regionale ale companiilor. Când este vorba de salarii, diferenţele sunt doar de la simplu (Bihor - 1.000 de lei net) la dublu (Bucureşti - 1.900 de lei net). Media naţională este de 1.400 lei. Pe de altă parte, un factor care atenuează diferenţele salariale este remuneraţia bugetarilor, care rămâne constantă indiferent de performanţa economică a judeţelor.
Unde şi cum a lovit şomajul
Dacă Moldova a rămas şi în 2010 regiunea cu cel mai ridicat nivel al şomajului, Transilvania a avut cea mai îngrijorătoare evoluţie din acest punct de vedere. Potrivit datelor CNP, pe parcursul anului trecut zona centrală a ţării, adică judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, a pierdut peste 26.000 de angajaţi din cei 586 de mii înregistraţi în 2009. Scăderea de 4,5% plasează Transilvania pe primul loc în topul creşterii şomajului. Judeţul cu cele mai multe persoane fără un loc de muncă rămâne Vasluiul, cu o rată a şomajului de 11,4% şi doar 52.000 de angajaţi. La polul opus se află Capitala, cu un şomaj de doar 2,3%.
Cine produce şi cine consumă
Angajatorii din 35 de judeţe ale ţării cheltuiesc anual cu salariile unui lucrător mai mult decât produce fiecare locuitor al respectivului judeţ, arată o analiză a RL realizată pe baza datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În Bucureşti, unde nivelul salarial este cu mult peste media ţării, ca şi raportul PIB pe cap de locuitor, cheltuielile angajatorilor cu salariul fiecărui lucrător reprezintă doar 66% din cât produce fiecare locuitor al Capitalei (PIB/cap de locuitor). Raportul dintre PIB/cap de locuitor şi salariul mediu brut anual atinge cel mai mare nivel în judeţul Vaslui acolo unde cheltuielile angajatorilor cu remuneraţia unui lucrător reprezintă 229% din nivelul PIB/cap. Alături de Giurgiu şi Botoşani, Vasluiul face parte din triada judeţelor unde cheltuielile cu salariile sunt mai mult decât duble decât contribuţia fiecărui locuitor la formarea PIB.
http://www.romaniali...cum-221524.html

Fișiere atașate

•  pib judete.jpg   152,07K   14 Numărul de descărcări
•  salariu judete.jpg   84,02K   16 Numărul de descărcări
•  somaj judete.jpg   73,51K   11 Numărul de descărcări
•  angajati judete.jpg   82,12K   12 Numărul de descărcări
•  pib judete 1.jpg   104,97K   10 Numărul de descărcări

[dcp100168]

Galaţi - judeţul cu bulină roşie
O analiză realizată de către Comisia Naţională de Prognoză (CNP), ce a fost făcută publică de puţină vreme, aruncă Galaţiul printre cele mai sărace judeţe din ţară. Deşi avem port la Dunăre, aici se află cel mai mare producător de oţel din ţară şi ne găsim la graniţa Uniunii Europene, nu am reuşit să fructificăm niciunul dintre aceste mari avantaje.
Dimpotrivă, suntem fruntaşi la şomaj, avem unul dintre cele mai scăzute PIB-uri în ultimii doi ani, iar semne reale de însănătoşire nu se întrevăd prea curând.
În schimb, este de remarcat faptul că judeţe apropiate, vom da doar exemplul Brăilei, reuşesc să capete statutul de zonă medie. Explicaţia poate fi aceea că vecinii noştri au ştiut să gestioneze mult mai bine problemele generate de recesiunea economică şi au încurajat în permanenţă investiţiile.
Codaşi pe toată linia
În documentul prezentat de către CNP, intitulat Proiecţia principalilor indicatori economico - sociali în profil teritorial, la capitolul „Valoarea produsului intern brut pe judeţe şi regiuni”, judeţul nostru este prezentat ca fiind unul dintre cele sărace din zonă, după Brăila, Buzău şi Constanţa.
Cu un PIB de 9.882,8 de milioane în 2009 şi 10.093,7 milioane în anul trecut, Galaţiul a avut una dintre cele mai spectaculoase căderi dintre judeţele României.
Nici previziunile nu ne încarcă de speranţă. Proiecţia făcută de către CNP arată că PIB-ul, la Galaţi, ar urma să crească de la 10.690,3 milioane în 2011 până la 14.159,1 milioane în 2014.
Întorcându-ne la ce s-a întâmplat până acum, judeţul nostru capătă statutul de zonă săracă în ceea ce priveşte PIB-ul, cu 3.938 de euro pe cap de locuitor, în comparaţie cu Brăila, care are 4.537 euro, Bacău, care înregistrează 4.155 euro sau 7.625 euro în cazul Clujului.
Nu stăm mai pe roze nici în  privinţa şomajului. Cu o rată de 9,8 la sută, stăm mult mai prost decât judeţele din vestul ţării, dar suntem depăşiţi şi de judeţe precum Tulcea, unde se înregistrează o rată a şomajului de 7,8 procente, Vrancea - 7,5 sau Iaşi - 6,9 la sută.
În ceea ce priveşte numărul persoanelor care au un loc de muncă, judeţul nostru este marcat pozitiv.  Cu peste 187.000 de angajaţi în 2009 şi 181.000 anul trecut, suntem printre judeţele fruntaşe. Acest lucru nu reprezintă neapărat un plus, asta pentru că vorbim despre unul dintre cele mai mari judeţe ale ţării.
Mai mult, previziunile făcute cu sprijinul Institutului Naţional de Statistică în cadrul aceleiaşi analize ne arată că acest număr nu va creşte foarte mult în următorii ani. Astfel, în 2014, în Galaţi ar urma să existe 186.000 angajaţi. Adică peste 3 ani abia ne vom apropia de cifra din  2009.
Politicienii, principalii vinovaţi
O discuţie legată de aceste cifre am avut-o cu preşedintele Patronatului IMM Galaţi, Marian Filimon. Acesta a punctat de mai multe ori faptul că politicienii locali poartă o mare responsabilitate pentru prăbuşirea economică a judeţului nostru.
„Nu ar trebui să surprindă pe nimeni această situaţie. Dacă vorbim despre elementele care au adus Galaţiul în această postură trebuie să arătăm spre zona politico-administrativă. Oamenii aceştia sunt cei responsabili pentru ce se întâmplă în acest moment cu economia judeţului. Şi până când nu se vor  întoarce cu faţa la industrie, la agricultură, vom rămâne codaşi în ceea  ce priveşte produsul intern brut”, a declarat Filimon.
Acesta şi-a susţinut argumentaţia precizând că politicienii locali au avut o singură grijă, aceea de a împărţi pe criterii politice păguboase toate unităţile din industrie care produceau şi care puteau performa. La faptul că Galaţiul a ajuns printre judeţele codaşe în aceste analize statistice a contribuit şi faptul că din 2009 şi până astăzi s-au desfiinţat peste 7.000 de firme, unităţi mici şi mijlocii, care aduceau un aport important la PIB-ul judeţului, a mai spus Filimon.
Întrebat cum de la alţii economia a rămas pe linia de plutire, reprezentantul IMM-urilor s-a oprit tot la exemplul dat de judeţul Brăila. „Acum 10 ani, acesta a fost un judeţ pus la pământ. S-au trezit însă din pumni, iar cei care reprezintă administraţia din acest judeţ au pus umărul serios la treabă. Cum au făcut acest lucru? Foarte simplu! Au încurajat toate investiţiile, au oferit facilităţi, au făcut dovada unei deschideri în ceea ce priveşte colaborările lăsând orgoliile deoparte şi au întocmit planuri comune cu investitorii. Rezultatele  sunt vizibile şi ar trebui să fie un exemplu şi pentru noi”, a încheiat Filimon.
Multinaţionala veselă
În analiza prezentată de către Comisia Naţională de Prognoză, judeţele Argeş (unde se află uzinele Dacia, patronate de către grupul Renault) şi Cluj (unde activează o fabrică de telefoane mobile a celor de la Nokia) sunt prezentate ca fiind fruntaşe în ce priveşte PIB-ul.
În primul caz vorbim despre o valoare a acestuia de 20.752,4 milioane de lei şi despre 22182,3 miloane în cel de-al doilea caz, pentru anul 2010.
Deşi la Galaţi activează cea mai prestigioasă companie siderurgică din lume, valoarea PIB-ului la noi este la mai puţin de jumătate decât în cazul celor două judeţe.
Pentru acest lucru ar putea fi găsită o explicaţie relativ simplă: în vreme ce exportul de autoturisme Dacia şi cel de telefoane mobile a explodat în ultimii doi ani, piaţa oţelului a intrat în colaps în aceeaşi perioadă, iar combinatul siderurgic s-a aflat în mare dificultate, nereuşind să realizeze profit.
http://www.viata-lib...na_rosie_2.html