Salt la conținut


Bun venit pe Forum Gălățeni.net

Pentru a putea publica subiecte și mesaje sau pentru a răspunde la cele deja existente este nevoie să vă logați. Dacă nu aveți un cont click pentru Înregistrare.
Vă puteți autentifica pe forum cu un cont de Facebook, indiferent că sunteți membru sau nu. Autentificați-vă aici: 
Înainte de a începe colaborarea cu Forumul Gălățeni.net vă rugăm să studiați Regulile comunității.


Fotografie

Căpşuni "italiene" la Băleni


  • Vă rugăm să vă conectaţi pentru a răspunde
2 răspunsuri la acest subiect

#1 dcp100168

dcp100168

    Administrator

  • Administrativ
  • 58.874 Mesaje:

Adăugat 19 iunie 2012 - 23:15


Căpşuni "italiene" la Băleni
* După ce ani de zile au lucrat în străinătate, fraţii Spânu au ales să fie căpşunari la ei acasă * Dealurile din Băleni acoperite cu milioane de căpşuni * Parfumul Roxanei şi gustul neîmblânzit al Irmei * Fructele produse la Băleni se vând… ca pâinea caldă * Cheia succesului: un strop de curaj şi restul muncă

Cu fiecare zi care trece, căpşunile italienilor prind rădăcini tot mai adânci în pământul de pe dealurile Băleniului. Acolo unde, în urmă cu şase ani, abia dacă se vedeau vreo două rânduri de tulpini de căpşuni ieşind din pământ, se întinde acum o cultură de peste două hectare. N-a fost nevoie de vreun italian care să bată drumul până aici şi să semene sumedenia de fructe roşii şi parfumate în pământul gălăţean, ci doar de o mână de localnici care n-au vrut să muncească toată viaţa numai printre străini. „Visul italian” nu s-a îndeplinit, însă, peste noapte. Mai mult de 10 ani au lucrat fraţii Spânu în Italia până când au reuşit să-şi facă în comuna natala o afacere proprie, în care să investească tot ce au învăţat şi câştigat în străinătate.
Sacoşa s-a transformat în tir
După deceniul pe care l-au petrecut trudind doar în Peninsulă, fraţii Spânu muncesc acum de două ori mai mult. N-au abandonat nici contractele din Italia, dar îşi dezvoltă şi plantaţia de căpşuni din Băleni.
„La început ne-am întors acasă cu stolonii (răsadurile - n.r.) în sacoşă. În toţi anii petrecuţi acolo, văzusem cum fac italienii, dar nu ştiam dacă va merge şi la noi. În România nu văzusem, încă, asemenea culturi. Am pus, la început, vreo două rânduri de căpşuni pe lângă casă, de probă Când am văzut că merg, am vorbit cu cei din Italia şi am luat mai mulţi stoloni. Dacă la început am venit cu o sacoşă, luna trecută am trimis un tir ca să ni-i aducă”, declară Titi Spânu, primul care, în urmă cu peste 10 ani, şi-a încercat norocul, la muncă, în Italia.
Munca la străini e tot o investiţie în exploataţia de căpşuni de la Băleni. „Uneori nici nu le mai cerem angajatorilor bani pentru o parte din serviciile noastre. Luăm stoloni în schimb, ca să îi putem planta aici, să ne dezvoltăm propria afacere. Pe o parte din pământul pe care îl avem, mai plantăm acum şi legume, pentru consum propriu. Dacă, însă, vom reuşi să obţinem şi fonduri europene pentru afacerea noastră, toate suprafeţe vor fi ocupate doar cu căpşuni”, ne spune Iulian Spânu.
Parfumul Roxanei şi gustul neîmblânzit al Irmei
Ca să se asigure că nu dau greş, cultivatorii de căpşuni n-au plantat un singur soi. Au investit în diversitate, ca să obţină fructe pe gustul cât mai multor cumpărători. „După atâta timp, pot să spun şi cu ochii închişi din ce soi este căpşuna pe care o ţin în mână. Spre exemplu, e imposibil să nu recunoşti o fructă din soiul Roxana, după parfum şi după aromă. Cea mai bună producţie o dau însă căpşunile din soiul Irma. O tulpină poate face până la câteva zeci de fructe. Gustul lor este special, au mai puţin zahăr decât celelalte soiuri, aşa că sunt mai bune pentru cei care au ceva probleme de sănătate”, este de părere Titi Spânu.
„Cum să-ţi faci lac în vârful dealului?”
Una dintre problemele cu care s-au confruntat fraţii Spânu, atunci când au întins pe câmp cultura de căpşuni, a fost costul crescut al irigaţiilor. „Ne-am gândit să ne facem un sistem propriu de irigaţii şi au fost destui oameni de prin comună care ne-au întrebat de unde ne vin ideile astea. „Pe cine aţi mai văzut voi că îşi face lac în vârful dealului?”, se mirau oamenii. Noi exact asta am făcut. Am forat un puţ de adâncime, chiar la marginea plantaţiei de căpşuni şi ne-am făcut şi un mic lac de acumulare. Un iaz, pentru că între timp am pus şi peşte în el. Nu vrem să scoatem bani din asta, e doar pentru alimentarea instalaţiei de irigaţie prin picurare pe care o pornim zilnic şi pentru plăcerea noastră şi a prietenilor”, declară Iulian Spânu.
O cultură rentabilă
Culturile de căpşuni sunt specifice verii, dar se dezvoltă bine şi în primăvara şi toamnă. Nici iarna nu le ţine pe loc, dacă gerul nu muşcă prea tare.
„Recolta se face la 40 de zile de la plantarea stolonilor şi cel puţin până acum n-a fost nevoie de nicio rotaţie a culturilor, aşa că putem pune căpşuni de mai multe ori pe an, pe aceleaşi suprafeţe. Vara dăm jos foliile de pe solarii, pentru că e destul de cald. Primăvara şi toamnă, le învelim la loc. Producţia poate ajunge până la câteva zeci de tone la hectar. Totul până când temperatura scade sub -8 grade Celsius. În acel moment oprim totul şi plecăm în Italia, la muncă”, explică Titi Spânu.
Kilogramul de căpşuni pleacă de pe plantaţie cu 8 lei, iar cerea este foarte mare. Cultivatorii şi-au făcut şi un depozit de frig, în care fructele ambalate în lăzi pot fi păstrate, vreme de câteva zile. Cum marfa se vinde rapid, după recoltă, agricultorii nu au încheiat încă nici un contract mare de distribuţie, cu supermarketuri sau hipermaketuri. Spun, însă, că o vor face, după ce va creşte şi producţia.
Între timp, reţeta succesului pe care o aplică, de ani de buni, fraţii Spânu rămâne neschimbată: un pic de curaj ca să îţi urmezi visul şi multă, multă muncă.
viata-libera.ro
Nu mai sta deoparte! Ajuta-ti orasul! Spune-ti parerea! Comenteaza stirile si informatiile de pe forum! Anunta-ti prietenii de existenta acestei comunitati! Implica-te! Numai impreuna putem schimba ceva!

#2 dcp100168

dcp100168

    Administrator

  • Administrativ
  • 58.874 Mesaje:

Adăugat 14 noiembrie 2014 - 11:59

Fasolea fideluţă - o cultură bio profitabilă

Căpşunarul Titi Spânu, un tânăr întreprinzător din Băleni, judeţul Galaţi, a mizat anul acesta pe căpşun şi pe cultura de fasole.

Fasolea fideluţă produsă de horticultorul Titi Spânu s-a vândut ca pâinea caldă în pieţele gălăţene. Fermierul a adus în primăvară o mână de sămânţă dintr-un soi italian şi cu ea a dat lovitura. “M-a costat doar 300 de euro sămânţa, să spunem, cu totul în jur de 2.000 de lei. Am aici o suprafaţă de 60 de ari, am pregătit-o din timp, am fertilizat-o numai cu gunoi de grajd. Aveam săpat un iaz pentru a asigura culturii de fasole apa necesară iar la 50 de zile de la semănat am început recoltatul!”, ne-a declarat Titi Spânu.
De la jumătatea lunii septembrie a început să meargă la piaţă zilnic. Fermierul a avut în câmp la muncă circa 15 oameni, care zilnic culegeau mai bine de o tonă de fasole fideluţă. Marfă proaspătă, “a-ntâia!”, muşterii - o grămadă! “Am fost la piaţa din Matca, nu am stat mai mult de 20 de minute, mai mult mi-a luat cântăritul. Am dat-o angro cu 3 lei kilogramul - la jumate de preţ la tarabă - unor afacerişti din Tecuci, Buzău şi Râmnicu Sărat. Cu banii dintr-o zi de piaţă mi-am scos sămânţa!”, ne-a declarat cu oarece mândrie tânărul fermier.

Cultură în sistem bio
Afacerea este deosebit de profitabilă. “Cultura realizată în sistem bio este bine îngrijită şi sănătoasă; în mod normal se aplică două-trei tratamente pentru atacul de rugină sau de gărgăriţa fasolei - o insectă minatoare care produce mari pagube culturii. Aici, nu a fost cazul; plantele au câte trei-patru etaje de fructificare, potenţialul soiului este foarte bun, în jur de 40-50 tone la hectar, deci o cultură extraordinar de rentabilă”, a concluzionat inginerul horticol Liviu Comănescu, expert evaluator, cel care a acordat asistenţa de specialitate în activitate.
Titi Spânu are ambiţia de a scoate două culturi pe an. „După ce recoltez totul, eliberez terenul, fertilizez cu gunoi de grajd şi apoi, la anul, voi semăna din nou. De asemenea, voi pregăti încă o jumătate de hectar pentru această cultură”, ne-a declarat cultivatorul.

agroinfo.ro

 

Visul de a fi primul cu căpşuni pe piaţă 

Titi Spânu ne spune că ar extinde mult suprafaţa cu fasole dacă ar avea apă suficientă. Deocamdată ochiul de iaz îi asigură un debit suficient pentru instalaţia de irigare prin picurare la culturile pe care le are: câteva hectare de căpşuni şi fasolea fideluţă. Cu vreo doi ani în urmă a încercat fără prea mare succes (din lipsa apei) cultivarea mai multor specii de legume de câmp: roşii, castraveţi, ardei. 

Deocamdată, consumul de fasole fideluţă nu a prins aşa bine în România, dar fermierul crede că, în curând, această leguminoasă aliment - medicament, recomandată pentru diabetici, va avea căutare.  

Visul lui Titi Spânu este să fie primul pieţar al Galaţilor, să iasă cu căpşunile lui înaintea cultivatorilor consacraţi din Satul Mare.

revista-ferma.ro

 


Nu mai sta deoparte! Ajuta-ti orasul! Spune-ti parerea! Comenteaza stirile si informatiile de pe forum! Anunta-ti prietenii de existenta acestei comunitati! Implica-te! Numai impreuna putem schimba ceva!

#3 dcp100168

dcp100168

    Administrator

  • Administrativ
  • 58.874 Mesaje:

Adăugat 23 mai 2015 - 18:52

De la căpşunar, la fermier de succes

A fost căpşunar în Italia, iar acum are propria fermă de căpşuni. Este povestea de succes a unui tânăr din comuna gălăţeană Băleni, care s-a întors în satul natal şi şi-a dezvoltat propria plantaţie de căpşuni. Până acum a investit în sere peste 150 de mii de euro, însă şi câştigul a început să fie pe măsură: 20.000 de euro anual din comercializarea gustoaselor fructe.

Iulian Spânu are 40 de ani, iar 10 dintre ei şi i-a petrecut în Italia la cules de căpşuni. Cu experienţa şi cu banii adunaţi acolo, în 2009, s-a decis să revină în ţară şi să pună pe picioare o afacere a lui. A început cu un solar de probă, cu răsaduri aduse din Italia. Acum a ajuns să cultive căpşuni pe o suprafaţă de peste trei hectare şi este cel mai mare producător de căpşuni din judeţul Galaţi.

Iulian Spânu, fermier: "Când am văzut că plantele s-au acomodat, merge bine la noi, la pământul nostru că e bun, e gras. Am zis hai să investim, să strângem bănuţi, euro cu euro şi să investim să facem propria noastră afacere. Să nu mai muncim la italieni". 

Despre aceştia are doar cuvinte de laudă şi spune că tot ce a învăţat în Italia i-a fost de folos. Iulian Spânu, fermier: "Când au văzut că suntem harnici, muncim mai mult decât alţii de exemplu decât polonezii au început să ne aprecieze mai mult, să ne laude, să solicite mai mulţi români".

În Italia a învăţat şi cum trebuie să se comporte cu muncitorii. Consideră că nimeni nu s-a născut învăţat, iar munca cu angajatul nu este deloc uşoară. "O să culegem numai ce este copt, ca să eliberăm planta de căpşuni coapte. Cu atenţie să nu tragem tare de planta, să smulgem plantele" le spune fermierul muncitorilor.

Într-un an bun, producţia poate ajunge între 25 şi 30 de tone pe hectar, cu un profit de 20.000 de euro.

Gheorghe Spânu, tatăl fermierului: "Sunt mândru de realizare şi încerc să contribui şi eu cât pot. Efort fizic, câte o povaţă, le spun ce să mai facă, câte o idee, mai fac curăţenie prin tarla".

Zilnic, la cules de căşuni muncesc cel puţin 10 oameni. În sere l-am întâlnit şi pe Mihăiţă Moise, un tânăr care a lucrat trei ani în Italia la cules de căpşuni. Acum s-a întors şi munceşte acasă. "E mai bine aici în ţară. Plăteşte bine, are marfă, e de muncă" spune un muncitor. "Aici avem de muncă zi de zi. Plăteşte. Ca să mă duc la o firmă şi când vede etatea, spune: ce caută mă aici?" declară alt lucrător. "Foarte mulţumită. De ce să nu fiu mulţumită că muncesc în România. Asta contează cel mai mult" mai spune o muncitoare.

Căpşunile sunt vândute la angrourile din piaţă, dar sunt şi clienţi care vin să cumpere direct de la câmp. "Vin clienţii şi de la 100, 200 de kilometri pentru că ştiu ce marfă avem. Avem marfă bună, e bio. V-am zis e bio, sută la sută naturală" spune fermierul. "E spectacol aici, spectacol de mărime şi culoare. Mult mai frumoase ca la piaţă" spune un cumpărător. "Mereu am cumpărat de aici. Şi anul trecut şi în fiecare an" povesteşte alt client.

Iulian Spânu speră să obţină anul acesta o producţie bună de căpşuni, de aproape 25 de tone la hectar. Pe viitor, fermierul îşi doreşte să încheie un contract cu un supermarket mare. Pentru asta trebuie să investească mai mult în afacere şi să extindă cultura de căpşuni la 10 hectare.

digi24.ro


Nu mai sta deoparte! Ajuta-ti orasul! Spune-ti parerea! Comenteaza stirile si informatiile de pe forum! Anunta-ti prietenii de existenta acestei comunitati! Implica-te! Numai impreuna putem schimba ceva!




0 utilizator(i) citesc acest subiect

0 utilizator(i), 0 vizitator(i), 0 utilizator(i) anonim(i)



ziare