66 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Alexandru Lascarov-Moldovanu - scriitor şi ziarist
Alexandru Lascarov Moldovanu, scriitor tradiţionalist şi ziarist, născut în Tecuci, la 6 aprilie 1885.
A studiat la Şcoala Primară nr. 1 şi la Gimnaziul Real de băieţi din oraşul natal. După absolvirea Liceului din Bârlad, urmează Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, pe care o termină în anul 1906. A practicat avocatura la Tecuci, Focşani şi Bucureşti. A contribuit la întemeierea bibliotecilor publice din oraşele Tecuci şi Focşani. A colaborat intens la revistele „Convorbiri literare”, „Adevărul literar şi artistic”, „Boabe de grâu” şi „Ramuri”. Aîndeplinit funcţiile de redactor la „Neamul românesc” şi de conferenţiar la Societatea de Radio din Bucureşti. Între 1931-1932 a fost senator. Al. Lascarov-Moldovanu a publicat mai multe zeci de volume de proză, scrise sub semnul legăturii între fiinţa noastră trecătoare şi pământul etern („Cohortele morţii”, „Biserica năruită”, „întoarcerea lui Andrei Pătraşcu”, „Mamina” ş.a.), traduceri din literatura franceză sau rusă, scrieri de popularizare cu caracter religios (“Vieţile Sfinţilor”) sau juridic, manuale etc.  Tecuciul şi oamenii săi se regăsesc în volumele: „în grădina lui Naş Muşat”, „Drumuri…”, „Amintiri cu învăţători” ş.m.a.
S-a stins din viaţă, la 19 aprilie 1971, în Bucureşti.
tecuci.eu

[dcp100168]

Katia Nanu – prozatoare şi ziaristă
Katia Nanu, prozatoare şi ziaristă, născută la 7 noiembrie 1954, în oraşul Călăraşi.
Pentru că familia sa s-a aflat la Tecuci, studiază la Şcoala nr. 5 şi la Liceul nr. 1(1961-1969). După absolvirea Liceului „M. Kogălniceanu” din Galaţi, urmează Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti. In perioada 1977-1984, a funcţionat ca profesoară la şcolile nr. 5 din Tecuci şi 29 din Galaţi. Lucrează o scurtă perioadă de timp în cadrul Organizaţiei Judeţene a Pionierilor, după care se afirmă ca ziaristă la cotidianul „Viaţa liberă” din Galaţi, unde îndeplineşte funcţia de redactor-şef adjunct. S-a afirmat ca autoare de literatură pentru copii. La Editura „Ion Creangă” din Bucureşti i-au apărut mai multe cărţi: „De demult cu elefănţei” (1984), „Pe urmele razei de soare” (1988) etc.  Volumele de proză: „Nevoia de colivie” şi „Suflet de rezervă”, au impus-o ca pe o prozatoare plină de originalitate.  Este membră a Uniunii Scriitorilor din România şi a Uniunii Ziariştilor Profesionişti.
tecuci.eu

[dcp100168]

Anghel N. Rugina – economist
Anghel N. Rugina, economist de reputaţie internaţională, născut la 24 mai 1913, în mitul Vizureşti, comuna Buciumeni, judeţul Tecuci.
A făcut studiile la şcolile de comerţ din Tecuci şi Galaţi. A absolvit Academia de Inalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (1936). După obţinerea titlului de doctor în ştiinţele economice, merge la ipccializare la universităţile din Berlin şi Freiburg, unde îşi ia un al doilea doctorat.  Stabilit în S.U. A., funcţionează ca profesor la „Niagara Uni-Vcrsity” din New York şi la „Northeastern University” din Boston. A fost preşedinte al Comisiei de Experţi Economici pentru statul Masachusetts.   După evenimentele din decembrie 1989, s-a reîntors în ţară, prezentând câteva proiecte de redresare economică şi financiară a României. Totodată, a susţinut cursuri la universităţile din Bucureşti, Iaşi şi Cluj-Napoca. în anul 1990 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Academiile de Studii Economice din Bucureşti şi Iaşi i-au acordat titlul de „Doctor Honoris Causa”. Este membru al unor societăţi şi asociaţii economice americane şi din alte ţări. A publicat numeroase studii în limbile engleză, germană, franceză, în limba română i-au fost editate lucrările: „Un «miracol economic» în România este încă posibil”, „Introducere în ştiinţa economică”, „Principea Economica. Fundamente noi şi vechi ale analizei economice” şi „Testamentul meu ştiinţific către ţara şi neamul românesc”.
tecuci.eu

[dcp100168]

Mihai Berza – istoric
Mihai Berza, istoric, specialist în Evul Mediu, născut la Tecuci, la 10 august 1907. In oraşul natal îşi face studiile primare şi gimnaziale. A urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Iaşi şi ale Şcolii Practice de înalte Studii din Paris. S-a remarcat prin studiile „La Mer Noire à la fin du Moyen Age” şi „Haraciul Moldovei şi Ţării Româneşti în sec. XV-XIX”. Vreme îndelungată a fost profesor la Facultatea de Istorie din Bucureşti şi director al Institutului de Studii Sud-Est Europene „N. Iorga”. A fost redactor şef al publicaţiei „Revue des études sud-est européennes”. Din anul 1963 devine membru corespondent al Academiei Române. Ca o recunoaştere a meritelor sale de mare medievist, el avea să fie ales membru al Academiei de Istorie de la Lisabona şi al Academiei de Ştiinţe şi Arte din Belgrad. S-a stins din viaţă la 5 octombrie 1978, la Bucureşti.
tecuci.eu

[dcp100168]

Sergiu Adam – poet şi publicist
Sergiu Adam, poet si publicist, s-a nascut pe 16 august 1936, în com.Cosmeşti, jud.Tecuci.
După absolvirea şcolii primare în comuna natală, a urmat cursurile Liceului Internat din Iaşi. În 1954, a debutat la ziarul „Flacăra”. După terminarea Facultatea de Filologie (Iaşi) a funcţionat ca profesor, bibliotecar, apoi redactor şi redactor şef al rev. „Ateneu”.
Volume de versuri: „Ţara de lut” (1971), „Gravuri”( 1976), „Iarna departe”( 1976), „Ctitorii muşatine”( 1976), „Chipuri şi voci”(1984), „Peisaj de prinţesă”( 1987) etc.  Traduceri: „Richard Serge – aşa cum a fost”( 1977), în colaborare cu T. Ionescu,  A.Soljenâtin: „O zi din viaţa lui Andrei Denisovici”, Felix Iusupov: „Moartea lui Rasputin”, R. Kazakova: „Brazii ninşi”.
Aprecieri critice: „S.Adam este un sentimental, însă melancolia sa e numai un suport liric al patetismului interiorizat, singurătatea doar răscumpărare a amintirii. ( Aurel Sasu). “Sergiu Adam aduce în versurile sale elegiace şi curtenitoare datele tradiţionale ale psihologiei moldoveneşti: o tristeţe visătoare, sentimentul dezrădăcinării , o iubire nezgomotoasă pentrulocurile ce pier şi, în genere, pentru tipurile şi arhetipurile lumii ţărăneşti”.(Eugen Simion „Scriitori români de azi”, vol.4, 1989).
tecuci.eu

[dcp100168]

Titus Andronic - poet
Titus  Andronic (nascut 17 sept.1934, sat Margine, jud. Bihor - decedat 7.ian.2000,  Mediaş), poet.  În 1940 părinţii s-au refugiat în Moldova. Titus urmează şcoala primară în satul Gohor jud. Tecuci.
După război, îşi continuă studiile la Oradea, iar din 1958 se stabileşte la Mediaş. Debutează cu versuri în 1967 la revista „Familia”. Colaborează apoi cu poezii şi eseuri la revistele: „Transilvania”, „Steaua”, „Orizont”, „Vatra”, „Tribuna”, „Astra”, „Poesis”, „Zburătorul”, „Orfeu”, „Tomis”, „Albatros”, „Orion”, „Literatorul”, „Cele trei Crişuri”. Volume publicate: „Memoria toamnei” (1973), „Dimineţi rituale”, (1980), „Liniştea golfului ” (1988), „Soarele din turn” (1994), „Ninsorile de aproape” (1996), „Vocea liniştii” (1998), „Lacul de jad” (1999).  Au apărut postum volumele de versuri „Purpura somnului”(2000) şi „Miracol de uitare”(2001), o proiecţie în timp a vieţii culturale a Mediaşului şi a zonei Târnavelor. Figurează într-o prestigioasa antologie japoneză de haiku: „Antologia Internaţională Basho”. I s-au tradus poeziile în limbile engleză şi japoneză. A publicat numeroase articole de istorie literară. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România.
tecuci.eu

[dcp100168]

Relu Angheluţă - sculptor
Angheluţă, Relu  (nascut la 6-VII-1956 în comuna Buciumeni, judeţul Galaţi), sculptor.
A absolvit Şcoala de Arte, unde a studiat cu profesorii Gheorghe Andreescu şi Alexandru Pamfil. A debutat ca sculptor în 1982 în expoziţiile Cenaclului „Camil Ressu”, a trimis lucrări la manifestările organizate pe plan naţional, şi-a deschis expoziţii personale la Galaţi şi Tecuci în 1986, 1988, 1991, 1996, a participat la Taberele de creaţie de la Botoşani (1989), Soveja (1990), Iaşi (1991) şi Baia Mare (1994). Este laureat al Festivalului Naţional Studenţesc, ediţiile 1983, 1986, 1987, a primit premiul I pentru sculptură la Salonul Naţional de Artă Plastică de la Piteşti (1996) şi alte două premii speciale la Botoşani (1989) şi Brăila (1996). Este membru fondator al Asociaţiei Artiştilor Plastici „Simeza” din Galaţi şi expune în permanenţă şi-n cadrul Cenaclului „Artur Verona” din Brăila. În 1997 a expus la Galeria „Blu di Prussia” din Padova (Italia), alături de Sava David, Sterică Bădălan, Gheorghe Miron, Tudor Ioan şi Aurel Manolache, iar în 1998 i-au fost selecţionate lucrări pentru expoziţia „Sculptura românească contemporană în lemn”, organizată de Muzeul de Artă Vizuală. Pentru comuna natală, Buciumeni, a realizat bustul scriitoarei Natalia Negru şi pe cele ale altor două personalităţi născute aici, Constantin Ifrim şi Dimitrie Negru.
tecuci.eu