6 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Observatorul Astronomic din Galaţi vânează asteroizi
Observatorul Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) Galaţi a primit săptămâna trecută, de la IAU Minor Planet Center, codul MPC C73 pentru observarea asteroizilor. Minor Planet Center (MPC) îşi desfăşoară activitatea la Observatorul Astrofizic Smithsonian din Harvard, SUA, care funcţionează sub egida Diviziei a III-a a Uniunii Astronomice Internaţionale (IAU).
„Obţinerea codului MPC a fost realizată după o serie de observaţii astrometrice de înaltă precizie şi fotometrie făcute pe 4 asteroizi din centura principală de asteroizi. Toate aceste observaţii astronomice au fost realizate împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului «Călin Popovici» din cadrul CMSN Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie. Am realizat împreună o serie de observaţii astronomice în 2 nopţi diferite, 18-19 august şi 20-21 august, măsurând câte 2-3 coordonate ale celor 4 asteroizi şi am raportat poziţiile asteroizilor la MPC, în conformitate cu procedurile riguroase ale acestei instituţii", ne-a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Compartimentului Planetariu - Observator Astronomic din cadrul CMSN Galaţi.
Observatorul Astronomic va demara, în perioada următoare, observaţii astronomice de monitorizare a asteroizilor şi raportările coordonatelor acestora la MPC.
MPC se ocupă, în colaborare cu Biroul Central pentru Telegrame Astronomice (CBAT), de denumirea corpurilor mici din sistemul solar, de la asteroizi şi comete la planete mici şi sateliţi naturali ai planetelor. MPC este în acelaşi timp forul internaţional care colectează de la observatoare astronomice din întreaga lume date referitoare la poziţiile relative ale corpurilor mici din sistemul solar, asteroizi şi comete, iar, în baza datelor obţinute, se ocupă şi de calcularea orbitelor acestora.
romanialibera.ro

[dcp100168]

Astronomii gălăţeni "spionează" un asteroid
Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi va demara un program de observaţii astronomice în perioada noiembrie - decembrie 2011 asupra asteroidului 1996 FG3 împreună cu mai multe observatoare astronomice din Europa. Observaţiile astrometrice şi fotometrice realizate la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi vor contribui la pregătirea misiunii spaţiale Marco Polo-R a Agenţiei Spaţiale Europene.
Asteroidul 1996 FG3 este un asteroid încadrat în categoria de asteroizi potenţiali periculoşi pentru Terra ce intersectează orbita Pământului, fiind ţinta principală a proiectului de misiune spaţială Marco Polo-R. "Acest asteroid este un obiect compus din două corpuri ce gravitează în jurul centrului comun de masă, formând astfel un sistem binar: cele două corpuri au dimensiunile estimate de 1,4 km respectiv 0,4 km diametru şi o masă de peste 2,3 miliarde de tone. În lunile noiembrie - decembrie 2011 asteroidul va trece prin apropierea Pământului, fiind o ocazie unică de valorificat, deoarece el va fi vizibil din emisfera nordică, ţările din Europa centrală şi de est fiind poziţionate foarte bine pentru observarea acestui asteroid", declară muzeograful Ovidiu Tercu, cooronatorul Observatorului Astronomic şi Planetariului din Galaţi.
Marco Polo-R va fi o misiune spaţială al cărei obiectiv principal constă în aducerea pe Pământ a unui eşantion din acest asteroid primitiv, care orbiteză în apropierea planetei noastre. Această misiune spaţială va avea posibilitatea de a revoluţiona înţelegerea noastră despre proprietăţiile materiei primitive prezente în Sistemul Solar, şi să facă lumină asupra naturii obiectelor mici ale Sistemului Solar (asteroizi şi comete), paşi esenţiali pentru a înţelege condiţiile primordiale responsabile pentru formarea planetei noastre şi apariţia vieţii pe Pământ. În acelaşi timp misiunea spaţială Marco Polo-R ne poate oferi şi informaţii importante privind multitudinea de asteroizii care orbitează în apropierea Pământului. Toate aceste informaţii sunt necesare pentru a dezvolta strategii adecvate pentru protejarea Pământului, în cazul unui potenţial impact periculos cu planeta noastră.
„Implicarea Observatorului Astronomic din cadrul instituţiei noastre în proiecte ştiinţifice multi-naţionale ne arată că la Galaţi astronomia are un viitor. Asemenea colaborări şi participări internaţionale vor continua, fapt ce va determina ca oraşul nostru să devină un punct important pe harta instituţiilor ştiinţifice din Europa", a adăugat Camelia Burluc, managerul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.
Observaţiile astronomice de la Observatorul Astronomic Galaţi vor fi realizate de specialiştii din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului "Călin Popovici" CMSN Galaţi, în prezent student la University of Glasgow din Marea Britanie.
adevarul.ro

[dcp100168]

Conjuncţia Jupiter-Venus, live la Observatorul Astronomic
Pasionaţii de astronomie sunt invitaţi pe 13 martie la Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi să admire, în partea vestică a bolţii cereşti, o spectaculoasă conjuncţie între planetele Jupiter şi Venus, a declarat purtătorul de cuvânt al complexului muzeal, Florin Matei. Potrivit acestuia, publicul va putea observa, în intervalul orar 19,00-22,00, cu ajutorul telescopului planeta Jupiter cu cei patru sateliţi galileeni, împreună cu planeta Venus.
'Conjuncţiile sunt fenomene astronomice vizuale care se manifestă printr-o apropiere aparentă strânsă între două sau mai multe corpuri cereşti. În cazul particular al conjuncţiei din seara de 13 martie, aparent planeta Venus va trece pe deasupra planetei Jupiter, între cele două corpuri fiind o separaţie minimă de trei grade, ceea ce înseamnă laţimea a două degete ţinând mâna întinsă. Chiar dacă aceste conjuncţii nu au o valoare ştiinţifică deosebită, din punct de vedere educativ sunt fenomene care nu trebuie ratate', a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.
Ultima conjuncţie între Jupiter şi Venus a avut loc pe 11 mai 2011, iar următoarea va fi peste un an, pe 28 mai 2013.
agerpres.ro

[dcp100168]

Peste 500 de vizitatori au urmărit, la Observatorul Astronomic, conjuncţia Jupiter-Venus
Conjuncţia Jupiter-Venus, de marţi seară, a atras la Observatorul Astronomic din Galaţi peste 500 de vizitatori, de toate vârstele, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, Florin Matei.
Potrivit acestuia, terasa de observaţii astronomice i-a primit pe vizitatori cu telescoapele gata pregătite, specialiştii Observatorului Astronomic gălăţean asigurând asistenţa tehnică şi ştiinţifică necesară.
''Cerul a ţinut cu astronomia în această seară şi era şi normal să fie aşa. Conjuncţia dintre Jupiter şi Venus a putut fi observată în condiţii optime. Ne bucurăm atât pentru noi, ca astronomi, cât şi pentru publicul care a venit la muzeu în număr mare'', a spus muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi.
În sala multimedia a Observatorului au fost proiectate filme documentare din domeniul astronomiei, pentru cei care fie aşteptau să le vină rândul la telescop, fie vroiau să afle mai multe din tainele Universului.
Următoare conjuncţie Jupiter-Venus va avea loc pe 28 mai 2013.
agerpres.ro

[dcp100168]

La Galaţi, premieră naţională în domeniul astronomiei
Specialiştii Observatorului Astronomic din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, împreună cu Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului “Călin Popovici”, au observat în dimineaţa zilei de 8 martie, pentru prima oară în România, o exoplanetă, denumită de astronomi HAT- P- 27 b. Pentru această observaţie a fost utilizat telescopul principal al Observatorului, de tip Ritchey-Chretien, cu diametrul oglinzii principale de 400 mm, camera CCD SBIG STL-6303 şi filtru R pentru fotometrie, făcând cadre calibrate cu expuneri de câte 60 secunde fiecare.
Exoplanetele sunt planete care se rotesc în jurul altor stele decât Soarele, iar pentru a le observa, astronomii folosesc mai multe metode, dintre care cea mai accesibilă este metoda tranzitului. Pe scurt, în momentul în care o planetă trece printre steaua în jurul căreia se roteşte şi o mică parte din lumina stelei este obstrucţionată de planetă şi strălucirea stelei scade. Astfel se produce o "mini-eclipsă" a stelei, iar scăderea de strălucire este înregistrată pe un grafic care se numeşte curba de lumină.
„Planeta se numeşte HAT- P- 27 b şi orbitează o stea puţin mai mică decât Soarele o dată la trei zile, aşa că, dacă am locui pe acea planeta, am serba Revelionul din 3 zile în 3 zile. Această exoplanetă face parte din clasa de planete denumită de astronomi «jupiter-uri fierbinţi». În cazul nostru, HAT- P- 27 b are diametrul cât al planetei Jupiter din sistemul nostru solar, dar o masă mult mai mică, doar 66% din masa lui Jupiter. Asta înseamnă că planeta este foarte puţin densă, putând chiar pluti pe apă, dacă am avea un ocean suficient de mare. HAT- P- 27 b orbitează steaua-mamă la o distanţă foarte mică, de doar 6 milioane de kilometri distanţă faţă de suprafaţa stelei. Ca o comparaţie, cea mai apropiată planetă de Soare în sistemul nostru solar, Mercur, orbitează la o distanţă medie de aproximativ 10 ori mai mare. Această apropiere faţă de astru contribuie la diametrul mare al planetei, atmosfera ei dilatându-se datorită căldurii intense emanate de stea, iar temperatura depăşeşte 450 grade Celsius, peste punctul de topire al plumbului”, a declarat muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic din Galaţi.
Distanţa până la steaua în jurul căreia orbitează planeta HAT- P- 27 b este de 665 ani-lumină şi steaua este situată în constelaţia Fecioară. Descoperirea ei a fost anunţată la începutul anului 2011. La momentul actual este confirmată existenţa a 760 de planete care orbitează alte stele şi câteva mii care aşteaptă confirmarea prin observaţii ce vor veni în viitor. Prima planetă descoperită prin metoda tranzitului, folosită şi la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, a fost în anul 1999.
monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Supernovă din Galaxia Messier 95, fotografiată la Galaţi
Galaxia Messier 95 se învecinează cu Calea Lactee, fiind situată la o distanţă de aproximativ 37 milioane de ani-lumină de aceasta.
Seria performanţelor obţinute la Observatorul Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii (CMSN) din Galaţi a fost continuată în aceste zile prin observarea şi fotografierea unei supernove din Galaxia Messier.
Potrivit purtătorului de cuvânt al CMSN Galaţi, Florin Matei, supernovele reprezintă faza finală din evoluţia unor stele mult mai masive decât soarele, ce se manifestă printr-o explozie violentă ce cutremură întreg mediul interstelar vecin, având pentru o scurtă perioadă de timp luminozitatea mai mare decât a unei întregi galaxii. Galaxia în care s-a produs această supernovă este situată în constelaţia Leul, iar în această perioadă, planeta Marte se găseşte aparent foarte aproape de Galaxia Messier 95 (M95).
Observarea supernovei a fost realizată în seara zilei de 20 martie 2012, de către muzeograful Ovidiu Tercu, coordonatorul Observatorului Astronomic şi Alex Dumitriu, membru al Astroclubului „Călin Popovici", care funcţionează pe lângă observatorul astronomic gălăţean. „Magnitudinea aparentă a supernovei măsurată pe 20 martie la observatorul astronomic este de 13.5, putând să crească sau să descrească în următoarele zile. Pentru a înţelege diferenţa de strălucire, trebuie spus că supernova este acum de 1.000 de ori mai slabă în strălucire decât cea mai slab strălucitoare stea vizibilă cu ochiul liber pe un cer departe de poluarea luminoasă a oraşelor şi de 75.899 ori mai slabă decât cea mai strălucitoare stea din constelaţia Leul, care are magnitudinea de 1.3, fiind vizibilă foarte uşor cu ochiul liber chiar şi din interiorul marilor oraşe, în care există poluare luminoasă", ne-a declarat muzeograful Ovidiu Tercu. Galaxia Messier 95 (M95), în care s-a produs supernova, se învecinează cu Calea Lactee, fiind situată la o distanţă de aproximativ 37 milioane de ani-lumină de aceasta. Supernova a primit din partea Biroului de Telegrame Astronomice al Uniunii Astronomice Internaţionale numele de catalog 2012aw.
romanialibera.ro

[dcp100168]

Asteroidul România, observat pentru prima dată din ţară la Galaţi
Specialiştii Observatorului Astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi au observat, în noaptea de 21 spre 22 mai, pentru prima dată de pe teritoriul României, asteroidul (7986) România.
Potrivit coordonatorului Observatorului Astronomic, Ovidiu Tercu, citat de Agerpres, observarea asteroidului România, care a durat aproximativ două ore, a fost posibilă folosindu-se telescopul principal cu diametrul de 400 mm, obţinându-se 38 de poziţii măsurate şi raportate la Minor Planet Center (MPC). 'Pe o perioadă de aproape două ore am făcut fotografii ale acestui asteroid pentru a-i surprinde mişcarea printre stele. În cadrele individuale au fost măsurate coordonatele obiectului şi au fost raportate către Minor Planet Center, instituţia din cadrul Uniunii Astronomice Internaţionale care se ocupă cu centralizarea şi calcularea orbitelor asteroizilor. Am realizat şi un foto-montaj video cu asteroidul, pe care l-am intitulat sugestiv - România printre stele,' a declarat, marţi, Ovidiu Tercu.
Asteroidul (7986) a fost descoperit în 1981 de la Observatorul Astronomic Siding Spring situat în Australia şi este doar unul din cei peste 590.000 de asteroizi situaţi în Centura Principală de asteroizi dintre Marte şi Jupiter. El are un diametru de 2-3 km şi efectuează o rotaţie în jurul Soarelui în 3.07 ani tereştri (aproximativ 1.121 zile). Chiar dacă ţara noastră poartă numele unui asteroid, până în prezent, niciun asteroid nu a fost descoperit dintr-un observator de pe teritoriul României. Asteroidul (7986) a fost denumit România de către Uniunea Astronomică Internaţională (organismul care se ocupă cu denumirea anumitor corpuri şi fenomene cereşti) la data de 6 mai 2012. Sugestia denumirii a venit din partea lui Mirel Bîrlan, astronom român care activează la Institutul de Mecanică Cerească şi Calcul de Efemeride din Paris, Franţa şi a lui Richard Binzel, profesor de ştiinţe planetare la MIT.
gandul.info