8 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Cei mai bogați români, conform topului Forbes 2011
Dinu Patriciu este cel mai bogat român, conform topului Forbes 500 Miliardari, apărut astăzi, cu o avere estimată între 2,1 – 2,2 miliarde de euro. Pe locul al doilea apare Frank Timiș, cu 1,2 – 1,3 miliarde de euro și pe al treilea Ioan Niculae, cu 900 de milioane – 1 miliard de euro.
Dinu Patriciu, acționarul majoritar al Adevărul Holding, care editează și revista Forbes România, între altele, este pentru al treilea an consecutiv în fruntea topului miliardarilor români. Averea omului de afaceri de 61 de ani este estimată la 2,1 – 2,2 miliarde de euro. Dinu Patriciu are investiții în imobiliare, retail (rețeaua de magazine de proximitate Mic.ro, hipermaketurile Macro și casele de pariuri sportive Bet Café), presă (Adevărul Holding), în domeniul bancar, artă, energie, proiecte sociale (FundațiaDinu patriciu) și bunuri personale (deține trei case în România, câte una la Paris și Saint Martin, un iaht și două avioane).
Frank Timiș este pe locul secund în topul Forbes 500 Miliardari. Averea sa este estimată la 1,2 – 1,3 miliarde de euro, principalul business fiind African Minerals, o companie care exploatează zăcăminte de fier din Africa. Frank Timiș are 47 de ani, locuiește la Londra și are cetățenie română și australiană. Afacerile sale se desfășoară în domeniile: extracție de petrol și minereuri, farmaceutice și cercetare.
Poziția a treia din topul Forbes 500 Miliardari îi este atribuită lui Ioan Niculae, proprietarul grupului de firme InterAgro, care are o avere estimată la 900 de milioane – 1 miliard de euro. Principalele produse ale grupului de firme pe care le conduce Ioan Niculae sunt grâul și îngrășămintele chimice. Pe lângă InterAgro, acesta mai deține peste 15000 hectare de teren, 450 hectare de viță-de-vie, fabrici de pâine, de produse din carne, de zahăr, ulei, prelucrarea laptelui și multe altele.
Iată, în continuare, miliardarii din top 10.
Locul 4 – Dan Grigore Adamescu. Avere: 900 – 950 milioane de euro. Business: centre comerciale, asigurări, hoteluri, mass-media. Companii: Astra Asigurări, Unirea Shopping Center.
Locul 5 – Ion Țiriac. Avere: 700 – 750 milioane de euro. Business: auto, imobiliare, banking, asigurări. Companii: Țiriac Auto, UniCredit Țiriac Bank, Allianz-Țiriac, Metro Cash&Carry.
Locul 6 – Veronica Gușă de Drăgan. Avere: 650 – 700 de milioane de euro. Business: distribuți GPL, energie, mass-media, cultură, tipografii, imobiliare. Companii: Butan Gas, FED Print, galeria de artă Veroniki Art, clinica Veroniki Life.
Locul 7 – Gabriel Comănescu. Avere: 500 – 520 de milioane de euro. Business: extracție de petrol și gaze, turism, foraj marin. Companii: Grup Servicii Petroliere SA, Upetrom – 1 Mai, Vega Tourism SA, Upetrom Group Management SA.
Locul 8 – Gruia Stoica. Avere: 400 – 420 de milioane de euro. Business: transporturi feroviare, turism. Companii: Grupul Grampet (Grupul Feroviar Român), Hotelurile Ciucaș din Poiana Brașov și Semenic din Reșița.
Locul 9 – Dorinel Umbrărescu. Avere: 350 – 380 de milioane de euro. Business: infrastructură rutieră, transporturi. Companii: Spedition UMB, Technostrade.
Locul 10 – Zoltan Teszari. Avere: 350 – 360 de milioane de euro. Business: telecomunicații, televiziune. Companii: RCS&RDS.
paginademedia.ro

[dcp100168]

Între primii 500 de miliardari ai României se află 13 gălăţeni
Topul „Forbes 500 miliardari", ediţia 2011, consemnează o situaţie interesantă în ceea ce-i priveşte pe bogaţii Galaţiului: criza a dus la o creştere explozivă a averilor lor. Dacă în 2010, au intrat în Top 11 miliardari gălăţeni cu o avere totală estimată la 332 de milioane de euro, în 2011 avem 13 superbogaţi, care au la un loc 553 milioane de euro.
Locul 1 - Cezar Rapotan
Cel mai bogat gălăţean rămâne Cezar Virgil Rapotan (46 ani), proprietarul concernului Arabesque (care în afara brandului bază mai include şi Chorus, Legato, Brico şi Sibel), care a urcat spectaculos de pe locul 65 pe locul 18 în topul naţional, în vreme ce averea lui a „sărit" de la 90 la 220 de milioane de euro!
Locul 2 - Costel Miron
Miliardarul Costel Miron (51 ani - grupul Mairon) a reuşit şi el să-şi crească averea în ultimul an. Dacă în 2010 avea circa 40 de milioane de euro, acum are 59 de milioane şi se află pe locul doi pe judeţul Galaţi şi pe 81 pe ţară.
Locul 3 - Corneliu Găvăneanu
Proprietarul ambelor porturi de mărfuri generale ale Galaţiului - Portul Docuri şi Portul Bazinul Nou (în fapt, cele mai importante porturi de pe Dunăre) - a reuşit să facă şi el un salt important în privinţa averii, chiar dacă fluxul de mărfuri a fost în scădere. Corneliu Găvăneanu (60 ani) este al 83-lea miliardar din România (anul trecut era pe 100), cu o avere de 56 milioane de euro, cu 6 milioane mai mult decât în 2010.
Locul 4 - Corneliu Istrate
Ajuns la 62 de ani, managerul grupului de construcţii Vega, Corneliu Istrate, a decis să lase cea mai mare parte a deciziilor executive în mâna copiilor săi - Anca şi Ionuţ. Chiar dacă averea familiei a stagnat în ultimii doi ani în jurul valorii de 52-55 de milioane de euro, afacerile grupului sunt de succes.
Locurile 5-6 - Mihai Humă şi Spiru Mantu
Cei doi asociaţi ai ARCADA au, potrivit Forbes, o avere de câte 26 de milioane de euro (locurile 196 şi 197), în creştere cu circa 500% faţă de 2010.
Locul 7 - Marian Andreev
Are 47 de ani, este proprietarul Fabricii de Ulei Prutul şi ocupă locul 203, cu o creştere de la 15 la 25 milioane euro.
Locul 8 - Cătălin Chelu
Acesta a reuşit să-ţi sporească averea cu circa 30%, de la 17 la 24 de milioane de euro (locul 208 pe ţară), în condiţiile în care în ultimele 10 luni a stat mai mult pe la procese, pe la Parchet şi în arest.
Locul 9 - Familia Stăncic
Şi averea familiei Stăncic (TANCRAD) a crescut spectaculos, ajungând la 20 de milioane de euro (loc 252), după ce anul trecut nu intra în top.
Locul 10 - Adrian Marcel Comşa
Are 49 ani, condeuce grupul de firme Euro PEC - loc 283, cu o scădere de la 30 la 17 milioane euro.
Locul 11 - Marian Băilă
Are 49 ani şi conduce patronează Mariano, Agrodunărea şi Viaţa liberă - loc 390, cu o scădere de la 13 la 11 milioane euro.
Locul 12 - Mariana şi Cristian Ionescu
Conduc grupul Baurom Construct - loc 440, cu o avere de 9 milioane de euro.
Locul 13 - Andrei Lişinschi
Patronează grupul Profiland-Intfor - loc 466, cu o scădere de la 14 la 8 milioane euro.
adevarul.ro

[dcp100168]

Cum s-a umplut de bani fostul marinar Costel Miron
În 1994, fostul marinar de cursă lungă Costel Miron a plecat la drum cu câteva mii de dolari strânse din voiaje. După câţiva ani, deţinea deja un mic imperiu bazat pe comerţul cu tablă Sidex. Acum este unul dintre cei mai bogaţi oameni din România.
Dacă ne-am lua după anunţurile de angajare de personal publicate pe site-ul Mairon - al cărui obiect principal de activitate este metalurgia şi distribuţia de materiale de construcţii -, s-ar putea spune că lui Costel Miron, proprietarul acesteia, îi merge bine şi că a depăşit criza.
O dovadă în acest sens ar putea fi şi majorarea de capital de 16 milioane de lei la Mairon Galaţi SA, efectuată în primăvara anului 2010. Decizia a fost publicată în „Monitorul Oficial", fiind pusă în practică prin încorporarea în contul de rezerve a profitului realizat în anii anteriori. Majorarea de capital a fost realizată în baza actului adiţional la statutul companiei, încheiat în ultima parte a anului 2009, prin care a fost modificată şi valoarea nominală a unei acţiuni de la 100 la 150 de lei.
Mai importante sunt însă cifrele! Criză sau nu, afacerile grupului Mairon Galaţi au crescut spectaculos în 2010 cu circa 60% faţă de 2009, până la un nivel de 129 de milioane de euro, iar profitul a crescut chiar şi mai puternic, de peste patru ori, până la nivelul de 6,3 milioane euro. Grupul Mairon produce tablă şi oţel beton, profiluri, oţeluri inoxidabile sau oţeluri carbon şi aliaje şi include companiile Mairon Galaţi, Mairon Tubes şi Utchim Steel SRL.
Dincolo de evoluţia bună a cifrei de afaceri şi a profitului, principala companie a grupului a reuşit şi o consolidare semnificativă a capitalurilor proprii, care la finele anului trecut depăşeau nivelul de 40 de milioane de euro, de la aproximativ 35 de milioane de euro cât avea cu un an în urmă. Şi celelalte două companii au înregistrat aceeaşi evoluţie a principalilor indicatori. Ba am putea spune - cu mult mai bună, dacă le analizăm din perspectiva dinamicii reflectate de creşterile procentuale.
Astfel, a doua companie ca importanţă în grup după nivelul cifrei de afaceri, Mairon Tubes, a avut o creştere de peste 90% a cifrei de afaceri în 2010, până la aproximativ 14 milioane de euro, de la un nivel de circa 7 milioane de euro înregistrat în 2009. O creştere însoţită de majorarea cu 5% a nivelului capitalurilor proprii, până la aproximativ 8 milioane de euro.
Cea mai puţin importantă dintre afaceri - din perspectiva ponderii pe care o are în totalul afacerilor grupului - este Utchim Steel SRL. Aceasta şi-a majorat cifra de afaceri cu 150%, iar profitul cu 170%. Doar că în termeni absoluţi valorile sunt modeste: 8 milioane de euro afaceri şi 27.000 de euro profit.
Mairon Holding a fost înfiinţată în anul 1994 şi are ca obiect de activitate stocarea, procesarea şi distribuţia de produse metalurgice. Firma are depozite de 350.000 mp, din care 120.000 mp reprezintă suprafaţă acoperită, dispunând de opt birouri în ţară şi depozite la Galaţi şi la Jebel, în judeţul Timiş.
Grupul Mairon activează pe o piaţă puternic afectată de criză, după cum spune Petru Tudoran, directorul executiv al Asociaţiei Române a Distribuitorilor de Metal - ARDIMET. „Destinaţiile clasice de export au căzut, iar industria locală este la pământ. Cei care au rămas în piaţă sunt ţinuţi de IMM-urile care activează în sectorul serviciilor, care fac mici comenzi de tablă, cum ar fi pentru reparaţia unui acoperiş, spre exemplu", explică acesta pe scurt.
adevarul.ro

[dcp100168]

Ca de obicei, topurile diferă radical...

Frank Timiş este cel mai bogat român
Omul de afaceri Frank Timis este cel mai bogat roman, cu o avere estimata la 1,65 miliarde euro, potrivit Top 300 Capital, care urmeaza sa apara pe piata luni. In comparatie cu clasamentul Forbes Romania 500 Miliardari, unde Dinu Patriciu ocupa locul intai cu o avere de 2,2 miliarde de euro, in topul Capital acesta ocupa abia locul 5, cu o avere de 1-1,1 miliarde de euro, jumatate din estimarea Forbes. Timis a fost alaturi de Dinu Patriciu singurul miliardar roman prezent in topul Forbes 2011.
Top 10 Capital
1. Frank Timis - 1,65 miliarde euro (Forbes: 1,2-1,3 miliarde euro)
2. Ioan Niculae - 1,6 miliarde euro (Forbes: 0,9-1 miliarde euro)
3. Familia Adamescu - 1,2-1,3 miliarde euro (Forbes: Dan Grigorescu Adamescu: 900 - 950 milioane de euro)
4. Familia Tiriac - 1,1-1,2 miliarde euro (Forbes: Ion Tiriac - 700-750 milioane euro)
5. Dinu Patriciu - 1-1,1 miliarde euro (Forbes: 2,2 miliarde euro)
6. Gabriel Comanescu - 900-1.000 milioane euro
7. Camelia si Corina Voiculescu - 800-900 milioane euro
8. Zoltan Teszari - 700-800 milioane euro
9. Veronica Dragan - 650 - 800 milioane euro
10. Ovidiu Tender - 440-450 milioane euro
hotnews.ro

[dcp100168]

Cătălin Chelu - arestat şi anchetat, dar mai bogat!
Cel mai controversat dintre miliardarii gălăţeni din Topul Forbes este, fără îndoială, omul de afaceri Cătălin Chelu. Acesta a reuşit să-ţi sporească averea cu circa 30%, ajungând pe locul 208 pe ţară, în condiţiile în care în ultimele 10 luni a stat mai mult pe la procese, pe la Parchet şi în arest.
Creşterea averii sale se bazează în principal pe câteva achiziţii de firme importante, printre care: Argus Constanţa (unul dintre cei mai mari fabricanţi de ulei comestibil din România), Carbochim Cluj (industria chimică şi a maselor plastice) şi Electroargeş (aparatură electrocasnică).
Urmărit de justiţie, arestat preventiv sub acuzaţia de mită şi extrem de controversat printre investitorii de pe piaţa de capital de la Bucureşti, omul de afaceri Cătălin Chelu nu şi-a neglijat afacerile. Ba mai mult, a făcut chiar noi achiziţii. Producătorul argeşean de electrocasnice Electroargeş (listată la BVB sub simbolul ELGS), producătorul şi distribuitorul de vinuri Vinia Iaşi (tranzacţionat la BVB sub simbolul VIIA) sau Lactate Natura Târgovişte (INBO) sunt doar câteva dintre companiile în al căror acţionariat a intrat anul trecut (fie direct, fie indirect - adică prin alte companii pe care le deţine). „2010 a fost pentru mine un an de achiziţii!", spune omul de afaceri gălăţean, ezitând să dea prea multe detalii despre contextul în care acestea au fost realizate. Acestea sunt doar achiziţiile despre care se ştie, pentru că omul de afaceri este reţinut în a da detalii despre activitatea sa. Mai ales că valurile făcute ulterior de preluarea Electroargeş, unde angajaţii şi ceilalţi acţionari l-au acuzat de scoaterea ilegală din societate a profiturilor companiei şi de achiziţii ilegale de acţiuni, nu este de natură să-l îndemne la vorbă. Și nici evoluţiile ulterioare preluării nu au fost spectaculoase. Dimpotrivă, dacă ne uităm la cum a evoluat pe bursă ELGS. Astfel, tranzacţiile succesive prin care Cătălin Chelu a cumprat cca 35% din societatea argeşeană au însumat aproximativ 3 milioane de euro. Cam jumătate de an mai târziu, valoarea pachetului deţinut de Chelu scăzuse deja cu aproape 50%.
La shopping de companii
Zgârcit cu declaraţiile, dar sigur pe sine, şi prins de febra cumpărăturilor, Cătălin Chelu a continuat să se uite după alte companii şi în 2011. Argus Constanţa (tranzacţionat pe bursa de la Bucureşti sub simbolul UARG), o investiţie în valoare de circa 9 milioane de euro, şi Carbochim (tranzacţionat sub simbolul CBC) - care a însumat aproximativ 2,5 milioane de euro - sunt doar două dintre cele mai spectaculoase achiziţii. Nu doar prin valoarea pachetelor de acţiuni cumpărate, cât mai ales pentru faptul că, în ambele cazuri, intrarea lui Chelu la cumpărare aproape că le-a dublat valoarea de piaţă, în doar câteva şedinţe de tranzacţionare. Achiziţia titlurilor producătorului de ulei şi a companiei clujene de produse abrazive au fost făcute la jumătatea lunii iulie a anului 2011.
Se întâmpla la scurt timp după ce cumpărase 40% din acţiunile producătorului de articole ceramice Faimar Baia Mare (FMAR), pentru 2,2 milioane de lei.
Iar preluarea poziţiei de control în UARG şi CBC urma achiziţiilor făcute în prima parte a anului, când alte două companii intraseră în portofoliului acestuia. Prima dintre ele, Ves Sighişoara, tot prin intermediul bursei, unde Cătălin Chelu este un jucător cu o mare experienţă.
În mai, prin intermediul Debrocons Galaţi, una din multele societăţi prin care omul de afaceri îşi face jocurile pe bursa de la Bucureşti, raporta achiziţia a 23% din titlurile societăţii, în urma unor tranzacţii estimate la aproximativ un milion de lei.
Industrii noi
Şi tot în mai, a finalizat tranzacţia de preluare a producătorului de ambalaje din carton Vilcart, pentru suma de 700.000 de euro potrivit declaraţiilor proprii, la care se adaugă un necesar de investiţii de alte aproximativ 500.000 de euro, pentru a-i aduce cash-ul necesar pentru repunerea acesteia pe linia de plutire. Aceasta este însă o afacere asupra căreia există semne de întrebare, pentru că, potrivit unor cifre vehiculate în mass-media, şi atribuite unor surse apropiate afacerii, valoarea reală a tranzacţiei ar fi fost de aproximativ 2 milioane de euro. Iar existenţa unor informaţii divergente este de înţeles, în condiţiile în care vorbim tot de o tranzacţie cu probleme. Şi asta pentru că, la momentul preluării, Vilcart-ul se afla în plină procedură de executare silită, într-un dosar deschis de Direcţia Generală a Finanţelor Publice Vâlcea. De ce industria ambalajelor? În primul rând pentru că are un mare potenţial. Un produs, oricât de bun ar fi, nu este atrăgător fără un ambalaj pe măsură, explică Chelu. În plus de asta, antreprenorul, prin intermediul firmelor pe care le deţine, este un mare „consumator" de ambalaje. „Lunar, pentru companiile mele am nevoie de circa 130 de tone de ambalaje de carton. Deci, era normal să fac pasul spre acest domeniu", explică omul de afaceri gălăţean. Apetitul pentru achiziţii este însă explicat simplu de omul de afaceri gălăţean, pentru care mediul de afaceri dificil a generat un potenţial de business de excepţie. „Este încă un moment foarte bun pentru achiziţii. Sunt multe afaceri care nu se mai pot susţine, iar proprietarii lor nu mai au nici încrederea şi nici răbdarea să le readucă la nivelul din anii de dinainte de criză. Şi astfel de afaceri pot fi preluate acum la preţuri destul de bune" spunea Cătălin Chelu la începutul lunii iunie, motivându-şi apetitul pentru cumpărături.
Renunţă la SIF-uri?
Şi pentru asta nu ezită să vândă din deţinerile pe care le are la bursă, cum ar fi la SIF-uri, după cum declara chiar el. Vorbim de cele cinci Societăţi de Investiţii Financiare listate pe piaţa de la Bucureşti, unde omul de afaceri gălăţean deţinea procente importante din fiecare în parte. „Sunt vânzător net pe SIF-uri!", spunea Chelu la jumătatea acestui an, exprimându-şi totodată neîncrederea în viitorul şi potenţialul celor cinci fonduri de investiţii.
Reorientarea dinspre investiţiile speculative, cum sunt SIF-urile, către activitatea de producţie pare să fie o strategie de bun augur. Majoritatea companiilor listate, în care omul de afaceri este prezent, au avut în 2010 venituri şi profituri în creştere. Altur, Spit Bucovina, Celule Electrice, Vulturul Comarnic sau Mecanica Rotes sunt doar cele mai bune exemple în acest sens.
„Industria componentelor auto şi cea a aluminiului au fost trase în sus de cererea în creştere la export", menţionează Chelu două dintre domeniile în care afacerile i-au mers foarte bine în cursul anului 2010. Mai puţin bine i-a mers însă în industria mobilei, dar chiar şi aşa, pe ansamblu, omul de afaceri se poate lăuda, potrivit propriilor estimări, cu o cifră de afaceri de 110-120 de milioane de euro şi cu o marjă medie de profit de circa 6%.
Pe minus a ieşit în 2010 din activitatea de închiriere de spaţii comerciale (o parte importantă a afacerilor pe care Chelu le are în Galaţi). În depozitele de lângă patinoarul din Galaţi (care funcţionează ca un bazar cu peste 500 de standuri), jumătate dintre spaţii sunt goale.
adevarul.ro

[dcp100168]

Secretele creşterii averilor bogaţilor Galaţiului
Topul „Forbes 500 miliardari", ediţia 2011, consemnează o situaţie paradoxală în ceea ce-i priveşte pe bogaţii Galaţiului: criza a dus la o creştere explozivă a averilor lor. Dacă în 2010, au intrat în Top 11 miliardari gălăţeni cu o avere totală estimată la 332 de milioane de euro, în 2011 avem 13 superbogaţi, care au la un loc 553 milioane de euro.
Rapotan (Arabesque) s-a orientat spre micii meseriaşi
Cel mai bogat gălăţean rămâne Cezar Virgil Rapotan (46 ani), proprietarul concernului Arabesque (care în afara bradului bază mai include şi Chorus, Legato, Brico şi Sibel), care a urcat spectaculos de pe locul 65 pe locul 18 în topul naţional, în vreme ce averea lui a „sărit" de la 90 la 220 de milioane de euro!
Secretul acestei creşteri impresionate - în plină criză - este acela că omul de afaceri nu şi-a oprit investiţiile de teama recesiunii, ci a schimbat puţin abordarea. Dacă până acum un an Arbesque era furnizor de materiale de construcţii pentru firmele mari, în prezent are o ofertă largă pentru micii meseriaşi şi chiar pentru persoanele fizice. Faptul că strategia s-a dovedit bună o demonstrează creşterea averii patronului şi a profitului firmelor sale: peste 9,1 milioane de euro în 2010.
Miron (Mairon) a mizat pe tehnologia de ultimă oră
Ascuns de ochii lumii, miliardarul Costel Miron (51 ani - grupul Mairon) a reuşit şi el să-şi crească averea în ultimul an. Dacă în 2010 avea circa 40 de milioane de euro, acum are 59 de milioane şi se află pe locul doi pe judeţul Galaţi şi pe 81 pe ţară.
Creşterea de circa 50% a averii are mai multe secrete. Cel mai important este dezvoltarea Mairon Tubes, care este unul dintre cei mai mari fabricanţi de ţevi speciale din România, având o tehnologie de ultimă oră care face produsele competive pe pieţe externe extrem de pretenţioase. Al doilea secret este orientarea livrărilor de produse metalurgice către spaţiul ex-iugoslav, prin contruirea unui uriaş depozit la Jebel, lângă Timişoara.
Găvăneanu (Port Docuri) a găsit noi tipuri de clienţi
Proprietarul ambelor porturi de mărfuri generale ale Galaţiului - Portul Docuri şi Portul Bazinul Nou (în fapt, cele mai importante porturi de pe Dunăre) - a reuşit să facă şi el un salt important în privinţa averii, chiar dacă fluxul de mărfuri a fost în scădere. Corneliu Găvăneanu (60 ani) este al 83-lea miliardar din România (anul trecut era pe 100), cu o avere de 56 milioane de euro, cu 6 milioane mai mult decât în 2010.
Secretul creşterii averii sale: s-a reorientat către alte fluxuri de mărfuri după ce clientul său de bază, ArcelorMittal SA, şi-a redus drastic activitatea. Ponderea livrărilor de produse agricole, cherestea şi produse petroliere a crescut, iar de aici şi prosperitatea.
Istrate (Vega) preferă contractele cu profit mic, dar sigur
Ajuns la 62 de ani, managerul grupului de construcţii Vega, Corneliu Istrate, a decis să lase cea mai mare parte a deciziilor executive în mâna copiilor săi - Anca şi Ionuţ. Chiar dacă averea familiei a stagnat în ultimii doi ani în jurul valorii de 52-55 de milioane de euro, afacerile grupului sunt de succes, în condiţiile în care piaţa construcţiilor s-a prăbuşit.
Familia Istrate este în acest moment pe locul 93 între bogaţii României, iar secretul este dezvăluit de seniorul Corneliu: „Muncă multă şi alegerea cu mare grijă a contractelor. Un profit mai mic, dar sigur, este de preferat unui profit mare, dar cu risc mare".
adevarul.ro

[dcp100168]

Cum au strâns peste 40 de milioane de euro într-un singur an miliardarii gălăţeni Humă şi Mantu
Ascensiunea averilor celor doi oameni de afaceri gălăţeni care au intrat anul acesta, braţ la braţ, în Topul Fobes 500 miliardari - Spiru Mantu şi Mihai Humă - impresionează. Anul trecut, topul se oprea la 6 milioane de euro, iar ei n-au intrat. Acum peste 26 de milioane de euro de fiecare, adică un plus de 40 de milioane de euro în total!
Cea mai spectaculoasă intrare o au cei doi asociaţi ai grupului Arcada, Mihai Humă şi Spiru Mantu. Potrivit Forbes, ei au o avere de câte 26 de milioane de euro (locurile 196 şi 197), în creştere cu circa 500% faţă de 2010. Secretul lor e simplu: dezvoltarea diviziei de construcţii speciale (care lucrează 99% cu statul - un bun platnic) şi dezvoltarea integrată a diviziei de panificaţie, care şi-a triplat cota de piaţă în Galaţi, Brăila şi Vrancea. Iată poveştile celordoi
Humă este pasionat de tenis şi volei
Mihai Humă este coproprietar al societăţii gălăţene de construcţii Arcada Company, alături de Spiru Mantu, deţinând fiecare câte 50% din participaţii. Acţiunile familiei Humă se împart între Mihai - 44% şi soţia lui, Cornelia - 6%.
Omul de afaceri gălăţean se numără printre miliardarii pasionaţi de sport. Ceea ce nu este chiar de mirare, dacă ne gândim că este partener de afaceri cu Spiru Mantu, şi el un pasionat de mişcare. Humă iubeşte însă tenisul. Şi aşa cum prietenul şi partenerul său de afaceri Spiru Mantu organizează şi susţine financiar Cupa Arcada la volei, el s-a implicat moral şi mai ales financiar în organizarea unor turnee de tenis (tot sub brandul companiei!) - cu numele Cupa Arcada - derulate sub auspiciile şi reglementările Federaţiei Române de Tenis. O competiţie la a cărei ediţie 2010 au participat aproximativ 140 de concurenţi, printre care şi finanţatorul, Mihai Humă.
Acesta este însă greu de găsit la birourile din sediul central al companiei din Galaţi, pentru că stă mai mult la Bucureşti - unde cei doi oameni de afaceri şi au cumpărat în 2008 câte un apartament într-un bloc nou construit, foarte aproape de centrul oraşului. „Iar când nu este nici la birou, şi nici la Bucureşti, îl găsiţi pe teren. Acum cred că este la podul de la Cernavodă", explică Spiru Mantu mai în glumă, mai în serios, absenţa „de la serviciu" a colegului său.
Iar prezenţa pe teren a omului de afaceri gălăţean este cu atât mai importantă cu cât industria se loveşte de provocări serioase. „Acum sunt blocate la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi la Curtea de Apel Bucureşti lucrări în valoare de circa 6 miliarde de euro", spune Spiru Mantu. Supărare uşor de înţeles, dacă ne gândim la faptul că între con¬tractele blocate de Consiliu este şi unul dintre cele câştigate de Arcada.
La finele anului 2010, Spiru Mantu şi Mihai Humă, în asociere cu SC Isaft, SC ISPCF şi SC Edilconst, câştigau contractul „Dezvoltarea capacităţii feroviare în sectorul fluvio-maritim al Portului Constanţa" scos la licitaţie de Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime SA Constanţa. O lucrare pentru care Arcada Company a licitat cerând un preţ de 13,3 milioane de euro şi oferind un termen de finalizare de 10 luni. O ofertă contestată însă de ceilalţi patru participanţi la licitaţie, şi la a cărei deblocare Mihai Humă - ca reprezentat oficial al Arcada Company în relaţia cu Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor - a avut mult de lucru.
Spiru Mantu a început de la "fabulosul" capital de 497 lei
În 1990, cu doar 497 de lei în buzunar, inginerul de căi ferate Spiru Mantu se îndrepta spre bancă pentru a depune capitalul social pentru înfiinţarea unei societăţi. A trebuit să se mai împrumute cinci lei, pentru a depune capitalul minim cerut pe atunci de lege, de 500 de lei.
Aşa s-a înfiinţat practic Întreprinderea Mică Arcada, care avea ca obiect de activitate prestarea de servicii şi lucrări de întreţinere pentru Căile Ferate Române. Societatea s-a transformat ulterior în Arcada SRL, iar în 1994 - în Arcada Company. Obiectul de activitate a rămas acelaşi - realizarea de lucrări de infrastructură pentru transportul feroviar. Doar dimensiunea activităţii s-a schimbat.
Acum douăzeci de ani, prima lucrare a constat în săparea unui şanţ pentru un cablu electric. Astăzi, Arcada Company reabilitează podul peste canalul navigabil de la Cernavodă, în vederea pregătirii acestuia pentru a putea face faţă traficului viitoarei auto¬străzi. Spiru Mantu nu dezvăluie valoarea primului contract, dar nivelul celui din urmă este de aproximativ zece milioane de euro.
Întâmplător, afaceri în panificaţie
Printre primele lucrări ale antreprenorului s-au numărat şi câteva operaţiuni de reparaţii pentru infrastructura feroviară care aparţinea combinatului Sidex Galaţi. Lucrări care nu au fost achitate cu bani - pentru că nu exista cash -, ci cu tablă. Materie primă care a fost livrată fabricii de mori de la Iaşi. Care, şi ea la rîndul ei, nu a putut plăti cu bani, ci cu o moară ! Asta se întâmpla în 1992, când Spiru Mantu, împreună cu partenerul său Mihai Humă, au ajuns astfel să deruleze afaceri în panificaţie, un domeniu cu care nu aveau foarte multe lucruri în comun la acea dată.
Astăzi, situaţia este cu totul alta. Cei doi parteneri nu deţin doar o moară (modernizată în 2008, în urma unor investiţii de două milioane de euro, din care un milion de euro repre¬zentând fonduri europene), ci şi un siloz (cu o capacitate de peste 5.000 de tone - care poate depozita însă doar o treime din necesarul de prelucrare al morii, de 15.000 de tone), o fabrică de pâine (pentru care şi-a bugetat investiţii de aproximativ 6 milioane de euro, din care jumătate vor reprezenta fonduri europene) şi o reţea de vânzare a produselor de panificaţie, formată deocamdată din 10 chioşcuri. Şi pentru a închide şi a integra complet lanţul de producţie, a achiziţionat (sau arendat) şi 80 de hectare de teren arabil, pentru a cultiva grâu.
Doar că „ din agricultură nu se fac bani", spune Spiru Mantu, nu tocmai încântat de investiţia făcută. Şi asta pentru că vremea este un factor mult prea important. „Anul acesta este un grâu bun. Dar nu ştii niciodată ce se întâmplă. Anul trecut, spre exemplu, exact în perioada de recoltare a plouat, iar grâul s-a stricat, încolţind", rememorează omul de afaceri. În momentul întâlnirii (iulie 2011) preţul grâului varia între 0,5 şi 0,7 lei pe kilogram, plajă în care Spiru Mantu a primit oferte de vânzare.
Rateu imobiliar
Un bun negociator, care nu a fost însă ferit de greşeli. „Când am început să mă interesez de sectorul imobiliar, am dat chix. Sunt unul dintre cei care s-au păcălit investind şi în imobiliare", spune Spiru Mantu, cu năduf. Apartamentul cumpărat în Bucureşti în 2008, chiar înainte de începutul crizei, este doar una dintre achiziţiile păguboase făcute. „Cu cei aproximativ 300.000 de euro pe care i-am plătit atunci pe apartament, aş fi luat acum patru apartamente, şi nu doar unul, în exact acelaşi bloc".
Este însă şi cea mai mică dintre investiţiile neinspirate. În cifre, şi mai neinspirat a fost atunci când a scos din buzunar cele cinci milioane de euro pentru a achiziţiona terenul pe care urmează să fie ridicată noua brutărie. Ezitând să divulge suprafaţa terenului, Spiru Mantu nu se dă în lături să o recunoască drept o investiţie nereuşită.
Afacerile nu sunt însă totul pentru Spiru Mantu, un pasionat jucător de volei.
Ca membru al echipei de volei Arcada Galaţi - pe care de altfel o şi subvenţionează -, omul de afaceri gălăţean a câştigat în această vară competiţia Cupa Arcada (tot de el organizată). Este vorba de cea de-a 12-a ediţie a Cupei Arcada, la care pe lângă cele patru formaţii din competiţie (CS Volei Carpaţi Bacău, DIOP Brăila, COBCO Construct Braşov şi Arcada Galaţi), au luat parte - în tribune - foste mari glorii ale voleiului românesc (precum Marian Păuşescu, Dorin Porojnicu, Ghiula Bartha). Semn că, la Galaţi, sportul face casă bună cu afacerile.
adevarul.ro

[dcp100168]

Gălăţeanul Andrei Lişinschi jr este cel mai tânăr miliardar din România
Omul de afaceri în vârstă de doar 26 de ani este pe poziţia 462 în topul Forbes 500 miliardari, ediţia 2011. Averea i-a scăzut cu cu circa 40%, dar rămâne în continuare impresionantă pentru cineva de vârsta lui.
A ieşit din criză pentru a intra în executare silită. Acesta pare a fi parcursul celei mai importante dintre afacerile deţinute de omul de afaceri Andrei Lişinschi. La începutul anului 2010, odată cu primele semne de slăbiciune a crizei financiare, veneau şi primele motive de bucurie pentru familia omului de afaceri gălăţean.
Cel puţin asta se putea înţelege din declaraţiile făcute pentru „Adevărul" de directorul grupului de firme Profiland-Intfor, din care reieşea că, în primele trei luni ale anului, cererea de tablă laminată şi ţevi de oţel era într-o creştere spectaculoasă, fapt care a determinat o creştere a producţiei de circa patru ori.
„Se munceşte foarte mult astfel încât, în aprilie, am ajuns la o producţie lunară de 5.000 de tone de tablă zincată, tablă zincată vopsită şi profile formate la rece. În ianuarie am produs doar 1.200 de tone", declara Radu Anghelcovici, directorul general adjunct al grupului de firme deţinut de familia Lişinschi.
Pentru a face faţă comenzilor, conducerea companiei a reangajat o parte dintre salariaţii pe care i-a disponibilizat în 2009, când grupul de firme era ameninţat chiar cu închiderea.
Din păcate însă, semnalele au fost înşelătoare, iar perspectivele optimiste au fost repede invalidate de realitate. Criza a continuat să-şi facă simţite efectele negative în economia românească, ceea ce pentru grupul de firme controlat de omul de afaceri gălăţean s-a transformat într-o piedică în rambursarea creditelor angajate.
Primele zvonuri privind intrarea în incapacitate de plată şi începerea procedurilor de executare silită au apărut la finele lui 2010, dar ele nu au fost confirmate niciodată oficial.
Pe 24 iunie 2011, însă, corpul executorilor bancari ai UniCredit Ţiriac Bank publica un anunţ de vânzare a terenurilor aflate în proprietatea Agrotransport SA din Galaţi (societate deţinută în proporţie de 85% de Profiland SRL) - active care se constituiau în garanţii pentru un credit de 12 milioane de euro. Obiectul executării? Patru terenuri, cu o suprafaţă însumată de circa 15.000 de metri pătraţi.
Absolvent de relaţii internaţionale, Andrei Lişinschi junior a preluat în 2008, pe când avea doar 23 de ani, 75% din acţiunile grupului de firme Profiland-Intfor.
A avut nevoie cam un an de zile până să se adapteze rolului de administrator, însă, pentru luarea deciziilor în cadrul companiei, Andrei Lişinschi junior se consultă întotdeanuna cu tatăl său, cel care i-a cedat controlul.
În ultimii trei ani, prin compania Profiland, care deţine în prezent 83% din Intfor, Lişinschi a investit în jur de 30-35 milioane euro în achiziţionarea unei linii de tablă zincată, cu o capacitate de producţie de 150 de mii de tone pe an, o linie de tablă vopsită, având o capacitate de 80 de mii de tone pe an, un laminor 20 High, o linie de decapare şi o linie de alucobond.
adevarul.ro

[dcp100168]

Paralelă gălăţeană între „Capital” şi „Forbes”
Toamna nu se numără numai bobocii, ci şi banii milionarilor. Urmând exemplul prestigioasei reviste americane „Forbes”, care realizează anual un top al miliardarilor planetei, câteva dintre publicaţiile româneşti lansează de câţiva ani, toamna, topuri ale milionarilor şi miliardarilor autohtoni. Startul l-a dat, în 2002, săptămânalul „Capital” cu celebrul Top 300 Cei mai bogaţi români. A urmat, în 2008, „Forbes România”, cu Top 500 miliardari. Autorii acestor clasamente au susţinut mereu că, pentru a le scoate pe piaţă, au dat mii de telefoane, au trimis tot atâtea e-mailuri, au studiat kilometri pătraţi de documente şi au discutat cu „armate de consultanţi”. Reacţia majorităţii celor incluşi în topuri a fost, însă, întotdeauna aceeaşi: sumele prezentate nu reflectă realitatea. Asta, dar şi diferenţele foarte mari dintre conţinutul celor două topuri îl pot face pe cititor să se întrebe cât de bogaţi sunt, de fapt, bogaţii României.
Pe val într-un top, pe copcă în celălalt
„Viaţa liberă” a studiat atât Topul 300 de la „Capital”, cât şi Topul 500 de la „Forbes” şi a descoperit diferenţe uluitoare. Referindu-ne strict la gălăţeni, am avut surpriza să constatăm că familia Rapotan, care controlează distribuitorul de materiale de construcţii Arabesque, nu apare în Topul „Capital”, în timp ce Topul „Forbes” îi rezervă un onorabil loc 15, atribuindu-i o avere de 200-220 de milioane de euro! În schimb, între cei mai bogaţi 300 de români contabilizaţi de „Capital” apare Petrică Herăscu, deţinătorul Galmopan, cu o avere evaluată la 33-35 de milioane de euro, care-l poziţionează pe locul 170 din 300. Herăscu nu mai încape, însă, anul acesta între primii 500 de miliardari număraţi de „Forbes”, top care se încheie cu o avere de 6-7 milioane de euro!
Totuşi, această revistă îi include, pentru prima dată, în Top 500 miliardari pe Spiru Mantu şi Mihai Humă, dar şi pe Cristian şi Elena Stăncic. Asociaţii Mantu şi Humă, care împart locul 193 în Topul „Forbes” cu averi de 24-26 de milioane de euro fiecare, deţin societatea de construcţii Arcada, cea mai profitabilă companie gălăţeană în 2010, potrivit presei centrale, care a citat bilanţurile pe anul trecut. Cristian Stăncic şi mama sa, Elena, poziţionaţi de echipa „Forbes” pe locul 244 din 500, cu o avere de 19-20 de milioane de euro, controlează constructorul Tancrad, care s-a numărat, de asemenea, printre cele mai profitabile afaceri locale anul trecut.
Mai apar exclusiv în „Forbes” Marian Andreev, deţinătorul fabricii de ulei Prutul SA, cu o avere evaluată la 23-25 de milioane de euro, ce-l poziţionează pe locul 201 din 500, precum şi Cristian şi Mariana Ionescu, de la Baurom Construct, care ocupă locul 432, cu o avere de 8-9 milioane de euro.
Diferenţe de până la 35 de milioane de euro între averi
Deosebiri sunt şi la averi. Cel mai tare bat la ochi sumele atribuite familiei Lişinschi şi lui Corneliu Găvăneanu. Astfel, potrivit „Forbes”, afacerile Grupului de Firme Profiland-Intfor le-ar fi permis membrilor familiei Lişinschi să adune o avere de 7-8 milioane de euro, care-i plasează pe locul 462 din 500. „Capital” susţine, însă, că familia Lişinschi e mai bogată. Nu cu mult, „doar” cu vreo 32-33 de milioane de euro. Mai exact, Andrei Lişinschi jr, cel care este prezentat de „Capital” ca având în mână frâiele afacerilor familiei, ocupă locul 149 cu o avere evaluată la 40 de milioane de euro şi, la cei 26 de ani ai săi, este cel mai tânăr bogătaş din Top 300. În schimb, în cazul lui Corneliu Găvăneanu, patronul Metaltrade şi stăpânul porturilor industriale din Galaţi, echipa „Capital” a fost mai rezervată, atribuindu-i o avere de 20-21 de milioane de euro şi locul 277 din 300, în timp ce „Forbes” i-a estimat bogăţia la 54-56 de milioane de euro şi i-a rezervat locul 83 din 500!
Diferenţe mari, de peste 20 de milioane de euro, sunt şi între averile atribuite familiei Istrate şi lui Cătălin Chelu. Corneliu Istrate şi copiii săi, Anca şi Ionuţ, care controlează Grupul de Firme Vega, se află pe locul 93 în Top 500, cu o avere evaluată la 50-52 de milioane de euro, în timp ce în Top 300 ocupă a 80-a poziţie, cu 75-78 de milioane de euro! În ceea ce-l priveşte pe controversatul investitor la bursă Cătălin Chelu, acesta are 22-24 de milioane de euro, potrivit „Forbes”, unde e pe locul 208 din 500, şi, respectiv, 40-42 de milioane de euro, potrivit „Capital”, unde ocupă locul 145 din 300.
Sub zece milioane de euro diferenţă există între averile atribuite de cele două reviste milionarilor Costel Miron, Adrian Comşa şi Marian Băilă. Primul, care face comerţ cu produse metalurgice prin Grupul Mairon, are o avere evaluată la 57-59 de milioane de euro de echipa Top 500, care-l poziţionează pe locul 81, în timp ce în Top 300 figurează cu 52-54 de milioane de euro şi se află pe locul 115. Adrian Comşa, jucător pe piaţa energiei şi pe cea a materialelor feroase şi neferoase, are 16-17 milioane de euro şi e pe locul 281 din 500 în Topul „Forbes”, în timp ce în Topul „Capital” îl găsim cu 20-22 de milioane de euro, pe locul 270 din 300. Lui Marian Băilă, cunoscut pentru tranzacţiile imobiliare şi pentru activitatea în sectorul agricol, „Forbes” îi atribuie o avere de 10-11 milioane de euro şi locul 382 din 500, în timp ce „Capital” îi dă 17-18 milioane de euro şi poziţia 298 din 300.
Gălăţenii din Top „Capital” 300 Cei mai bogaţi români
Corneliu Istrate (Vega): 75-78 milioane euro, locul 80
Costel Miron (Mairon): 52-54 milioane euro, locul 115
Cătălin Chelu (piaţa de capital): 40-42 milioane euro, locul 145
Andrei Lişinschi jr. (Profiland-Intfor): 40 milioane euro, locul 149
Petrică Herăscu (Galmopan): 33-35 milioane euro, locul 170
Adrian Comşa (Euro-P.E.C., Trans P.E.C., Menarom P.E.C.): 20-22 milioane euro, locul 270
Corneliu Găvăneanu (Metaltrade, Port Docuri, Port Bazinul Nou): 20-21 milioane euro, locul 277
Marian Băilă (comerţ, agricultură, imobiliare, media): 17-18 milioane euro, locul 298
Gălăţenii din Top „Forbes” 500 miliardari
Angelica şi Cezar Rapotan (Arabesque): 200-220 milioane euro, locul 15
Costel Miron (Mairon): 57-59 milioane euro, locul 81
Corneliu Găvăneanu (Metaltrade, Port Docuri, Port Bazinul Nou): 54-56 milioane euro, locul 83
Familia Istrate (Vega): 50-52 milioane euro, locul 93
Spiru Mantu şi Mihai Humă (Arcada): fiecare cu câte 24-26 milioane euro, locul 193
Marian Andreev (Prutul): 23-25 milioane euro, locul 201
Cătălin Chelu (piaţa de capital): 22-24 milioane euro, locul 208
Cristian şi Elena Stăncic (Tancrad): 19-20 milioane euro, locul 244
Adrian Comşa (Euro-P.E.C., Trans P.E.C., Menarom P.E.C.): 16-17 milioane euro, locul 281
Marian Băilă (comerţ, agricultură, imobiliare, media): 10-11 milioane euro, locul 382
Cristian şi Mariana Ionescu (Baurom Construct): 8-9 milioane euro, locul 432
Familia Lişinschi (Profiland-Intfor): 7-8 milioane euro, locul 462
Patriciu sau Timiş
Cea mai izbitoare diferenţă dintre cele două clasamente ale bogaţilor României este aceea că, în Topul „Forbes” 500 miliardari, prima poziţie este ocupată de omul de afaceri Dinu Patriciu, căruia revista pe care o controlează îi atribuie o avere de 2,1-2,2 miliarde de euro. Topul „Capital” 300 Cei mai bogaţi români îl plasează, însă, pe Patriciu tocmai pe poziţia a cincea, cu o avere de două ori mai mică (1-1,1 miliarde de euro), după Frank Timiş (1,60-1,65 de miliarde de euro), Ioan Niculae, familia Adamescu şi Ion Ţiriac.
Şi dimensiunea averii Casei Regale a României diferă de la un top la altul. În „Forbes” ea se cifrează la 110-120 de milioane de euro, în timp ce în „Capital” este de 75-80 de milioane de euro.
viata-libera.ro