1 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Tecuceanul George Purcaru anunţă un cutremur major în 2012
În 2010, la Congresul european de seismologie de la Montpellier, profesorul de la Universitatea "J.W. Goethe" din Frankfurt şi preşedintele Secţiei de Predicţie al Comisiei Europene de Seismologie George Purcaru a prezentat o predicţie pentru Vrancea în 2012. Lucrarea este o completare a unui studiu mai vechi, care anunţa drept probabil un seism mediu în perioada 2000-2012. Cutremurul, pe care profesorul îl prevede între 6,34-7,1 pe scara magnitudine-moment, este estimat a fi unul mediu. Cercetătorul spune că, deşi anul 2012 nu poate fi considerat absolut fix, o eroare de un an este acceptabilă ştiinţific. Purcaru mai spune că cercetătorii români sunt la curent cu această dezvăluire deoarece a vorbit cu ei la Congresul din Franţa, când au cerut să afle cum s-a ajuns la această dată.

Studiul despre cutremurul din 2012 a început în 1979. Dar din lista de cutremure studiate (începea cu anul 1100) lipseau două. După ce cercetătorii ruşi în seismologie au aflat de graficul său, i-au oferit informaţiile despre cutremurele lipsă. În 2008 a făcut rectificarea, iar în 2009, la un Congres ce s-a ţinut în Statele Unite, "European Seismology Calculation", profesorul a vorbit pentru prima dată despre cutremurul ce ar putea să aibă loc în România în 2012.
Preşedintele Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie spune că în ţara noastră cel mai mare cutremur poate atinge 8 grade pe scara Richter. "În România, cutremurele mai mari pot avea o magnitudine de 6 până la maximum 7,7 (+-0,1) grade pe scara Richter", este părerea cercetătorului. El adaugă că aceasta este o apreciere aproximativă, rezultată în urma multor calcule.

Poveste de viaţă şi de emigrare

"În 1972 are loc Congresul de Seismologie la noi în ţară. Eu îmi dădeam doctoratul în matematică şi aveam trei lucrări pe care voiam să le prezint. Pe atunci nimeni nu discuta în Europa de problema predicţiilor. Eu urma să-mi dau doctoratul cu Octav Onicescu, faimos în teoria probabilităţilor. Am făcut o lucrare de predicţie în seismologie, dar pur matematică", povesteşte Purcaru.
Pe lângă aceste studii, Purcaru urmase cursurile de Astronomie şi Seismologie la Institutul de Astronomie şi Seismologie. "La pauză au venit trei norvegieni la mine de la Norsar (Royal Norwegian Council for Scientific and Industrial Research – n.r.), nu ştiam cine sunt, şi mi-au cerut să le dau lucrarea de predicţie. Am spus că nu este lucrare, ci notiţele mele, dar le-am dat-o. Au revenit a doua zi şi miau spus că mă invită să lucrez pentru un an de zile la Norsar", rememorează Purcaru.
"Eu pe atunci mergeam la institutul de matematică şi am văzut că Zoe Ceauşescu ajuta matematicieni să plece din ţară. Zvonurile spuneau că ea a iubit un bărbat, un matematician. Şi că mama ei l-a omorât pe băiatul acesta. Ca răzbunare, îi ajuta pe matematicieni. Eu le-am cerut norvegienilor să-mi trimită toate actele. Într-o lună primisem tot, inclusiv bilet de avion. Am făcut dosarul şi l-am trimis la cadre. Acolo mi se spune:«Tovarăşu Purcaru, dumneavoastră nu puteţi părăsi ţara». Am întrebat de ce. «Păi cine pleacă peste şase luni în străinătate şi nu este membru de partid, tovarăşa Elena Ceauşescu nu este de acord». Ea era preşedinta CNST-ului. În 1974 am reuşit să plec şi în timpul acesta norvegienii mi-au trimis în fiecare an biletul de avion. Şeful de la cadre descoperise că pot pleca în străinătate peste şase luni dacă semnează un vicepreşedinte al consiliului de miniştri. Şi acesta a fost Ion Păţan. Am plecat legal, n-am fugit pentru că altfel n-aş fi putut să mă angajez la o Universitate", subliniază Purcaru.
Acum profesorul seismolog are dublă cetăţenie, româno-germană.
Când a plecat, Securitatea a vrut să-l păcălească şi să-l facă să plece cu paşaport de serviciu –pe motiv că-şi păstrează şi salariul din România. "Dar ştiam de la Institutul de Matematică că dacă rămâi, te pune să plăteşti toată şcoala. I-am zis atunci: «Dă-mi paşaport de turist că cutremurele n-au graniţe», şi i-am dat şi nişte bani şefului de la cadre".

Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu trei ani înainte, dar avertismentele lui nu au fost ascultate
Profesorul George Purcaru a anticipat cutremurul din 1977 cu patru ani mai devreme, fapt atestat de o lucrare. A fost prima lui predicţie seismologică. "Lucrarea din 1974 am prezentat- o în faţa tuturor marilor seismologi ai lumii. Am făcut-o în Norvegia, apoi am plecat cu ea la Cambrige să o arăt. Tot în 1974 a avut loc Congresul European de Seismologie de la Trieste. Au fost şi români acolo. Mai mult Radu Cornel a sunat la Norsar şi a cerut lucrarea mea şi a primit-o", povesteşte Purcaru. El adaugă: "După cutremurul din 1977 am vrut să vin în România, dar şeful secţiei de seismologie, Radu Cornel, a spus că eu sunt fugit din ţară şi a dat indicaţii ambasadei din Germania să nu mi se dea viza să intru în ţară. Înainte de cutremur, directorul Institutului meu a fost foarte încântat de această predicţie şi a apărut în presa germană, într-un ziar anticomunist. Mi s-a luat un interviu şi la finalul acestuia jurnalistul o acuza pe tovarăşa Elena Ceauşescu că nu se ocupă de ştiinţă. Or, ea era preşedinta CNST-ului. Din cauza acestui interviu n-am mai fost primit în ţară".
Cearta cu Mărmureanu
Contradicţiile dintre seismologul Geoge Purcaru şi directorul onorific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului Gheorghe Mărmureanu sunt binecunoscute şi nu de puţine ori al doilea a fost acuzat de amatorism de către profesorul George Purcaru.
Anul trecut preşedintele Comitetului Europen pentru Seismologie de pe lângă Comisia Europeană a infirmat ştirea cu privire la iminenţa unui cutremur devastator în Vrancea. "Este o minciună totală ce s-a scris despre Aleksandr Kendzera, directorul adjunct al Institutului de Geofizică al Academiei ucrainene. El nu a afirmat niciodată că va fi un cutremur de magnitudinea 7 în România. Canalul TV 24 de la Kiev a lansat zvonul că va fi un asemenea cutremur. Gheorghe Mărmureanu l-a atacat pe nedrept când a spus că ucraineanul vrea să câştige bani în acest mod. Ucraineanul nu l-a cunoscut niciodată pe Mărmureanu".
Mai mult, Purcaru spune că Aleksandr Kendzera a sctris o scrisoare oficială către Comitetului European pentru Seismologie de pe lângă Comisia Europeană în care dezminte aceste zvonuri. "Primul mare escroc al României este Hâncu, Mărmureanu este cel de-al doilea", concluzionează Purcaru, referindu-se la predicţii seismologice în care susţine că "Mărmureanu nu are pregătirea necesară".

Palmaresul lui George Purcaru
Profesorul George Purcaru a elaborat o scară de magnitudini care-i poartă numele. Este membru pe viaţă al Societăţii Americane de Seismologie, profesor la Universitatea "J.W. Goethe" din Frankfurt, membru al Comisiei Europene de Seismologie şi Preşedinte al Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie pe care a şi înfiinţat-o în 1984.
De asemenea, profesorul este cel care acordă avizul la tezele de doctorat în seismologie la Universitatea Osmania, Hyderabad India şi expert NATO. George Purcaru are peste 170 de lucrări publicate în toată lumea.
A fost inclus în 2006 în galeria cetăţenilor de onoare ai Municipiului Tecuci, iar o stradă din oraşul Tecuci îi poară numele.
Profesorul are la activ patru predicţii referitoare la cutremure majore care s-au adeverit. Cel dintâi s-a produs în România, în 1977, al doilea a zguduit Italia în 1981, iar profesorul a avertizat doar asupra locului. Următorul seism, cel din Insulele Aleutine (1994), care i-a adus şi recunoaşterea pentru cea mai exactă predicţie din lume (loc, perioadă şi magnitudine), l-a prezis alături de doi americani. Al patrulea este cel din Insulele Solomon (2007) - a anticipat locul şi magnitudinea.
evz.ro

Date biografice despre Purcaru, în topicul "Personaliăţi tecucene" - George Purcaru - seismolog

[dcp100168]

Prezicătorul cutremurului din 2012 este din Tecuci
Deşi este plecat în străinătate de aproape 40 de ani, profesorul universitar George Purcaru vorbeşte, fără pic de accent, tot în dulcele grai al târgului din nordul judeţului, unde şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa. Este cel mai cald şi cel mai dezinhibat interlocutor pe care l-am întâlnit vreodată. Deşi a fost pentru prima dată când am discutat, m-a tratat ca pe o veche cunoştinţă, mi-a povestit amintiri dragi care-l leagă de Tecuci, mi-a vorbit despre cotiturile importante ale destinului său, despre munca sa de cercetător pasionat, adăugând în final şi un  mic curs de seismologie pe înţelesul tuturor.
Os de povestitor - nepotul lui Calistrat Hogaş
„Tecuciul este oraşul în care eu am fost cel mai fericit. De aceea, păstrez o legătură strânsă cu oamenii de acolo, mi-e drag să vin cât pot de des, chiar am ţinut conferinţe pentru elevii de la liceul pe care l-am absolvit şi eu în anul 1955 - „Calistrat Hogaş” se numeşte acum, pe vremea mea era „D.A.Sturdza”. De altfel, eu sunt chiar rudă cu scriitorul Calistrat Hogaş. Sora sa geamănă - Margareta - este bunica mea din partea mamei”, mă lămureşte George Purcaru de unde i se trage talentul de povestitor, dar şi umorul.
„Chiuleam de la şcoală ca să joc fotbal”
Deşi este fiul unei familii de cadre didactice (tatăl său a fost director adjunct al Liceului agricol, iar mama învăţătoare), savantul de renume mondial recunoaşte că, pe vremea cât a locuit în Tecuci, era „şeful tuturor relelor”.
„Copilăria şi adolescenţa mea au fost perioadele în care m-am crezut cel mai grozav, am trăit totul la maxim. Chiuleam de la şcoală ca să joc fotbal. Îmi făcusem propria echipă şi furasem de la tatăl meu de la liceu o minge adevărată. Cine mai era ca noi pe vremea aceea, când fotbalul se juca doar cu mingi de cârpă!”, se amuză seismologul de vedeniile trecutului său. Firea aventurieră care l-a împins mai târziu să abordeze una dintre cele mai noi şi mai imprevizibile ştiinţe - predicţia - se manifesta atunci prin teribilisme care le-au scos multe fire albe părinţilor săi.
„Am furat struguri de la profesorul de matematică”
„Doamne, câte prostii mai făceam! Doar ca să mă dau grozav, furam porumbei, struguri, mere, roşii şi pepeni din grădinile oamenilor, dar şi  de la piaţă. Importantă nu era „prada”, ci modul în  care ajungeam la ea. Toate aceste escapade le plănuiam îndelung, cu picii din gaşcă, iar asta era partea cea mai frumoasă. Odată, am comis-o rău de tot. Ne-am pus în gând să furăm nişte struguri frumoşi tare din curtea profesorului de matematică Aurelian Petică. Am cercetat locul pe lumină, iar seara am săpat pe sub gard şi am intrat în curtea omului. N-am prevăzut însă că avea un câine mare. Noi am reuşit să fugim, dar unul mai mic s-a speriat  ş a rămas pe loc, l-a prins profesorul şi ne-a pârât pe toţi. S-a supărat domnul Petică tare, nici nu mai voia să vorbească cu mine. Era un profesor deosebit, cu talent şi  tact pedagogic, aşa că m-am hotărât să mă cuminţesc. M-am pus cu burta pe carte. Mama mi-a angajat meditator câteva luni, aşa că n-a avut cum să mă  lase corigent, deşi îmi cam pusese gând rău. Aşa am ajuns unul dintre cei mai buni elevi din liceu la matematică, cu premii la olimpiade şi cu probleme publicate în reviste de matematică. De furat, mă lăsasem, dar chiuleam în continuare la unele materii, ca să joc fotbal”, povesteşte George Purcaru.
„Nu mi-a trecut niciodată prin cap că mă voi ocupa de cutremure”
După terminarea liceului, a mers la Bucureşti, pentru a susţine examen la Arhitectură, aşa cum voia mama sa, care spera ca fiul  său să aibă o meserie bănoasă. „Cum în majoritatea orelor de desen am jucat fotbal, nu aveam cum să iau examenul la Arhitectură. După ce am picat,  m-am înscris pe locurile rămase libere la matematică. Am fost 400 de candidaţi pe 20 de locuri şi am reuşit al 13-lea. Am dat examen, împreună cu un coleg de liceu, care a intrat al 16-lea. Foarte bucuros, profesorul nostru de matematică s-a urcat în tren şi a venit la noi la Bucureşti, ne-a invitat la masă, în semn de preţuire. Era pentru prima dată când îi reuşeau doi elevi de-odată la facultate”, îşi mai aminteşte savantul din Tecuci.
La seismologie a ajuns din întâmplare. Se înscrisese să urmeze o specializare în astronomie la Institutul de Astronomie şi Seismologie, pentru că îi plăcea încă de pe vremea când stătea la lungi discuţii cu tatăl  său  pe acest domeniu. „În toamnă, m-am trezit trecut din oficiu la seismologie, pentru că nu aveau candidaţi. Până atunci, nu-mi trecuse niciodată prin cap că  mă voi ocupa de cutremure”.
După finalizarea cursurilor universitare a fost încadrat ca cercetător la Observatorul Astronomic al Academiei, după care s-a transferat la Institutul de Geologie şi Geofizică. În 1970, sub îndrumarea matematicianului Octav Onicescu, întemeietorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor, începe să lucreze pentru teza de doctorat. A fost doar începutul carierei academice.
În 1974 a anticipat cutremurul din 1977
În 1972 s-a desfăşurat în România Congresul de seismologie, la care a participat şi George Purcaru, cu lucrarea sa pe care o pregătea pentru doctorat, un model matematic pentru predicţia cutremurelor. „Deşi nu aveam date concrete, găsisem doar o formulă matematică, lucrarea i-a interesat pe norvegienii de la NORSAR, care mi-au propus să lucrez pentru ei. Eram pe vremea aceea unul dintre puţinii seismologi din Europa care se ocupa de predicţii, de aceea erau foarte interesaţi de mine. NORSAR era un institut internaţional, cu foarte strânse legături cu americanii. Eram singurul român care a lucrat acolo şi singurul din ţările est-europene”.
„Cutremurele nu au paşaport”
Până  să  reuşească să  plece în Norvegia a durat aproape doi ani, timp în  care cei de la NORSAR i-au trimis periodic bilete de avion şi invitaţie. „Am fost vizitat şi de Securitate, pentru că învăţasem engleza şi începusem să public studii în această limbă. I-am trimis la plimbare, spunându-le că cutremurele n-au nevoie de paşaport. Abia în 1974 am reuşit să plec, după ce am fost ajutat de un om care ştia de un decret secret, prin care oamenii de ştiinţă puteau pleca din România doar cu semnătura unui prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri şi nu mai era nevoie de avizul Elenei Ceauşescu, pe care nu l-aş fi primit în veci. Ceva mai târziu mi-am putut lua şi familia. Ştiam că în România nu voi avea şanse să mă dezvolt”.
„Am anunţat în ţară, dar n-am fost luat în seamă”
În Norvegia, în acelaşi an, a finalizat lucrarea despre predicţia cutremurelor cu aplicabilitate pe cele produse în Vrancea, în care anunţa că în jurul anului 1980 va avea loc un seism puternic în România. Lucrarea, fundamentată pe calcule matematice şi date istorice, a fost acceptată în Norvegia, dar şi la congresele de la Cambridge şi de la Trieste, unde veniseră şi seismologi români. Radu Cornel mi-a cerut lucrarea şi i-am trimis-o, dar nu au luat-o în seamă. Mai mult decât atât, după cutremurul din 1977, când eram deja angajat al Universităţii din Frankfurt, am vrut să vin în ţară, dar acest Radu  Cornel a cerut Ambasadei să nu-mi dea viză, pe motiv că aş fi fugit din ţară, deşi eu plecasem în mod legal”, povesteşte seismologul.
În Vrancea, câte un seism la fiecare început de secol
A lucrat de-a lungul timpului cu seismologi celebri, el însuşi numărându-se printre aceştia. Fidel principiilor ştiinţifice, a afirmat întotdeauna că nu există predicţii sută la sută sigure, deoarece cutremurele sunt  fenomene extrem de complexe, care nu pot fi  studiate acolo unde se produc. Abia recent s-au putut efectua aşa zisele „tomografii” în scoarţa terestră, care însă au adus prea puţină lumină.
„E mai uşor să prezici moartea unui om decât un cutremur. Chiar şi aşa, medicul poate spune că un om va muri într-un interval de timp. La fel şi cutremurele. Se poate uneori descoperi doar intervalul respectiv, alteori ştiinţa, la nivelul ei de astăzi, nu te ajută cu nimic. Eu nu vând iluzii, am continuat cercetările, chiar dacă la ora actuală este cunoscut că nu se pot prezice sută la sută cutremurele. Asta nu înseamnă că trebuie să te laşi păgubaş şi că cercetările tale în domeniu nu vor ajuta cândva, ele fiind paşi mai mari sau mai mici pe drumul ştiinţei”, îşi  expune profesiunea sa de credinţă pasionatul seismolog.
Trei cutremure mari  pe secol
Despre cutremurele „de acasă de la Vrâncioaia”, George Purcaru spune că în mod greşit s-a crezut că sunt produse de două falii: „Există doar un bloc solid, cu o lungime de 70 de kilometri, o lăţime de 25 şi o adâncime de 175. O rămăşiţă a fundului Mării Tetis. Din cauza forţelor care acţionează asupra acestui bloc solid înconjurat de magmă, apar crăpături. Acestea generează cutremurele, cu magnitudine mai  mare sau  mai mică, în funcţie de lungimea lor”, mă pune scurt la punct cu teoria.
În algoritmul de prezicere a cutremurelor, savantul român s-a bazat pe ideea că fenomenele naturale se produc cu o anumită periodicitate. Calculele, dar şi cercetările în documentele istorice l-au  determinat să considere că în zona Vrancei se produc trei cutremure mari în fiecare secol. „Cele trei perioade sunt în primii zece ani, între anii 30-40 şi între anii 70-90. În această ultimă categorie s-a încadrat cutremurul din 1977”.
Acesta a studiat cutremurele produse de-a lungul timpului, încă de la 1100, în prima decadă a secolelor: au fost seisme în 1107, în 1197 (cu trei ani mai devreme), în 1516 - ceva mai târziu, în 1802 şi în 1908. „Sunt şi seisme care se abat de la acest interval, cum  este cel din 1516. Calculele mele probabilistice arată că seismul de început de secol XXI se va produce în 2012, cel târziu în 2013. Dacă el va apărea în 2014,  se consideră că predicţia mea a eşuat. Aşa cum am mai spus, deşi sunt paşi ştiinţifici, natura ne-a arătat că, deocamdată, în prezicerea seismelor nu există instrumente sigure sută la sută”, ţine să sublinieze încă o dată profesorul.
Savantul tecucean mai spune că există şi o periodicitate în ceea ce priveşte magnitudinea seismelor. „Sunt cutremure puternice, cu magnitudine între 6,7 şi 7,1 pe scara Richter, aşa cum va fi şi cel care ar putea lovi România în 2012. Cele foarte puternice, cu magnitudine între 7,1 -  7,75 (8 grade pe scara Richter este magnitudinea maximă la care ajung cutremurele în ţara noastră) se produc din 300 în 300 de ani, conform cercetărilor mele”, mai spune Purcaru.
Record pentru cea mai exactă predicţie
Profesorul George Purcaru a elaborat o scară de magnitudini care-i poartă numele. Este membru pe viaţă al Societăţii Americane de Seismologie, profesor la Universitatea "J.W. Goethe" din Frankfurt, membru al Comisiei Europene de Seismologie şi preşedinte al Secţiei de Predicţie a Comisiei Europene de Seismologie pe care a şi înfiinţat-o în 1984. De asemenea, profesorul este cel care acordă avizul la tezele de doctorat în seismologie la Universitatea Osmania din Hyderabad (India) şi expert NATO. George Purcaru are peste 130 de lucrări publicate în toată lumea. Predicţia cutremurului din 4 martie 1977 este considerată prima predicţie de succes a unui cutremur de magnitudine mare din Europa. În 1982 publică prima hartă a locurilor posibile pentru producerea marilor cutremure din Europa. În 1990 este coautor al unui catalog al cutremurelor mari din lume produse între 1903 - 1985.
Profesorul are la activ patru predicţii referitoare la cutremure majore care s-au adeverit. Cel dintâi s-a produs în România în 1977, al doilea a zguduit Italia în 1981, iar profesorul a avertizat doar asupra locului. Următorul seism, cel din Insulele Aleutine (1996), i-a adus şi recunoaşterea pentru cea mai exactă predicţie din lume. „Eu am prezis doar locul, magnitudinea şi lungimea rupturii, dar n-am reuşit în primă instanţă să dau şi perioada de timp. Am prezentat lucrarea în America, iar doi cercetători s-au oferit să lucreze la prezicerea timpului. Datele oferite de ei au fost destul de exacte. Cutremurul s-a produs cu două luni înainte să expire perioada indicată. S-a întâmplat în locul prezis de mine, iar magnitudinea a fost cea indicată de mine. S-au prezis toate cele trei coordonate, locul, timpul şi magnitudinea, de aceea a fost considerată cea mai exactă predicţie” se mândreşte savantul român. Al patrulea este cel din Insulele Solomon (2007), pentru care a anticipat locul şi magnitudinea.
viata-libera.ro