4 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Gălăţeanul Alexe Goarză, cercetătorul "uitat" de Premiul Nobel
În 1988, fizicianul Alexe Corneliu Goarză a obţinut în laboratorul de la Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi metal cu puritate atomică. Era la vremea aceea o premieră în nanotenologie, domeniu de vârf al tehnologiilor avansate. După două decenii, în 2007 şi 2010, a fost acordat Premiul Nobel pentru Fizică pentru descoperiri asemănătoare performanţei cercetătorului gălăţean. În 1983, Alexe Goarză a absolvit, „Fizica" la Universitatea „Al I Cuza" din Iaşi, fiind şef de promoţie.
A fost repartizat la Universitatea din Galaţi, apoi a fost trimis la specializare în microscopie electronică la Institutul de Cercetări Metalurgice (ICEM) Bucureşti şi acolo a avut şansa să găsească un microscop electronic neutilizat şi a obţinut aprobările pentru a-l aduce la Galaţi. A pus la punct cele două tone de aparatură electronică şi şi-a continuat cercetările în condiţii mult mai bune. Atunci se folosea metal de puritate 99,99%, dar în laboratorul de la Galaţi, profesorul Goarză a obţinut în premieră fier de puritate atomică, pe care l-a şi folosit la bobina microscopului electronic, pentru a-i mări performanţele. Pentru construirea dispozitivului cu ajutorul căruia să obţină metale de puritate atomică, la vreme aceea, în 1988, îi trebuiau 10.000 dolari. A obţinut aprobările cu greu, dar între timp laboratorul a fost devastat şi a intrat pe fir şi Securitatea. Alexe Goarză a pus la punct dispozitivul înainte de 1990 şi din eşantioane de tablă neagră a obţinut metalul cu puritate atomică. A făcut zincare, cromare, analiza microscopică şi analiza spectrală şi toate rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor, confirmând realizări de excepţie pentru cercetarea ştiinţifică din România.
Un excepţional portofoliu de brevete OSIM
Profesorul Alexe Goarză este acum deţinătorul a 4 brevete: 1. Metoda şi instalaţia de obţinere a metalelor de puritate atomică; 2. Metoda şi instalaţia de obţinere a nanostructurilor şi implantării ionice; 3. Metoda şi instalaţia de obţinere a hidrogenului; 4. Obţinerea de nanostructuri, nanofire, nanosfere, nanobiocipuri, cu posibilitatea de fuziune până la microdimensiune sau chiar mai mult - nanomedicina. 5. Metode şi dispozitive de obţinere a cipurilor şi biocipurilor. În primăvara lui '90, fizicianul avea pregătite documentaţiile pentru obţinerea a 53 brevete de invenţie, dar nu avea bani pentru a plăti taxele pentru toate. După 1990, profesorul Alexandru Goarză a lucrat o vreme la Institutul pentru Tehnologii Avansate, din structura SRI, care se ocupă de realizarea mijloacelor tehnice, în special a celor din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţii. Din 2009 este doctorand în Nanostructuri şi Ingineria Materialelor.
Realizări pentru care s-a acordat Premiul Nobel
Rezultatele cercetărilor de la Galaţi au fost obţinute cu două decenii înainte ca pentru astfel de descoperiri să fie acordat Premiul Nobel. În 2007, cercetătorii Albert Fert (Franţa) şi Peter Grunberg (Germania) au primit Premiul Nobel pentru Fizică pentru o descoperire ce a dat naştere primelor mari aplicaţii din domeniul nanotehnologiei. În 2004, fizicianul Alexe Goarză a realizat şi implantarea ionică, pentru care în acelaşi an a şi obţinut Brevetul OSIM. Este o realizare pentru care în 2010 li s-a acordat Premiul Nobel pentru Fizică cercetătorilor de origine rusă Andre Geim (Olanda) şi Konstantin Novoselov (Marea Britanie/Rusia) de la Universitatea Manchester din Marea Britanie, cărora le-a revenit acest premiu pentru "lucrările lor revoluţionare asupra grafenului". Grafenul e o formă a carbonului. Grafenele pentru care s-a luat Premiul Nobel în 2010 au o structură sferică. Fizicianul gălăţean a obţinut o structură mai bună, în „fagure de miere".
Rezultatele savantului gălăţean pot fi folosite în tehnologiile micro, respectiv nanotehnologii, adică la CIP-uri pentru industia IT, în nanoelectronică sau nanomedicină, prin obţinerea biomaterialelor prin fuziunea nanostructurilor până la nivele de microstructuri biotice şi CIPnano, pentru identificarea şi tratarea bolilor (anticorp inteligent inoculat în organism), dar şi în domenii precum nanopulberi, nanofibre, nanorobotică. Descoperirile sale sunt utile şi în macro tehnologii, la obţinerea oţelurilor speciale, inclusiv cele pentru reactoare nucleare şi construcţii aerospaţiale. Alte domenii de aplicabilitate sunt metodele de obţinere a materialelor metalice si nemetalice de puritate atomică. Cercetările pentru care a obţinut cel de al treilea brevet ar putea fi utile la instalaţii pentru obţinerea hidrogenului, cu randament de transformare de peste 70%, instalaţii mobile, ce utilizează apa, sunt ecologice, iar hidrogenul e obţinut la preţ scăzut.
Statul nu a fost interesat de invenţii
În pofida aplicabilităţii în tehnologii de vârf, invenţiile profesorului Alexe Goarză nu au fost de interes pentru statul român. Interesaţi au fost cei de la trustul ArcelorMittal, dar cum voiau datele pentru a face întâi experimentele în laboratoarele din Luxemburg şi abia după aceea să discute despre cedarea drepturilor de proprietate, condiţiile lor nu au fost acceptate. Statul român nu a fost interesat nici măcar în condiţiile în care profesorul şi soţia sa, dr Alexandra Nicolau, au intenţionat să cedeze drepturile Ministerului Apărării. Demersurile lor au rămas fără răspuns.
La Galaţi, nanotehnolgia merge mai departe. În cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" funcţionează Centrul de Nanostructuri şi Materiale funcţionale (CNMF), de la Facultatea de Metalurgie, Ştiinţa Materialelor şi Mediu. În colaborare cu Patronatul IMM din Galaţi, CNMF a organizat joi a doua ediţie a Simpozionului "UGALnano2 - Impactul Nanotehnologiilor şi Nanomaterialelor (N&N) asupra Dezvoltării Industriale şi Calităţii Vieţii". Cu acest prilej, toţi cei implicaţi în domeniu s-au întâlnit pentru a discuta despre înfiinţarea «Societăţii de Nanotehnologii şi Materiale Funcţionale» Galaţi.
romanialibera.ro

[dcp100168]

Senatorul Necula, pârât la DNA că a furat proiectele unui savant
Politicianul este acuzat că şi-a însuşit în mod fraudulos drepturile de proprietate intelectuală ale două brevete de invenţie deţinute de fizicianul Alexandru Goarză.
În 2007 era înregistrată firma SC Data Invent SRL Galaţi, cu sediul pe str Domnească nr 117, unde e şi sediul Data Consult SRL. “Firma mamei”deţine de altfel 35% din acţiunile Data Invent.
“Cercetătorul ştiinţific” Marius Necula
În 2008, Marius Necula devenea conducător al unui proiect de cercetare finanţat în cadrul Programului IMPACT (2006-2010). Prin acesta se acordă până la 40.000 lei pentru realizarea unor proiecte de cercetare, care să fie selectate spre a fi finanţate din fonduri UE.
Beneficiarul finanţării este Data Invent SRL, iar proiectul coordonat de Necula se numeşte “Cercetare, proiectare şi execuţie dispozitiv privind puritatea atomică a metalelor, implantarea ionică şi obţinerea de nanostructuri” şi are acronimul “Nanostructuri”.
La aceaşi sesiune a IMPACT, altă firmă a familiei Necula, Data Sab Impex SRL Galaţi, cu sediul tot pe Domnească 117 şi care se ocupă de comerţ cu materiale de construcţii, a primit finanţare pentru proiectul „Optimizarea arzătoarelor industriale”.
Conducător de proiect nu mai era Necula, ci un apropiat al său, Cătălin Aramă, ex-director PSD la Parcul de Soft şi acţionar la altă firmă a familiei Necula, Data Soft SRL. Tot cu sediul pe Domnească 117.
Nanotehnologia, în premieră la Galaţi
La Galaţi se fac cercetări în “Nanotehnologie” din anii 80, dar diferenţa e că nu le-a făcut Necula, ci prof Alexandru Goarză, de la Facultatea de Metalurgie a Universităţii „Dunărea de Jos”, ce deţine brevetul „Instalaţie pentru obţinerea şi studiul metalelor pure”.
În 1988, fizicianul a obţinut, din tablă neagră, metal cu puritate atomică. În 1990, avea pregătite documentaţiile pentru 53 brevete de invenţie, dar nu avea bani pentru toate şi a achitat taxele pentru cele mai importante, “Metode de obţinere a materialelor de puritate înaltă” şi “Metode şi instalaţii de obţinere a metalelor pure”.
Binefăcătorul Necula
Invenţia exista, dar tehnologia nu era utilizată. În 2007, inventatorul şi soţia sa voiau să cedeze drepturile Ministerului Apărării Naţionale, dar au primit o ofertă interesantă. „A apărut Marius Necula: Hai să facem un proiect european!”, ne-a relatat soţia inventatorului, dr Ecaterina Nicolau.
Necula i-a pus în legătură cu administratorul Data Consult, Elena Costin. „I-am dat Elenei Costin un rezumat. Pentru că, înainte de a începe un studiu de fezabilitate, trebuie să spui de la ce porneşti şi la ce rezultat ajungi, în cât timp şi la ce foloseşte invenţia. Soţul meu a stat de vorbă cam jumătate de zi cu această Elena Costin”, ne-a declarat Nicolau.
Hârtiile s-au făcut rapid, dar la sesiunea din ianuarie 2008 proiectul a fost respins pentru că Data Invent nu deţinea drepturile de proprietate.
Manevre pentru cesionare necondiţionată
La ananghie, Elena Costin le-a băgat sub nas o hârtie, cerându-le să o semneze repede pentru că „nu merge proiectul”. Au refuzat, deoarece era o cedare necondiţionată a drepturilor către Data Invent.
„L-am sunat pe Necula, care mi-a spus că nu ştie nimic. Am sunat-o şi pe Elena Costin şi am întrebat-o ce e cu porcăria asta. Voi credeţi că s-a întâlnit hoţul cu prostul? Cum adică, îţi cedez şi condiţiile le stabilim după? La care ea îmi spune <<dar ce credeţi, că vrem să vă furăm?>>. Am făcut cu un jurist un contract de cesiune de licenţă, l-am trimis, dar de atunci nu au mai dat nici un semn de viaţă”, ne-a relatat dna Nicolau.
Finanţare pentru „Nanostructurile” cercetătorului Necula
La sesiunea IMPACT din iunie 2008, proiectul condus de „cercetătorul” Necula a primit finanţare. Inventatorul şi soţia sa au aflat întâmplător că proiectul a mers mai departe.
Beneficiar este Data Invent, dar a fost făcut de Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software (ARIES), filiala Oltenia. În echipa de proiect apar, pe lângă reprezentanţii Data Invent, Marius Necula şi Elena Costin, cei ai ARIES, dr ing Gabriel Vlăduţ şi ing Ana Maria Mogoşan, specializaţi în „consultanţă în atragerea de finanţări pentru firme inovative şi cercetare, managementul proiectelor CDI şi scriere de proiecte”. Nici un cuvânt despre profesorul Goarză.
Ba da, ba nu!
Confruntat cu acuzaţia că proiectul a fost realizat prin preluarea frauduloasă drepturilor de proprietate intelectuală ale profesorului Goarză. senatorul Necula a negat vehement implicarea sa.
„S-a depus acest proiect, în vederea întocmirii unui business-plan. Studiul l-au făcut cei de la ARIES Craiova, noi (Data Invent – n. Red.) l-am depus, a fost acceptat. Ca să poţi să faci chestia asta, îţi trebuie o semnătură din partea titularului de brevet. Acest acord există, semnătura a fost dată de către inventator. Altfel nu era selectat dosarul”, susţine Necula.
Profesorul Alexandru Goarză susţine că nu a semnat nimic: „Nu are nici o semnătură. Urma să derulăm proiectul, să stabilim nişte reguli contractuale, dar nu s-a semnat pentru că s-au schimbat regulile”, ne-a declarat inventatorul.
Cercetare „ştiinţifică” la DNA”!
Profesorul Alexandru Goarză şi soţia sa au depus plângerea la DNA, pentru ca procurorii să ia la puricat proiectul „cercetătorului” Marius Necula. „Am depus o plângere penală la DNA Galaţi prin care am cerut să se facă anchetă în acest caz, să vedem ce documente s-au folosit, pentru că noi nu am semnat nici un contract de cesiune a depturilor de proprietate intelectuală. Să se constate cum s-au luat fondurile şi ce s-a întâmplat cu ele”, ne-a declarat dr Ecaterina Nicolau.
galateniganditi

[riaji]

Unde, Doamne, o fi norocul sa scape Galatiul si de ciocoiul de Necula? Toate astea in aceeasi campanie!

[mambo]

stai linistit, ca iese primar.  

Acest mesaj a fost editat de mambo pe: 29 martie 2012 - 07:14.

[riaji]

Doamne fereste (pentru orice eventualitate), dar cred ca glumesti ) Poa` sa faca el seara de seara turul tuturor crasmelor din Galati si sa iasa pe faleza cu rolele minim 5 ore pe zi ca sa dea ziua buna electoratului, ca tot nu iese primar. Iar asta in primul rand pentru ca nu-i inghitit de nimeni din PDL, nici chiar de Mircea Toader, caruia ii achita onorurile si atat.

Acest mesaj a fost editat de riaji pe: 31 martie 2012 - 02:12.