0
Telemeaua gălăţeană de Covurlui încearcă să obţină protecţie europeană
România avea înregistrate la nivel naţional un număr de 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele lactate, potrivit datelor centralizate de direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe şi legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obţină protecţia comunitară.
Specialiştii Ministerului Agriculturii au declarat că la ora actuală mai sunt două produse româneşti ce au depus documentaţie la minister pentru obţinerea protecţiei comunitare, respectiv Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei. "La ora actuală au fost depuse documentaţii la minister pentru Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei de către Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând Indicaţie Geografică Protejată (IGP), iar cea de-a doua Denumire de Origine Protejată (DOP), ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate", a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Iuliu Gabriel Maloş, consilier produse tradiţionale în MADR.
Specialitatea Tradiţională Garantată (STG) este un alt sistem de atestare care asigură, de asemenea, protecţia denumirii produselor agricole la nivel european. Alte şase produse româneşti care ar putea dobândi protecţie comunitară sunt în faza completării documentaţiei în vederea depunerii acesteia la minister, iar pentru alte două produse au fost începute demersurile pentru recunoaşterea grupurilor de producători.
Cele şase produse cu documentaţie în curs de depunere la MADR sunt brânza telemea de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Sibiu, lapte gros de Mărginimea Sibiului, sloi de oaie de Mărginimea Sibiului, brânza telemea de Covurlui (Galaţi), brânza de burduf din Bran. Telemeaua de Covurlui este făcută din lapte de capră şi are în compoziţie boabe de Nigella sativa (negrilică, negruşcă de cultură, cernuşcă, chimen negru). „Asociaţia producătorilor de produse tradiţionale Covurlui din Galaţi a întocmit deja dosarul pentru obţinerea în prima fază a protecţiei naţionale. După acreditarea acestuia de instituţiile de certificare, dosarul va sta pe site-ul Ministerului Agriculturii timp de 60 de zile, respectiv perioada de opoziţie, după care, dacă niciun alt producător nu va contesta reţeta, dosarul pleacă spre Bruxelles pentru obţinerea protecţiei europene a denumirii de origine. Toată aceste demersuri durează în jur de un an ţi jumătate”, a declarat, pentru AGERPRES, Marius Verdesi, unul dintre producătorii brânzei de Covurlui.
monitoruldegalati.ro
Sus
