Trista Horă a Unirii în zi de sărbătoare
Ziua de 24 ianuarie a fost sărbătorită fără bucurie la Galaţi. În faţa statuii lui Al. I. Cuza au zâmbit numai sutele de elevi şi preşcolari aduşi cu clasele, (prin natura meseriei) interpreţii de muzică populară ai Centrului Cultural Dunărea de Jos şi cei săraci cu duhul, din ce în ce mai mulţi la acţiunile de stradă din ultimele zile… În rest, cei de pe stradă nu au avut niciun motiv de bucurie. Protestatarii şi-au strigat lozincile încruntaţi, autorităţile au salutat mulţimea, preocupate parcă să plece cât mai repede, iar jandarmii au urmărit mişcările oamenilor, atenţi şi serioşi pentru a putea interveni în orice moment. Nici cei care nu au protestat nu au afişat zâmbete şi figuri fericite, deşi ocazia reuniunii a fost una, teoretic, de sărbătoare. Cu cele trei hore –de la Păpădie, Prefectură şi la statuie – ale protestatarilor plus cea „oficială”, a autorităţilor, ieri, la Galaţi, ar fi trebuit să fie, teoretic, mare bucurie. În realitate însă, gălăţenii s-au prins în cea mai tristă Horă a Unirii din ultimii 22 de ani.
Enigmatici şi cuminţi, la protest
Dimineaţă, în Parcul Şahiştilor din Ţiglina I se aflau în jur de 45 de persoane, majoritatea pensionari. Cei câţiva tineri erau persoane pensionate pe caz de boală. După ce liderul Alianţei Europensionarilor (organizatoare a protestului, alături de Asociaţia Renaşterea Pensionarilor 2010), Cristea Toader, a adus recuzita – un sicriu, o cruce pe care scria „democraţia”, mai multe bluze portocalii cu mesaje antiguvernamentale – iar din boxele maşinii Alianţei au început să se reverse acordurile cântecului „Rugă pentru părinţi”, oamenii au început să se strângă. Nu foarte mulţi s-au alăturat manifestanţilor, însă şi gospodinele cu sacoşele pline, din piaţă şi măturătorii şi angajaţii de la Apaterm, toţi s-au oprit preţ de câteva minute şi au urmărit grupul de protestatari. „Sunt prea puţini. Am ieşit şi eu de patru ori, da’ nu mai ies. Ar trebui să fie un tzunami de oameni ca să se schimbe ceva în ţară!”, a comentat un pensionar, dezamăgit. „Ba eu nu plec! Stau aici până s-o schimba ceva. Să-mi aducă copiii înapoi din străinătate. Am crescut trei copii în văduvie şi au plecat toţi, la muncă. Nu am decât 400 de lei la pensie, toţi îmi cer bani, parcă-i faci la ciocan, frate!”, spunea doamna Ioana, de 70 ani.
Politică şi Hora Unirii pe stradă
„Sunt pensionată pe caz de boală, am 350 de lei şi soţul câştigă 10 milioane. Am doi copii, ambii fac fotbal, de şapte ani. Aş vrea să nu le spun că nu mai pot să-i ţin mai departe la fotbal pentru că nu mai am bani!”, ne-a spus Luminiţa Codreanu. „La etatea noastră trebuia să stăm acasă, nu să îngheţăm în stradă. Ei au jefuit ţara, să plece dracului pe Coşbuc, am eu acolo un loc, la parcela 25”, ne-a spus domnul Teodoru. Anton, un alt pensionar de 51 de ani a spus că „nu ne interesează să a plecat Bacosnchi, noi vrem să plece Băsescu”, în timp ce Gheorghe Savin, de 67 de ani s-a declarat împotriva intenţiei Opoziţiei de a intra în grevă parlamentară sau de a demisiona: „nu e bine! Înseamnă că ei refuză să mai lupte. Ei nu trebuie să fie laşi şi să plece. Ei ar trebui să susţină în Parlament demisia Guvernului, a lui Băsescu. Iar Toader şi Necula au trădat Galaţiul, că s-au folosit de gălăţeni pentru vot şi apoi au votat ca să ne fure din pensii”. „Cu o floare nu se face primăvara! O să vină alt Baconschi şi o să fure la fel de mult! Trebuie să plece toţi”, ne-a spus şi Florentina Ştefănescu, de 50 de ani.
După ce au mărşăluit pe Brăilei până la Păpădie, oamenii s-au prins acolo în Hora Unirii, alăturându-se şi trecătorii. Până la Prefectură, numărul protestatarilor a crescut la 150, acolo aceştia fiind întâmpinaţi de alţi zeci de manifestanţi, printre care şi revoluţionari.
Şi aici, în jurul monumentului Eroilor, oamenii s-au prins în Hora Unirii. Încruntaţi, preocupaţi, trişti, oamenii au păşit cu grijă să nu se împiedice sau să alunece pe bucăţile de gheaţă de pe dale. În horă au stat umăr la umăr nu doar pensionari, ci şi tineri – ba chiar unul cu un bebeluş în braţe - , studenţi, elevi, muncitori şi şomeri.
Prefectul de mână cu liderul revoltaţilor, în hora oficială
După amiază, circa 600 de gălăţeni au participat la manifestările oficiale, organizate de autorităţi, la statuia lui Al. I. Cuza. Printre cei prezenţi, sute de elevi, preşcolari şi studenţi aduşi cu clasa. Cadrele didactice cu care am vorbit (de la Grădiniţele nr. 5, 52, şcolile 18, 22, 24 şi 28 şi Colegiul Economic şi CNVA) ne-au spus că elevii aveau fie ore de istorie fie de educaţie civică sau terminaseră cursurile. După intonarea Imnului Naţional al României şi celui al Uniunii Europene, oficialităţile au depus flori la picioarele statuii, ocazie cu care prefectul Paul Florea şi preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, au sărit gărduţul care împrejmuieşte monumentul. Mai cu experienţă în astfel de acţiuni, primarul Dumitru Nicolae a găsit portiţa de intrare şi nu le-a imitat gestul celor doi. Au mai depus flori deputatul PNL Victor Paul Dobre – singurul parlamentar prezent, din totalul de 15! -, liderul PC Eugen Durbacă şi consilieri locali. Mirarea mare pentru cei prezenţi a fost când toată lumea a observat cum de mâna dreaptă a prefectului s-a prins în Hora Unirii chiar liderul Alianţei pentru Conciliere Vasile Panţuş, cel care vineri a scos 300 de oameni în stradă, protestând împotriva Guvernului Boc şi a preşedintelui ţării. „Acum se vede că suntem români. Astăzi este vorba de un eveniment al României, al românilor şi trebuie să dăm un mesaj de unitate. Toţi românii trebuie să dăm mână cu mână să scăpăm o dată de cei care ne asupresc, să facem ceva bun pentru ţară”, şi-a explicat Panţuş, gestul. Întrebat dacă ştie că prefectul cu care s-a prins în horă reprezintă Guvernul împotriva căruia a protestat în urmă cu trei zile, Panţuş a răspuns: ”Da, reprezintă Guvernul şi dumnealor trebuie să înţeleagă că noi dorim unitate, că avem gândire mai multă decât dumnealor, că ei se îndreaptă împotriva celor săraci iar noi vrem să răspundă la cerinţele şi chemările noastre”.
Un boicot nereuşit şi proteste pe acorduri de muzică populară
Pe finalul manifestărilor de la statuie, un grup de circa 50 de protestatari a apărut în faţa monumentului, strigând lozinci antiguvernamentale şi antiprezidenţiale. Strigătele nemulţumiţilor s-au suprapus şi, la un moment dat, au fost acoperite de cântecele populare interpretate de ansamblul folcloric al Centrului Cultural Dunărea de Jos. Oamenii au fost paşnici şi prezenţa lor nu a creat, însă, busculadă, mai ales că autorităţile locale – prefectul, preşedintele CJ şi primarul Galaţiului – deja plecaseră surprinzător de repede după ce se prinseseră în tradiţionala horă a Unirii. După ce au cerut demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a Guvernului Boc, protestatarii au format şi ei o horă proprie, dansând pe acordurile unui cântec popular interpretat de o solistă a Centrului Cultural Dunărea de Jos. „Băsescu ne-a învrăjbit/Cuza ne-a unit!”, au strigat protestatarii, dansând în horă. Majoritatea cetăţenilor care venise să participe la tradiţionalul program de 24 ianuarie nu a dezaprobat atitudinea protestatarilor, oamenii spunând că „nu de bine iese omul în stradă!”.
viata-libera.ro
0
Sus
