0
Monica Săvulescu Voudouri - din Galaţi la Atena via Olanda
Născută în 1942 la Galaţi, Monica Săvulescu Voudouri trăieşte, din 1985, în Olanda, stabilindu-se în ultimii ani la Atena. Absolventă a Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Bucureşti (doctorat în 1974), a lucrat, de la plecarea din ţară, ca sociolog în centre europene de cercetare specializate în socio-psihologia imigraţiei. Studiile pe această temă au apărut în numeroase limbi. Jurnalist şi critic de teatru (autoare a unei apreciate monografii consacrate lui Anton Pavlovici Cehov). Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din Olanda şi din Belgia, cultivă, cu succes egal, mai multe genuri: proză, eseu, poezie, cărţile ei traduse în olandeză, franceză, greacă fiind încununate cu premii. A semnat traduceri din literatura olandeză. Cea mai recentă traducere în greacă, romanul Tată, suntem lunatici , care a cunoscut versiuni în mai multe limbi, a apărut şi la Atena în 2010. Interviul acesta a fost realizat la sfârşitul anului trecut.
- Am venit în ţară la invitaţia lui Alexa Visarion, preşedintele Asociaţiei Culturale Dialog. Această Asociaţie mi-a decernat premiul de excelenţă "Zoe Dumitrescu Buşulenga", pentru cartea Fetele Nikas, în lumina zilei mare şi albă, roman apărut la Editura Tracus Arte în 2011. M-am bucurat de premiu, el fiind o dovadă că nişte oameni mi-au citit cartea.
Cartea a apărut în aprilie 2011. A fost lansată la Atena, în cadrul Societăţii Culturale Balkania Contemporană, prezentată fiind de Stavros Deligiorgis, profesor emerit de literatură comparată la Iowa University. A fost pentru mine un mare test. Mi-a dat încredere profesională, pentru toţi anii pe care îi mai am de acum înainte. Apoi a fost lansată în România, la Librăria Cărtureşti, la Muzeul Ţăranului Român.
În vară am pornit cu cartea într-un turneu european. Am fost invitată la Roma, s-o lansez în cadrul Salonului Artiştilor, SARP, cu prilejul Forumului Românilor, am participat la Bruxelles la o seară organizată de Maison Culturelle Belgo-Roumaine, am fost invitată la Haga, la o lansare în cadrul Ambasadei României şi voi merge în luna martie 2012 la Istanbul, invitată în acelaşi scop la o manifestare organizată de Institutul Cultural Român. În ţară am întreprins turnee la Brăila, la Galaţi, la Ploieşti, la Sibiu, la Cluj şi la Braşov.
- Trăiesc în momentul de faţă în Grecia. După o emigrare iniţială, de peste două decenii, în Olanda. După cum vezi, axa nord-sud, vest-est, cu punctul central de confluenţă Bucureşti, România. Am scris peste tot literatură. Am luat pe la alţii, unde mi s-au tradus cărţile, şi câteva premii literare. În Olanda am lucrat însă ca sociolog. Cercetător la institute internaţionale de studiu al emigraţiei. M-am îmbogăţit enorm din această muncă. M-a fericit, fiindcă mi-a lărgit perspectiva asupra lumii. M-a ajutat să mă poziţionez într-un context amplu, eu, cu problemele mele şi ale neamului meu.
De vreo câţiva ani am ieşit la pensie. Ceea ce înseamnă că lucrez ca o nebună, fiindcă în Atena am înfiinţat o Societate Culturală, numită Balkania Contemporană. O asemenea iniţiativă mi se părea o necesitate, decizia avându-şi argumentaţia în studiile mele anterioare, de sociologie. Grecia prezintă particularitatea existenţei unei mari pături de intelectuali formaţi în România. Fie greci repatriaţi în diverse valuri, fie români, din căsătorii mixte, cu parteneri dintre grecii care au studiat în România. Exista, aşadar, un anumit segment social, cu un potenţial creator remarcabil, cel al intelectualilor eleno-români sau româno-eleni, de la caz la caz, neacoperit de nicio formaţiune socio-culturală. Pentru ei am înfiinţat Societatea, în 2004.
zf.ro
Sus
