Nava "Transilvania"
"Fantoma de metal"
* După aproape 30 de ani de când zace pe fundul Dunării, epava navei "Transilvania" va fi scoasă din apele fluviului * Tăierea primei secţiuni din epavă va începe săptămâna viitoare * Istorie zbuciumată pentru "o divă" a mărilor * Sfârşit fără glorie pentru "Lebăda Mediteranei" * Lucrările de ranfluare vor permite recuperarea danelor 18‑21 din vechiul Port Comercial al Galaţiului
Destin dramatic
Puţine nave au avut un destin atât de zbuciumat precum nava "Transilvania". În 1938, atunci când ieşea din atelierele şantierului "Burmeister & Wein" din Copenhaga, nava era considerată o veritabilă bijuterie tehnică, demnă de a găzdui la bord, prin confortul pe care‑l oferea, chiar şi pe cei mai pretenţioşi dintre amatorii de viaţă de lux şi croaziere pe Marea Neagră şi Marea Mediterană. Elegantă, suplă, "sculptată ca în marmură de Carrara", nava era considerată o veritabilă divă a mărilor. Din păcate, după ce a scăpat de furtunile mării, de urgia războiului, de a fi luată ca pradă de Uniunea Sovietică ‑ cum s‑a întâmplat cu nava‑soră, "Basarabia" ‑ nava "Transilvania" şi‑a găsit un sfârşit fără glorie în dreptul danelor 18‑21 din Portul Comercial Galaţi.
Desfăşurare de forţe
Pentru gălăţeni, "insula de metal" ce apare din Dunăre, chiar în dreptul Liceului de Marină, atunci când apele scad, face deja parte "din peisaj". Pare incredibil că scheletul de fiare ruginite amestecat cu mâl este tot ce a rămas din "Transilvania", nava ce, altădată, era supranumită "Lebăda Mediteranei". Astăzi, în locul în care timp de aproape 30 ani a zăcut "fantoma de metal", se pot vedea remorchere, macarale gigant, echipe de muncitori care lucrează cu asiduitate. Tensiunea se simte în aer. Este, în definitiv, vorba de o misiune cu adevărat titanică. Ranfluarea epavei este o grea încercare tehnică, dar şi umană, iar costurile sunt pe măsură. În iulie, în urma licitaţiei organizate de APDM Galaţi, societatea Superquatro Grup a fost desemnată să debaraseze fluviul de corpul epavei. "Este vorba de un contract în valoare de 14,3 milioane lei, termenul de execuţie fiind de zece luni. Este o lucrare care ne va permite deblocarea danelor 18‑21 din Portul Comercial şi redarea acestora operaţiunilor portuare. De asemenea, vom scăpa de problemele ce ţin de colmatarea danelor adiacente, dragajele în zonă vor putea fi făcute în condiţii de siguranţă şi, nu în ultimul rând, vom scăpa de pericolul unei poluări chimice", ne‑a explicat Silvia Panaite, directorul de marketing al APDM Galaţi.
Dezastru previzibil
Nici acum nu se ştie (sau poate nu se doreşte să se ştie) ce s‑a întâmplat, în 1979, cu nava "Transilvania". Unii sunt de părere că modul în care nava şi‑a găsit sfârşitul este atât de stupid, încât nu este exclus ca statul român să fi vrut să pună, de fapt, mâna pe prima de asigurare, o sumă deloc de neglijat. Cert este că, în 1979, după patru ani în care s‑au tot tergiversat lucrările de reparaţii capitale de care nava avea stringentă nevoie, "Transilvania" a fost remorcată până la Galaţi, în ideea de a fi modernizată în Şantierul Naval. Până să intre în reparaţii, nava a fost, la un moment dat, ancorată în dreptul Danei 18. Fiind o vreme foarte călduroasă, apele fluviului au început să scadă. În mod curios, în ciuda avertismentelor căpitanului Octavian Pleşoianu, autorităţile nu au luat nicio măsură pentru a muta nava într‑o zonă mai puţin expusă. Inevitabilul s‑a produs în ziua de 9 septembrie, în jurul orei 8,15. "Transilvania" a rupt parâmele care o legau de mal şi s‑a culcat uşor pe partea stângă sub privirile neputincioase ale celor de pe cheu.
Alternative nefinalizate
S‑a spus că lipsa de fonduri a dus la tergiversarea lucrărilor de reparaţii şi, implicit, la deznodământul tragic de la Galaţi. Culmea, înainte de sfârşitul navei au fost şi alte variante ce puteau fi luate în considerare. Astfel, Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân" solicitase nava pentru a o amenaja în scopul de a o folosi pentru cazarea şi pregătirea viitorilor ofiţeri de marină. O altă propunere a avut şi ONT "Carpaţi", care se gândea la transformarea "Transilvaniei" în hotel plutitor, în portul Tomis. Şi, nu în ultimul rând, o ofertă generoasă a venit din partea Şantierului Naval "Burmeister & Wein" din Copenhaga, ce solicita nava pentru a o expune în Muzeul Marinei din Copenhaga, urmând ca, la schimb, să ofere statului român o altă navă sau echivalentul ei în valută. Această ultimă ofertă spune multe despre faima pe care "Transilvania" o avea. De altfel, la Muzeul "Burmeister & Wein" sunt păstrate şi astăzi cu grijă primele fotografii ale navei "Transilvania" de la lansarea din 11 februarie 1938 şi primul marş pe mare. Din păcate, de pe urma navei cu atât ne‑am ales: cu amintirile şi "moştenirea" unei lucrări de ranfluare extrem de dificile.
Tăiată în bucăţi
Imediat după accident, autorităţile portuare n‑au putut decât să‑şi recunoască neputinţa. La acea vreme, unităţile de navigaţie civilă nu dispuneau de utilaje de ridicare capabile să repună "Transilvania" pe linia de plutire. Prin urmare, la momentul respectiv, nu s‑a putut face altceva decât luarea unor măsuri de fixare pe poziţie prin lucrări de dragaj între navă şi cheu, pentru asigurarea unui pat de aşezare a acesteia în plan orizontal. Soluţii pentru salvarea navei n‑au venit nici mai târziu. În 1983, când apele Dunării erau la cote mici, s‑a iniţiat tăierea cu sudură a părţii ce se afla la suprafaţă, reprezentând aproximativ 40 la sută din structură. În apă a rămas de atunci restul navei, o greutate de aproximativ 3.500 de tone, la care se adaugă aluviunile ce s‑au depus, se pare, în mai mult de două treimi din compartimentele navei.
Planuri de ranfluare
Până în prezent, după cum ne‑a explicat ing. Aurora Amariei, din cadrul Serviciului Tehnic‑Investiţii al APDM Galaţi, s‑au executat lucrări de decolmatare în jurul epavei şi s‑au introdus pe sub navă ghidajul pentru cablurile abrazive cu ajutorul cărora structura de metal poate fi tăiată în bucăţi. "Planul iniţial este de a tăia epava în nouă secţiuni şi îndepărtarea lor, una câte una. Pentru îndepărtarea acestor tronsoane se vor folosi două macarale plutitoare Vulcan şi Atlas, cu cea mai mare capacitate de ridicare de pe Dunăre. Dar, desigur, strategia se va adapta, dacă va fi nevoie, la condiţiile concrete ce vor fi constatate", a precizat ing. Aurora Amariei. Săptămâna viitoare se va trece la tăierea primului tronson, eveniment ce va marca primul pas importat în efortul de scoatere a epavei. Reprezentanţii APDM Galaţi sunt optimişti, însă cazul epavei "Rostock", în care lucrările de ranfluare s‑au lovit de multe obstacole neprevăzute, este încă proaspăt în memorie. Cert este că, la "Transilvania", conform contractului încheiat, firma care s‑a angajat să execute lucrarea are la dispoziţie zece luni pentru scoaterea epavei, plata urmând a se face la finalizarea operaţiunilor.
După aproape 30 de ani de aşteptare, "fantoma de metal" a ceea ce a fost cândva nava "Transilvania" ar putea, în sfârşit, să nu mai dea coşmaruri navigatorilor şi autorităţilor portuare gălăţene. Săptămâna viitoare va demara operaţiunea de tăiere a primei secţiuni din epavă, etapa‑cheie a unui proiect ce va costa APDM Galaţi aproape 3,8 milioane de euro.
http://www.viata-lib... ... l&id=28450