A venit sezonul murăturilor
Tradiţii la conservă
Gospodinele care se respectă au deja cămara plină pe jumătate cu provizii pentru iarnă. Sticle cu suc de roşii, castraveţi în oţet, gogoşari, vinete coapte făcute zacuscă (sau care urmează să fie pregătite). Ne aflăm în acea perioadă din an când gonim după legume şi fructe, fie reminiscenţele comuniste din perioada în care nu găseai la orice oră din zi şi din noapte mâncare la supermarket (noţiune inexistentă atunci), fie nevoia de siguranţă pe care ţi‑o dau proviziile stivuite, frumos, în pivniţă, beci sau cămară. Însă, în ziua de astăzi, produsele pregătite de gospodine cu trudă şi chin în bucătărie sunt concurate serios cu borcanele cu conseve de iarnă, vândute în hipermarketuri. Am stat de vorbă cu gălăţenii, în încercare de a afla care este graniţa între tradiţia de a face conserve de iarnă şi trendul "cool" de a cumpăra totul de la magazin.
Oferta din piaţă
În piaţa mare este o nebunie de culori, arome şi preţuri comentate în gura mare. Grămezile păroase de mărar revarsă miros proaspăt de toamnă, când roşie‑arzătoare ca gogoşarii nervoşi că au fost culeşi, când aurie, ca ceapa culcuşită în foi pergamentoase, când negru‑albastră, ca vinetele sau prunele cu pielea întinsă. Forfota obişnuită din Piaţa Mare este, în această perioadă, dublă şi chiar triplă. Totul se miroase, se pipăie, se ciocăneşte, se gustă şi se preţăluieşte. Nu că s‑ar negocia prea mult (plăcerea balcanică, onorantă pentru marfă şi vânzător a fost demult trecută la capitolul pierderi în marea poveste a economiei de piaţă), însă oamenii tot comentează, ca la piaţă. "E scump, doamnă!", "Da' ce‑au bre pe ele, aur?", exclamă cumpărătorii, în timp ce vânzătorii se apără, invocând eterna secetă, sau ploaia, după caz şi tip de legumă.
Tabăra "pro cămara"
"Am pus şi castraveţi, gogoşari, suc de roşii, roşii întregi în suc, acum mă pregătesc să fac zacusca, am vinetele coapte la congelator", ne spune Ana Palihovici, de 70 de ani. "M‑am obişnuit să fac, din tinereţe, conserve. Niciodată nu am cumpărat de la magazin, am pus cu mâna mea. Poate nu sunt la fel de bune ca cele din comerţ, dar ştiu că sunt făcute de mine", spune femeia. Doamna Gica Butunoiu începe şi dânsa să enumere ce a pregătit până acum pentru iarnă "zacuscă, gogoşari, castraveciori, suc de roşii, zarzavat. Să cumpăr de la magazin? Am luat odată mazăre, dar nu mi‑a plăcut, era sărată şi glonţ! Nu cumpăr nimic de la magazin, nici cârnaţi sau mezel, nimic. Aşa am ajuns la vârsta asta". "Sunt şi scumpe, doamnă, la magazin. Păi un borcănel din acela e patru zeci de mii, iar din piaţă, dacă iei un kilogram de castraveţi, îţi ies două sau chiar trei borcănele", mai primim o explicaţie.
Dar care este argumentul depozitării în cămară a zecilor de borcane de legume în oţet sau saramură? "Este necesar iarna, când e urât afară, te uiţi pe geam şi iei din cămară", ne explică, simplu, Ileana Manolescu, de 74 de ani. "Să ştiţi că eu nu sunt o pofticioasă, dar atunci când n‑am, atunci vreau să mănânc. Mai ales dacă te trezeşti aşa şi afară e vifor, urât, de unde iei? Într‑un an nu am luat cartofi, de pildă. Când aveam nevoie era aşa urât afară că ziceam: du‑te acum dacă poţi!", ne mai spune o doamnă care nu a vrut să îşi dea numele.
Deşi este lucru cunoscut faptul că cine pune toamna murături, primăvara aruncă măcar un sfert din cantitate, dovadă că nu neapărat nevoia este cea care te îndeamnă să aliniezi conservele în cămară, gospodinele respectă acelaşi ritual în fiecare toamnă, cumpărând legumele din piaţă şi schimbând, printre sacoşe, şi reţete. Aşa poţi afla "ponturi" pe care nu le găseşti în nicio carte de bucate, gen "ca să nu mai vânturi murăturile, le opăreşti cu apă fierbinte", sau poţi afla reţeta castraveciorilor bulgăreşti "pui castraveţii, două părţi apă, o parte oţet, zahăr, le capsez, le opăresc şi le fierb în bain marine. Şi gogoşarii se fac la fel".
Diferenţe de prezentare
Poate că gospodinele de modă veche preferă murăturile şi castraveciorii pregătiţi în casă. În schimb, tinerii - mai ales cei care nu au o soacră sau o mamă care să se îngrijească şi de cămara lor - preferă să cumpere de la hipermarketuri. În această perioadă, marile magazine s‑au repliat şi au lansat diverse oferte pentru cei cărora le place să aibă cămara plină pentru la iarnă şi cărora le pasă mai puţin dacă produsele au fost făcute în bucătăria mamei sau în fabrica de conserve. Ofertele magazinelor mari merg până la prezentarea de diverse reţete de murături (gogoşari, ardei capia, murături asortate), iar tactica are rezultate. În această perioadă interesul cumpărătorilor se mută de la standurile cu îngheţată şi iaurturi la rafturile cu murături. Borcanele arată foarte bine, etichetele atrag ca un magnet, iar felurile fistichii - zacuscă cu... fasole, sau vinete şi cherry în sos de roşii - te fac să cumperi fără ezitare.
Preţul contează?
În piaţă, legumele se vând în această perioadă ca pâinea caldă. Gogoşarii se dau cu 3,4‑3,5 lei/kg, pătrunjelul - 3 lei/kg, conopida 1,5‑2,5 lei/kg, mărarul - 12 lei/kg, leuşteanul - 20lei/kg, ardeiul iute ‑ 12 lei/kg, sau trei bucăţi la un leu, castraveţii - 2‑3 lei/kg, vinetele 1,2‑1,6 lei/kg, varza roşie 2 lei/kg, cea albă‑1,5 lei/kg. De partea cealaltă, în magazine, ofertele prezentate la borcan arată cam aşa: pastă de roşii - 8,6 lei un borcan de 1.700 grame, bulionul - 18,92 lei (zece borcane a 370 gr), roşii în bulion - 20,42 lei (şase borcane a 720 gr), sau poate preferaţi delicatese, precum roşii decojite întregi - 3,5 lei - 800 gr sau pasate, dar decojite - 4,26 lei - 900 de gr. Zacusca este şi ea la mare preţ - 23,49 lei pentru 1,8 kg, zacuscă cu ardei roşii -19,03 lei pentru 550 gr, dar şi murături - 12,67 lei pentru 1,6 kg, castraveţi în oţet 19,75 lei pentru 1,63 kg. Lista ar putea continua. Ce vă rămâne de făcut, este să comparaţi, să calculaţi (inclusiv munca depusă!) şi să cumpăraţi. Cămara trebuie să aibă măcar câteva borcane cu murături, indiferent de unde le luăm. Că la primăvară, vom arunca măcar două‑trei borcane, e altă poveste. Face parte tot din tradiţie...
http://www.viata-lib... ... l&id=26946