0
Downloadările ilegale de acasă
„Activitatea de downloadare de filme este monitorizată de Organismele de Gestiune Colectivă (OGC-uri) de la Bucureşti, care văd absolut toate downloadurile care se fac în România. Să downloadezi sau să uploadezi filme înseamnă deopotrivă faptă penală”, explică subcomisarul George Dimofte, şef Serviciu Investigare Fraude din cadrul Poliţiei Galaţi.
Încrederea fermă că IP-urile „mobile” de calculator ne pot salva – pe aceia dintre noi care printr-un „mister” sunt la curent cu cele mai noi filme (şi nu din cinematografe sau de la centrele de închirieri DVD-uri) – devine o glumă în faţa oamenilor legii. „Orice calculator are, de fapt, un IP clar, care poate fi identificat fără greşeală de către OGC-uri. Aceste OGC-uri sunt organismele care sesizează Poliţia şi o fac independent de persoana aflată în spatele IP-ului descoperit că face download masiv de pe Internet. Nouă ni se comunică IP-ul respectiv, îl găsim şi din acel moment începe ancheta”, explică subcomisarul Dimofte.
Ce face gălăţeanul sărac, sătul de aceleaşi filme difuzate la televizor? „Păcătuieşte” atât de tare dacă trage un film de pe net, se uită la el şi îl şterge? „Activitatea de download este faptă penală. Este furt. La fel cum ai merge în magazin şi, în loc să cumperi, furi. Posibilităţile materiale reduse nu reprezintă o scuză în faţa legii”, răspunde subcomisarul.
Opinia lui este dublată de cea a lui Bogdan Sibinovici, proprietar al centrului gălăţean de închirieri „Lord Video”: „Noi închiriem un titlu (nota redacţiei – un DVD original) cu 3 lei. Dar plătim pentru el 100 de lei. Iar distribuitorul nostru îi plăteşte producătorului 10.000 de euro. Iar producătorul cheltuieşte milioane de dolari pentru un film. Dacă ne-am apuca toţi să furăm, să downloadăm torrente, ar dispărea exact ramura aceasta atât de îndrăgită a producţiilor cinematografice”.
Paguba poate fi uriaşă
Poliţia confirmă: „Soluţia pentru oprirea pirateriei online este una tehnică. Bineînţeles, ne aşteptăm ca adolescenţilor, copiilor şi tinerilor să li se explice de către părinţi că legea interzice acest tip de utilizare a Internetului. Bineînţeles, există şi cei care nu ştiu că această acţiune înseamnă furt. Dar realitatea este că paguba făcută proprietarului de marcă sau de drepturi de autor – în cazul atât al programelor, jocurilor, filmelor sau muzicii downloadate ilegal – poate depăşi lejer valoarea de 100.000 de lei, putând ajunge şi la 200.000, 300.000 sau 400.000 de lei. Cum se descurcă respectivele persoane când au de plătit asemenea sume? Nu se descurcă. Li se pune sechestru pe apartament, pe casă...”.
Soluţiile Poliţiei - recuperarea datelor
În cazul în care există suspiciuni că un anumit IP face, de exemplu, download-uri care denotă preocupări teroriste (reţete de bombe etc.), Poliţia poate obţine mandat judecătoresc. Un mandat prin care obligă societăţile furnizoare de Internet să pună la dispoziţia oamenilor legii – pentru o perioadă clar determinată (o lună-două) - tot desfăşurătorul cu activitatea online a respectivului IP. „Să zicem că un astfel de utilizator, care face frecvent download, este inspirat şi îşi face ˝curăţenie˝, înaintea unui control. Aruncă DVD-uri piratate, CD-uri, îşi curăţă laptopul de programe fără licenţă, de filme şi muzică. Există soluţie şi pentru o astfel de situaţie, pentru că se poate face recuperarea datelor”, spulberă subcomisarul George Dimofte, şef Serviciu Investigare Fraude în Poliţia Galaţi, iluziile de reintrare în legalitate a hoţilor de date cu „conştiinţă”.
După numărul de dosare, Galaţiul – primul dintre judeţele mari
Datele statistice nu se opresc aici. Poliţia raportează că la nivelul ţării, Galaţiul este pe locul al zecelea privind numărul de dosare aflate pe rol (privind încălcarea dreptului de autor), cu un număr de 64 de dosare. Un amănunt important este că Galaţiul este primul – ca număr de dosare – dintre judeţele mari ale ţării. „Numărul de dosare aflate în cercetare este mult mai mare, dar cercetarea nu este finalizată, iar ele nu au fost încă înaintate Parchetului. Noi primim permanent notificări din partea OGC-ului, cărora tot permanent le dăm curs. Pentru IP-urile care fac download ilegal sunt două soluţii: intervenţia imediată prin percheziţie şi ridicare a întregului echipament informatic sau supravegherea traficului informaţional al IP-ului, prin mandat judecătoresc”, explică subcomisarul George Dimofte, şef Serviciu Investigare Fraude din cadrul Poliţiei Galaţi.
Legislaţie similară celorlalte state UE
Că orice interacţiune cu Internetul poate fi urmărită prin programe care permit acest lucru – asta ştiu şi copiii. Mai greu este însă de înţeles de ce întârzie să apară soluţiile tehnice care pot împiedica furtul de date. Din 2007 (anul intrării în UE), România a adoptat legislaţia similară statelor europene privind protecţia drepturilor de autor. La Galaţi, în acest moment, doi ofiţeri din cadrul SIF (Serviciul de Investigare Fraude) sunt desemnaţi să se ocupe de infracţionalitatea în mediul online.
Date piratate
Legea 8 din 1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe (actualizată) nu lasă loc de dubiu: nu avem voie „să dăm jos” filme, nu avem voie să jucăm jocuri pe care nu le plătim, nu avem voie să dăruim, să împrumutăm, să transportăm sau să găzduim măcar echipament conţinând date piratate. Gălăţenii pot deveni infractori cât ai zice „download torrent” şi pot face chiar închisoare dacă pun pe reţelele de intranet date pe care le deţin fără acordul proprietarilor drepturilor de autor. De exemplu, pedepsele sunt între 3 şi 12 ani de închisoare în cazul în care vindem DVD-uri cu filme trase ilegal.
DVD RIP versus DVD original
Sunt deosebiri calitative între DVD RIP şi DVD-ul original? Avem două răspunsuri la această întrebare.
Subcomisarul Dimofte explică: „DVD-ul original este făcut prin inserţie, nu prin ardere – aşa-zisul ˝burn˝ de pe calculatorul de acasă -, în timp ce DVD-ul pirat se face prin ardere. Deosebirea nu apare la nivel de imagine, tehnicile actuale fiind foarte bune. Deosebirea apare la subtitrare – pentru variantele pirat sunt subtitrări făcute de oameni care ˝se pricep˝, iar pentru variantele originale sunt subtitrări profesioniste.
Un DVD original, pe care noi îl dăm spre închiriere, nu mai este bun după 20 de vizionări. Dacă se zgârie, este inutil. Nu, nu le aruncăm după ce ˝expiră˝, le dăm gratuit clienţilor”, explică Bogdan Sibinovici, proprietarul centrului de închirieri „Lord Video”.
În acest moment, în Galaţi există trei centre de închirieri video, iar la nivelul României putem număra un total de 18-20 de asemenea afaceri – Galaţiul putându-se astfel considera privilegiat.
viata-libera.ro
Sus
