0
Nouă diguri din Galaţi sunt gata să cadă!
O comisie de la Ministerul Mediului va descinde la Galaţi, începând de luni, pentru a verifica starea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi modul cum s-au cheltuit banii pentru repararea acestora. Controlul este ca urmare a unui raport alarmant întocmit în vară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care rezulta că sunt grave probleme cu digurile. În ultimii doi ani, pentru consolidarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare contra inundaţiilor din judeţul Galaţi au fost alocate circa 16 milioane de euro.
Digurile de pe Prut sunt „sită"!
Situaţia cea mai gravă este la Prut, acolo unde mai multe lucrări de consolidare sau refacere a digurilor sunt neterminate sau chiar abandonate.
Pe sectorul Brateşul de Jos, în lungime de 19,6 km, există numeroase puncte critice: infiltraţii prin corpul digului (pe circa 15,5 km), tasări pronunţate (pe circa 5,2 km) şi eroziunile de taluz exterior (pe aproximativ 3,1 km). Lucrarea se află, teoretic, în curs de execuţie, dar este abandonată la stadiul de 80% în urma unui scandal legat de firma executantă: Lescaci SRL Oaş. În octombrie 2008, Lescaci SRL a câştigat prin licitaţie contractul pentru îndiguirea râului Prut, pe sectorul Brateşul de Jos, în valoare de 2,3 milioane de euro. După ce a executat lucrările în proporţie de 70-80% , le-a abandonat. Firma Lescaci SRL a intrat în atenţia DNA sub suspiciunea că angajaţii acesteia ar fi amenajat un apartament din Bucureşti (lucrări de 20.000 de euro), aparţinând unei rude a ministrului Mediului, Lazlo Borbely, în schimbul obţinerii unor contracte publice. Termenul de execuţie pentru lucrările de la Brateşul de Jos era 2010, dar lucrarea n-a fost terminată nici până astăzi. „Lucrarea nu s-a executat în parametrii proiectaţi. Sunt puncte critice în dig, care trebuiau întărite, iar în unele zone cota coronamentului este mai mică cu 50-70 de centimetri faţă de cât ar fi fost normal", ne-a declarat subinginerul Gheorghe Bunea din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi.
Probleme mari sunt şi pe sectorul Brateşul de Sus. Pe 19 km sunt infiltraţii pe sub dig, iar pe 5,5 km există fisuri care pot provoca prăbuşirea acestuia. În zonă se lucrează la consolidare, însă la modul „cu încetinitorul", iar şansele ca totul să fie gata în acest an sunt minime.
Cele nouă diguri care s-ar putea prăbuşi în orice clipă în caz de inundaţii!
În ultimii doi ani, pentru consolidarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare contra inundaţiilor din judeţul Galaţi au fost alocate circa 16 milioane de euro. Efectele acestei cheltuieli nu prea sunt vizibile!
O comisie de la Ministerul Mediului va descinde la Galaţi, începând de luni, pentru a verifica starea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi modul cum s-au cheltuit banii pentru repararea acestora. Controlul este ca urmare a unui raport alarmant întocmit în vară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care rezulta că sunt grave probleme cu digurile.
Iată lista celor nouă diguri cu probleme grave:
- Digul de la Prut, zona Cavadineşti-Vădeni, prezintă o breşă de 8 metri lungime, care expune localitatea unor viituri. Deocamdată se lucrează la... un studiu de fezabilitate. Să sperăm că Prutul are răbdare!
- Digul de la Siret, zona Cosmeşti Vale, are porţiune critică, de 350 de metri, unde digul nu a fost terminat. 300 de case sunt în pericol. Situaţia este veche de trei ani, rătimp în care autorităţile au dat vina una pe alta pentru blocarea lucrărilor. Primarul de la Cosmeşti spune că de vină este Direcţuia Silvică, Apele Române spun că de vină este primarul. Între timp, noroc că Siretul n-a mai ieşit din matcă.
- Digul Valea Gerului (Piscu) este sub cotă şi nu asigură apărarea gospodăriilor din partea de est a satului. Zona a fost inundată acum 5 ani.
- Digul Suhu (Piscu) este nefinalizat (investiţie abandonată în 1989). Este pusă în pericol zona de S-E a satului Piscu, în caz de remuu pe Siret
- Digul amenajării piscicole Vlădeşti (8,7 km) este erodat, iar în zona conductei de evacuare/umplere este prăbuşit. Firma proprietară este în lichidare, iar lichidatorul a invocat tot timpul că nu are bani pentru a reface digul. Între timp, ferma a fost cumpărată de una dintre firmele senatorului Marius Necula. Să vedem cum sprijină parlamentarul apărarea împotriva inundaţiilor, mai ales că dacă se inundă ferma sunt în pericol şi câteva zeci de locuinţe din apropiere.
- Digul de apărare de la Ghidigeni (râul Bârlad) este grav afectat de prăbuşirea prizei de apă a fabricii de spirt. Vincon Vrancea, proprietara obictivului, refuză să investească pentru eliberarea albiei râului.
- Digul de apărare de la Siret (confluenţa cu Dunărea către Barboşi - apără staţia de epurare şi cartierul amintit) este subdimensionat, iar lucrările de supraînălţare se vor face de-abia în 2012. Doamne fereşte de o nouă viitură pe Dunăre!
- Digul Brateşul de Sus (la Prut). Pe 19 km sunt infiltraţii pe sub dig, iar pe 5,5 km există fisuri care pot provoca prăbuşirea acestuia.
- Digul Brateşul de Jos, în lungime de 19,6 km, există numeroase puncte critice: infiltraţii prin corpul digului (pe circa 15,5 km), tasări pronunţate (pe circa 5,2 km) şi eroziunile de taluz exterior (pe aproximativ 3,1 km). Lucrare abandonată din cauza scandalului "Şpagă în amenajări interioare pentru ministrul Mediului".
NOTĂ: Aceste informaţii au fost analizate recent şi de Comitetul Judeţena pentru Situaţii de Urgenţă, aşa că autorităţile nu vor putea invoca necunoştinţa de cauză dacă - Doamne freşte! - vom avea inundaţii.
adevarul.ro
Sus
