4 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Crucea de gheaţă de la Bobotează
An de an, ortodocşii gălăţeni continuă o tradiţie pe care moşii şi strămoşii noştri au încetăţenit-o la Dunărea de Jos - modelarea crucii de gheaţă pentru Sărbătoarea de Bobotează. Lipsa gerului care să facă pietrele să crape şi apa să îngheţe este suplinită de ani buni de laboratoarele de fabricat gheaţă ale SC „Galmopan” SA Galaţi care continuă străvechea tradiţie. Şi în 2012 Primăria şi Protoieria Galaţi au cerut realizarea a două cruci de gheaţă. „În 1983, când am venit la Galmopan, am preluat această tradiţie care a fost respectată şi pe vremea regimului ateist”, ne-a spus ing. Mihaela Nejneru, şefa Departamentului asigurarea calităţii din cadrul SC Galmopan.
Congelatoare în lipsa gerului
De unde vine străvechea şi frumoasa tradiţie de Bobotează? Prin acest gest, creştinul român se pune în acord şi în armonie cu întreaga creaţie a lui Dumnezeu. „Pe vremuri, când Dunărea era îngheţată, oamenii locului tăiau crucea din gheaţa care se forma pe Dunăre, pe râurile sau pârâurile cu care se învecinau, astfel aducând recunoştinţă şi închinare lui Dumnezeu, prin cinstirea Sfintei Cruci. Pentru că - în ultimii ani - gerul Bobotezei nu prea îşi mai face simţită prezenţa în perioada premergătoare sărbătorii Botezului Domnului, s-a apelat la această soluţie de a confecţiona crucea de gheaţă într-o fabrică...”
Modelatorii gheţii
Pentru sărbătoarea care se apropie, modelatorii de la Galmopan au pregătit două cruci de gheaţă. Care este „formula”? Desigur, nu se foloseşte decât material natural, apa care ţinută la minus 20 de grade Celsius se congelează... „Practic, pentru fiecare cruce am folosit un cadru de metal în care am pus progresiv aproximativ 50 de litri de apă”, ne-a spus George Tudorache, modelator la „Galmopan”.
Fiecare cruce are o înălţime de 1,50 metri şi o lăţime de 8 centimetri. Ele vor fi aşezate în cadrul natural al Bisericii „Precista”, pe 6 ianuarie, când prăznuim Botezul Domnului; una va fi în curtea Bisericii şi după ce va fi sfinţită va aştepta creştinii la închinare, ca să-i sfinţească. Cealaltă va fi aşezată la kilometrul zero, în vecinătatea „Precistei”, şi va însoţi soborul la slujba de sfinţire a apei Dunării.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Peste 5.000 de gălăţeni vor ajunge de Bobotează la malul Dunării
Slujba religioasă de sfinţire a apelor începe, pe 6 ianuarie, la ora 13.00. Gălăţenii vor putea lua aghiazmă din vasele special amenajate pe Faleză, în zona Bisericii "Precista". Nu vor lipsi crucile din gheaţă şi nici momentul spectaculos al recuperării din Dunăre, de către înotători, a crucii sfinţite aruncate de arhiepiscopul Casian.
Slujba de Bobotează este unul dintre cele mai importante pelerinaje care au loc la Galaţi, la malul Dunării. An de an, între 5.000 şi 10.000 de gălăţeni vin pe faleza fluviului pentru a asista la sfinţirea a apelor, la momentul scoaterii crucii din Dunăre de către înotătorii curajoşi şi pentru a lua aghiazmă.
Pregătirile de Bobotează începp cu două-trei zile înainte, cu construirea crucii de gheaţă. În trecut, crucea era cioplită cu toporul din gheaţa care se forma la suprafaţa Dunării sau a unuia dintre lacurile de la marginea oraşului. Cum în ultimele decenii gerul Bobotezei a fost mai mult o amintire, s-a ajuns la o soluţie de compromis: crucea este fabricată cu ajutorul instalaţiilor frigorifice de la fabrica de pâine din Galaţi.
Un alt moment important al zilei de Bobotează este aruncarea, de către arhiepiscopul Casian, a unei cruci sfinţite, de lemn, în apele Dunării. În fiecare an, 10-15 curajoşi plonjează în apa care are doar 1-2 grade Celsius pentru a recupera crucea sfântă.
Anul trecut a câştigat Costel Dumitriu, care se afla la al treilea succes din „carieră".
Botezul cailor la Zaclău
Pe malul celălalt al Dunării, la Zaclău, se ţine un alt obicei foarte interesant legat de Bobotează: botezul cailor.
Evenimentul are loc imediat după ce crucea a fost recuperată din apă, caii din sat fiind sfinţiţi, pe un imaş din apropiere, de către preotul comunei. Se pare că obiceiul provine de la tătari şi că a fost „creştinat" ulterior, în urmă cu circa 300 de ani. După botezul cailor, are loc o întrecere hipică, la care premiul este în jur de 200 de lei.
Tradiţia spune că toţi caii botezaţi de preot vor fi perfect sănătoţi în cursul anului.
adevarul.ro

[dcp100168]

Boboteaza
Credincioşii ortodocşi, catolici şi greco-catolici sărbătoresc, vineri, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.
Sărbătoarea are însă şi semnificaţii diferite în cultul catolic faţă de cel ortodox. În timp ce Biserica Ortodoxă celebrează în această zi botezul lui Iisus în râul Iordan de către proorocul Ioan Botezătorul, în Biserica Catolică de rit latin sărbătoarea Epifaniei Domnului aminteşte de vizita magilor la Pruncul Iisus. Totuşi, ambele Biserici celebrează pe 6 ianuarie recunoaşterea lui Iisus ca Mesia.
În credinţa ortodoxă, sărbătoarea reaminteşte de botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor "Agheasma Mare", care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).
În unele zone ale ţării, episcopii locului aruncă în râuri sau în mare o cruce pe care mai mulţi bărbaţi se întrec să o aducă la mal, învingătorul bucurându-se de o imunitate sporită faţă de boli.
Preoţii parohi vizitează în ajun casele credincioşilor ("merg cu botezul"), pe care le binecuvântează prin stropire cu apă sfinţită. Sărbătoarea Bobotezei a mai primit şi numele de sărbătoarea luminilor sau a luminării, pentru că prin contactul cu apa sfinţită creştinii îşi asumă o umanitate pozitivă, "prin înnoirea Duhului Sfânt", botezul fiind rânduiala iniţierii în creştinism şi primirii în Biserică.

***
Obiceiuri de Bobotează
Boboteaza are, pe lângă înţelesurile creştine, trăsături de mare sărbătoare populară. În ziua Bobotezei, predomină practicile de purificare prin stropire cu Agheasmă Mare şi de botezare a credincioşilor, la care poporul a adăugat rituri de alungare a spiritelor malefice: spălatul sau scufundarea în apa râurilor şi lacurilor, împuşcăturile, aprinderea focurilor, afumarea oamenilor, vitelor şi gospodăriilor.
De asemenea, Boboteaza include motive specifice tuturor zilelor de reînnoire a anului: local se colindă, se fac farmece şi descântece, se află ursitul, se fac previziuni astronomice pentru anului ce vine şi pentru holde.
De Bobotează se crede se crede că se deschide cerul şi animalele vorbesc şi că oamenii, în ofensiva împotriva spiritelor rele, sunt ajutaţi de lupi, singurii care văd aceste spirite, le aleargă şi le sfâşie cu dinţii.
Tot în această zi are loc Chiraleisa, obicei de purificare a spaţiului şi de invocare a rodului bogat, organizat de copii după modelul colindelor. În ajun sau chiar de Bobotează, mici grupuri de băieţi intră în curţile oamenilor şi înconjoară casele, grajdurile, adăposturile pentru fân, sunând din clopoţei şi tălăngi, rostind în cor: "Chiraleisa, /spic de grâu /până-n brâu, /roade bune, /mană-n grâne!". Colindătorii poartă la căciuli busuioc, brad, vâsc, salcie, plante cu multiple semnificaţii. În alte zone, copiii poartă colaci şi lumini aprinse în mâini, ocolesc casele de trei ori, cerându-i lui Alexie, răspunzător cu încălzirea timpului în luna martie, grâne bogate în noul an.

***
Istoricul sărbătorii
Începutul acestei sărbători datează cel puţin din secolul al III-lea, ea fiind atestată pentru prima dată la Alexandria, de Clement Alexandrinul. "Constituţiile Apostolice" o menţionează printre primele sărbători creştine. O altă scriere, "Testamentum Domini" (sec. IV) o aminteşte ca singura sărbătoare existentă, alături de Naşterea şi de Învierea Domnului.
Botezul Domnului era prăznuit întotdeauna cu mare solemnitate. Pe la anul 400, împăraţii Honorius şi Arcadius au interzis spectacolele de circ în această zi. Cel mai de seamă eveniment legat de această sărbătoare în vechime era botezul solemn al catehumenilor (cei care doreau să devină creştini), care voiau să imite astfel botezul Mântuitorului în Iordan.
La români, sărbătoarea a fost, alături de cea a Naşterii, una dintre cele mai populare. În fiecare an, în cetăţile de scaun ale Ţărilor Româneşti, Botezul Domnului se serba cu deosebit fast, iar sfinţirea Agheasmei Mari se făcea întotdeauna de mitropolitul ţării, în prezenţa domnitorului şi a curţii.
agerpres.ro

[dcp100168]

Mii de gălăţeni la slujba de Bobotează
Câteva mii de gălăţeni au venit la ieri Biserica „Precista”, să se sfinţească la „Iordanul românilor” - bătrânul fluviu Dunărea. După tradiţie, slujba de sfinţire a Apei Mari a fost săvârşită de Înalt Prea Sfinţitul Casian, alături de părintele protopop Eugen Ioan Buruiană şi de un sobor de preoţi şi diaconi.
Reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene, Armata, Jandarmeria, Poliţia Transporturi Navale, Poliţia Locală, Ambulanţa şi credincioşii noştri, unii la datorie, alţii la rugăciune - toţi au format o Icoană a Bisericii şi L-au întâmpinat pe Hristos. Icoanele cu Ioan Botezătorul şi Botezul Domnului, crucea de gheaţă, Evanghelia, douăsprezece căzi din lemn, ca pe vremea moşilor noştri, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale, bradul verde şi tricolorul care au îmbrăcat altarul de sub cer - toate  au făcut casă bună cu sărbătoarea.
După rugăciune, credincioşii au stat la rând şi au primit agheasmă.
În a doua parte, atenţia tuturor participanţilor a fost îndreptată către partea spectaculoasă a sărbătorii, când Arhiereul locului a aruncat de pe Pânzarul Ştefanian o Sfântă Cruce. Doisprezece tineri, s-au aruncat în apa rece, dar calmă a Dunării. Pentru al patrulea an, Cucea a fost ridicată din Dunăre de Viorel Preda, un tânăr care a avut binecuvântarea Domnului de mai multe ori. El participă de şaisprezece ani la această sărbătoare şi a reuşit să fie primul care a ridicat crucea de Bobotează şi în anii 2001, 2003, 2010 şi în acest an. „Fac acest gest pentru păcatele mele”, ne-a spus Viorel Preda.
viata-libera.ro

Punctul culminant al ceremonialului, care a început în jurul orei 13.00, a fost tradiţionala aruncare a crucii de lemn în Dunăre, 15 gălăţeni aliniindu-se pe ponton pentru a se arunca în apă după obiectul de cult. Cel mai rapid a fost Viorel Preda, în vârstă de 45 de ani, unul dintre decanii de vârsă ai lotului care an de an duce mai departe această tradiţie la Galaţi. Bărbatul, care lucrează ca paznic la un non-stop, ne-a spus că face acest lucru din 1995 şi că astăzi a prins crucea a patra oară. „Sar în Dunăre de Bobotează pentru că aşa este tradiţia la mine în familie. Am prins-o până acum în 2001, 2002 şi în 2010. Eu nu îi vând crucile lui Becali, cum fac alţii din alte părţi, ci le păstrez acasă, ca pe trofee", ne-a declarat bărbatul, care este divorţat şi nu are copii.
adevarul.ro

[dcp100168]

Un fost puscarias a prins crucea de Boboteaza la Galati
15 curajosi au infruntat temperatura scazuta a Dunarii pentru a prinde crucea sfanta cu ocazia sfintirii apelor, de Boboteaza. Norocosul din acest an este un galatean de 45 de ani, cu o poveste de viata incredibila.
Viorel Preda (45 de ani) este cel care a prins crucea aruncata in Dunare la Galati, chiar de arhiepiscopul Casian Craciun. Povestea vietii sale este una cel putin emotionanta. A stat noua ani in inchisoare si acum incearca sa-si spele pacatele trecutului.
"Nu va uitati la mine ca sunt asa de tatuat. Eu de fel sunt foarte religios, chiar daca am facut noua ani de puscarie", a spus Viorel Preda. Din 1995 sare in apa rece a Dunarii de Boboteaza in fiecare an. Acum, in 2012, este a patra oara cand reuseste sa prinda crucea. A mai castigat competitia in 2001, 2003 si 2010. Barbatul are 45 de ani, a stat in inchisoare noua ani pentru furt calificat si traieste singur acum. A fost casatorit cu o femeie care a plecat in Italia in urma cu cativa ani. Parintii i-au murit, singurul care ii mai este aproape fiind fratele lui. Este paznic la o societate comerciala si traieste dintr-un salariu de aproximativ 850 de lei.
"De fiecare data cand sar simt o mare bucurie in suflet. Nu imi e frig, vreau doar sa castig. Am reusit sa mai duc crucea acasa in 2001, 2003 si 2010, iar in fiecare an in care am reusit sa fac asta mi-a mers bine", a mai spus invingatorul.
cancan.ro