13 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Nava „Perseus“, spărgătorul de gheaţă  
Cel mai mare spărgător de gheaţă din România nu îşi opreşte niciodată motoarele, fiind gata oricând pentru intervenţie în caz de dezastru pe Dunăre. Acostată la doi paşi de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din Galaţi, într-o zi obişnuită în care nu se întâmplă nimic, nava-remorcher maritim multifuncţional „Perseus“ pare o ambulanţă trasă „pe dreapta“, legată de faleză printr-un ponton de lemn. În jurul navei înalte de opt metri, Dunărea nici nu face valuri. Un superlativ de oţel al flotei fluviale româneşti, „Perseus“ înghite 1.812 euro, pe oră, când este trimisă în misiuni de intervenţie. Când stă, se mulţumeşte cu 800 de euro, plus nerăbdarea, bancurile şi voia bună a echipajului de 20 de suflete. Anul acesta, pe Dunăre nu s-a întâmplat încă nimic demn de intervenţia navei: nicio deversare de deşeuri, niciun incendiu în larg, nicio navă eşuată ori naufragiată. După câteva zile la rând de temperaturi sub -20 de grade C, te poţi aştepta însă, oricând, la tot ce poate fi mai rău.
Repaus pe colosul de oţel
Acum, „Perseus“ îşi odihneşte motoarele de 6.600 de cai-putere şi echipajul „de repaus“, de până la 20 de membri. Deşi par că stau degeaba, ei fac poate una dintre cele mai grele munci: aşteaptă. La ora prânzului, cel mai important membru al echipajului devine bucătarul. Luminile reflectoarelor coboară pe el ca un far: „Mămicule, ce faci bun azi?“. „Mămicul“, un bărbat în toată firea, care lucrează de trei decenii în cadrul Administraţiei Fluviale, se învârte ca un titirez printre oale şi cratiţe. „De 17 ani îi hrănesc. Stabilim de comun acord ce gătesc, că suntem ca o familie aici“, spune bucătarul. Comandantul navei, Vasile Sechila, înfulecă afirmativ o sarma în foaie de varză. Acum poate să înceapă s-o facă pe ghidul prin măruntaiele navei, la bordul căreia vizitatorii pot urca după un instructaj de protecţia muncii de opt ore.
„Totul e la limita extremă“
„Ca să te joci cu asemenea bărcuţă, trebuie să ai sânge. Apar provocări fabuloase: să navighezi cu pescaj de şapte metri în ape tot pe atât de adânci, cu un asemenea gabarit, nu e uşor. Totul trebuie să meargă ca un ceasornic, pentru că totul e la limita extremă! Cel mai greu e să rezişti fără să dormi, să nu fumezi prea mult şi să nu abuzezi de cafea“, spune Vasile Sechila, scoţând din buzunarul hainei o ţigară electronică. Comandant al navei „Perseus“ din 1995, Sechila le-a văzut pe toate: incendii în larg, nave eşuate, gheaţă groasă de zece metri. În momentele de criză, la bordul navei îşi mobilizează echipajul de 20-25 de membri, organizaţi „câte doi“, pe funcţie: doi comandanţi, doi şefi mecanici, ofiţer de punte, ofiţer de maşină, marinari... Se lucrează în regim de cart şi gardă, în echipă, unde fiecare îşi are menirea lui, de la „căpitan“ la bucătar. „Noi aici trăim şi trebuie să ne înţelegem bine unii cu alţii“, hotărăşte Sechila.
Gheaţa de la Cotul Tulcii
Zâmbetul lui şi al oamenilor din echipa sa nu îngheaţă nici când vine iarna, unul dintre cele mai păcătoase anotimpuri pentru „Perseus“. Din 1990, nava a intervenit de mai multe ori la Cotul Tulcii, unde Dunărea încremeneşte totul în jur când prinde sloiuri imense. Aproape în fiecare iarnă, gerul şi temperaturile pozitive duc la formarea plăcilor suprapuse de gheaţă, care blochează apa dedesubt. Pericolul apare atunci când toată apa adunată se revarsă şi inundă malurile, taie păduri sau mătură sate întregi. Atunci, navele aflate în larg, chiar şi cele de mare tonaj, sunt aruncate ca pachetele de ţigări. „Iarna realizăm şi noi cât de mici suntem în faţa naturii“, recunoaşte un membru al echipajului, care îşi aminteşte de mai toate intervenţiile navei, din ’95 încoace. „În cinci minute, «Perseus» este gata să intervină în situaţii de dezastru. Poate să spargă şi gheaţă de zece metri grosime. Motoarele noastre sunt ţinute tot timpul la cald. Suntem ca pompierii: ne mobilizăm imediat!“.
Nava-fanion a flotei române
* „Perseus“, construit în 1990 la Şantierul Naval din Brăila, este cel mai mare spărgător de gheaţă - cu zonă de navigaţie maritimă - nelimitată din România.
* Nava măsoară o lungime de 70 de metri, o lăţime de 16 metri şi este dotată cu două motoare produse la Reşiţa sub licenţa MAN, cu o capacitate totală de 6.600 de cai-putere.
* „Perseus“, fosta navă „Albatros“, a trecut printr-o sumedenie de aventuri, dintre care cea mai spectaculoasă a avut loc în 2000, când a evadat din Portul Alexandria după ce fusese reţinută abuziv, timp de trei luni, de autorităţile portuare egiptene.
http://www.evz.ro/ar... ... de-gheata/

[SAMUR1]

mi-a placut foarte mult articolul, daca as fi carcotas, as putea spune ca, cu o floare nu se face primavara, dar in situatia actuala, bine ca avem si atat, avand in vedere situatia actuala.

[dcp100168]

Gigantul „Perseus”, eşuat la Galaţi
* Remorcherul are o situaţie în „derivă” * Folosit de AFDJ Galaţi doar pe timp de iarnă, „Perseus” zace în restul anului la mal * Costurile de întreţinere ajung la aproape 2 miliarde de lei vechi pe lună * Fără o strategie pe termen lung, din „Perseus” riscă să rămână doar povestea…  „Albatros”-ului *
Considerată, teoretic, navă-fanion a flotei româneşti (atât cât a mai rămas din ea), remorcherul multifuncţional „Perseus” - fostul „Albatros” evadat, în 2000, din Egipt -  este, în realitate, un gigant cu care nimeni nu prea ştie exact ce să facă. Nava, aflată în prezent în dotarea AFDJ Galaţi, este folosită doar iarna, pentru spargerea gheţii pe Dunării. În restul timpului, zace în Portul Galaţi, înghiţind miliarde de lei vechi pentru întreţinere. Depăşită tehnic, nava ar avea nevoie de investiţii de ordinul milioanelor de euro pentru a se întoarce pe mare. În fapt, multe din certificatele de navigaţie au expirat şi, dacă ar fi să o luăm după litera legii, nava nu ar avea dreptul să iasă în marş nici măcar până la Sulina.
Fuga din Egipt
Încă de pe vremea când se chema „Albatros”, nava a avut o soartă furtunoasă. Cel mai cunoscut episod este cel din septembrie 2000, când după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria (Egipt), „Albatros” a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii. La mijlocul întregii aventuri au fost intrigile unei firme din Emiratele Arabe - Zaher Maritime International, care, după un contract de închiriere încheiat în 1999 cu Resalv (proprietarul de la acea dată al navei), a vrut, cu ajutorul unor oficiali egipteni, să pună mâna pe navă la un preţ de nimic. Complotul a eşuat, dar asta nu înseamnă că, revenită în ţară, nava a avut parte de o soartă mai bună. În 2003, nava, rebotezată „Perseus”, a fost trecută în patrimoniul AFDJ Galaţi.
S-au investit atunci în jur de 300.000 dolari în modernizarea navei, în ideea că remorcherul va putea fi angajat în operaţiuni pe mare, o ţintă fiind platformele de foraj din Marea Nordului. Dar „Perseus” nu a apucat să treacă mai departe de bara Sulina…
Navigaţie cu derogare
Privind la nava „Perseus” ancorată nu departe de Palatul Navigaţiei, nu ţi-ar veni să crezi că, fie şi la mal, ea continuă să consume resurse enorme. Cheltuielile de întreţinere ajung în medie, pe lună, la aproape 2 miliarde de lei vechi! Acestea sunt costurile cu salariile celor 12 membri ai echipajului de siguranţă, impozitele, asigurările şi menţinerea navei în stare de funcţionare.
Numai că, fie şi aşa, cum timpul trece, nava are nevoie de noi reparaţii. „Ca propunere, în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2010 s-au prevăzut şi 900.000 lei (echivalentul a aproximativ 200.000 euro), pentru lucrări de reparaţie pe partea de andocare, vopsire la opera vie, extragere linii de axe, reparaţii la instalaţiile mecanice”, ne-a explicat Florin Uzumtoma, noul director al AFDJ Galaţi. Dar lucrurile sunt ceva mai complicate. Deşi prin clasificare nava are zonă de navigaţie nelimitată, din cele 12 certificate de navigaţie eliberate de ANR, 7 au expirat încă din 2006 – 2007. Aşa că nu numai că nava nu ar putea ajunge în apele internaţionale, dar în mod normal nici măcar pe Dunăre nu ar avea dreptul să circule.
Faptul că, totuşi, iarna, „Perseus” a acţionat pentru prevenirea formării podurilor de gheaţă s-a datorat invocării „cazului de forţă majoră”, situaţie în care Căpitănia poate da o aprobare provizorie.
Consumuri uriaşe
Iţele în ce priveşte soarta lui „Perseus” sunt şi mai complicate dacă ne raportăm la competitivitate. În marş pe mare liberă, „Perseus” consumă 18,5 tone de motorină şi 360 litri de ulei pentru motoarele principale şi auxiliare pe zi! „Adevărul este că nava este un mare consumator de combustibil şi s-ar impune o remotorizare a sa, cu un sistem mult mai eficient. Însă o asemenea investiţie ar însemna cel puţin vreo 2 milioane de euro. Şi chiar şi aşa, nu este suficient ca nava să devină competitivă în raport cu remorcherele moderne din clasa ei”. „Pe lângă motorizare se impune şi schimbarea instalaţiei de remorcaj, instalaţia de guvernare, modificarea formei navei la pupa. Iar dacă se face o remotorizare apare problema reechilibrării navei, prin urmare lucrurile nu sunt deloc simple”, a arătat directorul AFDJ Galaţi.
Una peste alta, dacă teoretic s-ar găsi cineva dispus să investească în „Perseus” pentru a face din nou nava competitivă, atunci ar fi vorba de o sumă ce poate ajunge şi la 15 milioane euro! Dar cine ar fi dispus să investească o asemenea sumă, când un remorcher nou-nouţ costă în jur de 20 milioane euro?
Culmea, pentru necesităţile pe care AFDJ Galaţi le are pe Dunăre, „Perseus” este oricum o navă prea mare. Ideal ar fi fost un remorcher undeva la jumătate din capacitate. Prin urmare, nu ar fi rău ca, la nivel ministerial chiar, să fie gândită o strategie în ce priveşte viitorul navei „Perseus” care să ia în calcul atât necesitatea salvării navei cât şi necesităţile în materie de capacităţi ale AFDJ Galaţi. Nu de alta, dar e greu de acceptat că destinul navei-fanion a flotei româneşti a intrat în derivă.
http://www.viata-lib... ... ati_2.html

[Mikka]

"Perseus" - cel mai mare spărgător de gheaţă din România

“Un om din Tecuci avea un motor / Dar nu i-a folosit la nimic.”

[1964]

Macar am ce arata vizitatorilor cand vin la mine. Macar se trag in poza cu Perseus

[GAMET]

......Cind ati vazut colosul asta ultima data navigind???...Asta a ajuns sa fie pozat in locul saracei..."LIBERTATEA"...
Maninca la combustibil cit toata flota de Mercur... la un loc...Decit sa rugineasca in port,oare nu se puteau gasi fonduri sa remotorizeze aceasta nava si sa poata fi folosita???...Dar,de unde si-ar mai lua oficialitatile AFDJ-ului frumoasele salarii si prime???...e bun macar si pt. poze...

[dcp100168]

Drama marinarilor care şi-au riscat vieţile pentru a salva nava Perseus
După trei luni de calvar, 14 marinari sechestraţi în portul egiptean Alexandria au reuşit să fugă cu spărgătorul de gheaţă aparţinând Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos.  De la dramatica întâmplare au trecut zece ani şi totuşi marinarii povestesc peripeţiile trăite sub teroarea autorităţilor portuare egiptene, care au deschis focul asupra navei, de parcă s-ar fi întâmplat ieri.
Niciun gălăţean nu poate spune că n-a văzut-o măcar o dată, totuşi puţini sunt cei care au auzit despre aventura acestei nave extrordinare. Perseus este un remorcher multifuncţional, construit în perioada 1984-1989, la Brăila, şi intrat în patrimoniul Navrom Galaţi în 1990. La început, s-a numit Albatros, dar, din raţiuni de protejare a ei, nava a fost rebotezată. Chiar dacă în prezent se află acostată la mal, parcă fără a i se mai găsi utilitatea, înghiţând pentru întreţinere 850 de euro pe zi, fosta navă Albatros a navigat pe mări şi oceane ajungând în cele mai îndepărtate locuri ale lumii. Şi nici vorbă despre inutilitate. Este pregătită să salveze orice navă aflată în pericol şi să deblocheze Dunărea în cazul în care apele fluviului ar îngheţa.
Începutul dezastrului
Declinul celei mai complexe nave din flota Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), construită cu o clasă de navigaţie nelimitată, a început în anul 2000. „În 1998 a fost închiriată unui armator străin, care, după ce şi-a onorat contractul, a abandonat-o în portul Abudabi. S-a reuşit încheierea unui nou contract cu o firmă din Emiratele Arabe şi în iunie 2000, remorcherul a ajuns la Alexandria, unde a fost reţinută abuziv de autorităţile portuare egipetene", povesteşte Dorian Dumitru, şeful serviciului Investiţii din cadrul AFDJ Galaţi.
Trei luni de captivitate
O delegaţie din care a făcut parte şi Dorian Dumitru, a plecat în Egipt pentru a elibera nava şi echipajul alcătuit din 14 marinari. La destinaţie, membrii acesteia şi-au dat seama că li se pregătise o capcană, egiptenii urmărind preluarea navei pe un preţ de nimic. După trei luni chinuitoare în care au înfruntat temperaturi de până la 63 de grade Celsius, sechestraţi sub ameninţarea armelor, marinarii gălăţeni au decis să evadeze.
Fuga din Egipt
Într-o seară, profitând de neatenţia paznicilor, au tăiat parâmele, au turat motoarele la maxim şi au ieşit din port, în marş forţat. „Era 10 septembrie, ora 20.00. În doar 90 de minute, parcă nesfârşite, am ajuns în apele internaţionale. Am fost urmăriţi şi s-a tras asupra noastră", îşi aminteşte Dumitru. După doar trei ore de marş, deoarece fusese forţat, unul din motoarele remorcherului a luat foc. „Am stat 12 ore în derivă dar am reşit să facem din două motoare unul bun. Dorinţa noastră de a ajunge în ţară era imensă. Am plâns cu toţii când am ieşit în apele internaţionale şi am scăpat de arabi", povesteşte, Marcel Tacea, cel care, de 13 ani, are grijă de pternicele motoare ale navei. Memorabila aventură lor s-a încheiat pe 18 septembrie, când au ajuns în portul gălăţean.
„Mamicu", responsabil de moralul marinarilor
Neculai Dumitru sau „Mamicu" cum i se adresează prieteneşte colegii este bucătarul echipajului de pe Perseus, de mai bine de 17 ani. Şi el îşi aminteşte emoţionat aventura din Egipt. Ne-a povestit că pentru a le ridica moralul colegilor le-a pregătit bunătăţi. De Paşti, a colorat ouă folosind coji de ceapă, iar de ziua unui marinar, în loc de tort, a pregătit o salată boeuf pe care a scris „La mulţi ani". „A fost greu. În primul rând pentru că era foarte cald. Erau şi 63 de grade pe punte, iar în bucătărie era şi mai cald, mai ales când scoateam pâinea din cuptor ", spune bucătarul. La revenirea lor în ţară, cei 14 marinari gălăţeni au fost primiţi aşa cum meritau: ca nişte eroi. Graţie curajului lor, Perseus este şi astăzi acolo unde îi este locul, la cheul Dunării, pregătită să intervină în situaţii limită.
http://www.adevarul...._203979849.html

[dcp100168]

Nava „Perseus” va fi modernizată
Administraţia Fluvială a Dunării de Jos va cheltui 900.000 de lei pentru repararea fostului „Albatros". Deşi suma ce urmează a fi investită este destul de mare, soluţia aleasă este cea mai ieftină. Şi asta pentru că o navă asemănătoare Perseus-ului depăşeşte 10 milioane de euro.
Pe vremuri, avea zonă de navigaţie nelimitată. Astăzi, abia dacă mai pleacă până la Sulina. Aceasta este soarta spărgătorului de gheaţă „Perseus", care poate fi admirat pe malul Dunării, în apropierea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Totuşi, situaţia s-ar putea schimba. „Anul acesta, am alocat 900.000 de lei pentru reparaţiile de care are nevoie fosta navă Albatros, rebotezată Perseus. Este programată să intre în modernizare, în vara acestui an", a declarat Dorian Dumitru, şeful serviciului de investiţii din cadrul AFDJ. Deşi suma alocată poate părea destul de mare, modernizarea este cea mai ieftină soluţie. În prezent, nava „scoate" din contul AFDJ 2.000 de euro pe zi în condiţiile în care nu iese în larg decât rareori la intervenţii. „Este mai ieftin să o reparăm, decât să cumpăram una nouă. Este o navă complexă, are clasă de navigaţie nelimitată şi poate face foarte multe operaţiuni: sparge gheaţa, poate căra provizii la alte nave, poate remorca alte nave. O navă asemănătoare, dar cu 4.500 de cai putere (Perseus are 6.700 de cai putere) ar costa acum 4-5 milioane de euro", a mai spus Dorian Dumitru.
„Motoarele sunt problema"
Alexandros Galiaţatos, directorul de la Căi navigabile din cadrul AFDJ, ne-a explicat că deşi au trecut 20 deani de la fabricaţie, corpul navei este încă foarte rezistent. „Motoarele sunt problema. Ele sunt făcute la Reşiţa, iar acum nu se mai fabrică astfel de motoare. Este greu pentru că trebuie căutate piesele necesare prin şantierele navale", a spus Galiaţatos. Reprezentanţii AFDJ au ajuns la concluzia că, odată reparat, spărgătorul de gheaţă va fi suficient pentru operaţiunile de care navigatorii vor avea nevoie pe timp de iarnă.
20 de ani de activitate
Nava Perseus a fost construită în perioada 1984-1989, la Brăila, şi intrat în patrimoniul AFDJ Galaţi în 1990. La început, s-a numit Albatros, dar, după recuperarea ei din portul egiptean Alexandria a fost rebotezată cu numele pe care îl poartă şi astăzi. Nava măsoară o lungime de 70 de metri şi o lăţime de 16 metri.
http://www.adevarul...._206379435.html

[dcp100168]

Nava-fanion, în derivă. Agonia Albatrosului
Cândva mândrie a flotei româneşti,  nava Perseus riscă să rămână doar un morman de fiare la malul Dunării. Aflat în prezent în dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, gigantul care pe vremuri brăzda oceanele lumii a devenit mai degrabă o povară decât un ajutor.
Teoretic, Perseus este un remorcher multifuncţional capabil să intervină în caz unor situaţii de urgenţă. La modul practic, nava este depăşită tehnic şi ar avea nevoie de investiţii de ordinul milioanelor pentru a fi readusă „pe linia de plutire”. „Dacă ar fi să o luăm după regulamente, nava nu este aptă pentru navigaţie. Are nevoie şi de reparaţii, dar chiar şi certificatele de navigaţie sunt expirate. În anii trecuţi a mai fost folosită iarna, pentru spargerea gheţii pe Dunăre. Dar acum numai în caz de forţă majoră am mai putea să o scoatem”, a explicat Florin Uzumtoma, directorul general al AFDJ Galaţi.
Destin agitat
Pentru marinarii cu state vechi, nava Perseus este o legendă. Remorcherul este nici mai mult nici mai puţin decât fostul Albatros, evadat, în 2000, din Egipt, după ce timp de 3 luni a fost sechestrat în portul Alexandria,  ca urmare a intrigilor unei firme din Emiratele Arabe care dorea să pună mâna pe navă. După evadarea ce ar putea foarte bine să facă obiectul unui scenariu de film, nava a ajuns în cele din urmă la Galaţi. Acum, ancorată la pontonul AFDJ Galaţi, nu departe de Palatul Navigaţiei, nava domină prin dimensiunile ei faleza Dunării. Doar turiştii îi mai fac uneori câte o poză, fără a şti că, de fapt, Albatrosul este în agonie.
„E păcat de ea. Din flota noastră cu care altă dată ne mândream nu a mai rămas nimic. Nu se poate face nimic pentru a salva această navă? Dacă nu mai poate ieşi în marş, nu poate fi transformată într-o navă muzeu sau – de ce nu? – într-un cazinou sau un hotel plutitor?”, se întreabă unul dintre cititorii ziarului nostru, Vasile Coman, într-o scrisoare adresată redacţiei noastre.
„Desigur, nimănui nu-i place să vadă că nava a intrat în declin. În ce ne priveşte, tot ce am putut să facem, mai ales în actualele condiţii financiare, a fost de a propune în buget o sumă necesară pentru unele reparaţii. Cât despre transformarea navei în hotel sau cazinou nu cred că s-ar preta la aşa ceva. Dacă era un cargou – ştiu eu? – poate că ar fi mers, dar o astfel de navă, spărgător de gheaţă, cum e ea construită nu ar putea servi pentru aşa ceva”, ne-a declarat directorul general al AFDJ Galaţi ca răspuns la întrebarea cititorului nostru.
Ce rămâne în urmă?
Viitorul navei Perseus rămâne unul destul de tulbure. O variantă ar fi chiar vânzarea navei, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple.
„Pentru a face din nou nava aptă pentru a circula în apele internaţionale este nevoie de investiţii foarte mari în modernizarea părţii mecanice, remotorizarea cu un sistem mai eficient. În prezent, în marş pe mare liberă, Perseus consumă 18,5 tone de motorină şi 360 litri de ulei pentru motoarele principale şi auxiliare pe zi! Dacă se face o remotorizare se impune şi o reechilibrare a navei şi acestea sunt doar câteva dintre probleme. Dacă s-ar face toate aceste investiţii s-ar putea ajunge la sume de ordinul milioanelor de euro. S-a pus şi problema dacă nu ar fi mai bine să vindem această navă. La o adică s-ar găsi cumpărători, dar, desigur totul ţine de preţ. Dar, chiar şi dacă ar fi să o vindem, întrebarea este ce punem în loc? Dacă se întâmplă ceva pe Dunăre, cu ce intervii? Şi iar ajungem la bani şi la necesităţile de intervenţie”, a precizat directorul Florin Uzumtoma.
La necesităţile AFDJ Galaţi, ideal ar fi un remorcher la jumătate din capacitatea navei Perseus.
Oricum ar fi, ceva ar trebui făcut şi la nivelul Ministerului Transporturilor ar trebui să se ia o decizie, să se fixeze o strategie pe termen lung pentru Perseus. Până acum, singura „strategie” a fost doar cea de a  lăsa nava să piară încet, dar sigur...
http://www.viata-lib...trosului_2.html

[AdiTZA]

Ala de vandu flota, e destept, si-a scos banu', da' astia e prosti tare de pierd nave d-astea.

[LaurX82]

Am fost pe perseus recent, are destule in ea e destul de mare in interior si la cabine, dar nu e ingrijita, cam mizerabila...

Si sa o faca ca muzeu... nu prea ai ce vedea in ea, e cam ingrmadita, doar exteriorul sa-l vezi

Acest mesaj a fost editat de cosx25 pe: 17 ianuarie 2011 - 10:48.

[bosorogu']

Daca este nevoie de ea o data la 10 ani, merita. Ca s-ar putea salva niste vieti. Altele sunt cheltuielile care trebuie eliminate.

[dcp100168]

Marinarii care au salvat nava Perseus înfruntând gloanţele gărzii de coastă egiptene sunt neputincioşi în faţa indiferenţei
Remorcherul pentru salvare şi spargerea gheţii are nevoie de reparaţii şi lucrări de modernizare în lipsa cărora şi-a pierdut dreptul de a mai naviga chiar şi pe Dunăre. Deşi în 2006, Guvernul a alocat în acest scop aproape trei milioane de euro, până în prezent nu s-a primit niciun ban.
Cele mai multe nave ale flotei române, cândva a cincea ca mărime în lume, au fost „făcute pierdute". Puţinele excepţii, recuperate de comandanţii şi echipajele lor, sunt lăsate să ruginească pentru a putea fi vândute la fier vechi. Cel mai bun exemplu este Perseus, din dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), una dintre cele mai performante nave de salvare, remorcare şi spargere a gheţii, cu clasă de navigaţie nelimitată.
La fel ca majoritatea navelor româneşti, şi „Albatros", cum s-a numit inainte de a fi rebotezată Perseus, ar fi urmat să facă obiectul unei tranzacţii dubioase şi am fi pierdut-o dacă 14 marinari gălăţeni nu şi-ar fi riscat viaţa pentru a împiedica un târg oneros.
Dorian Dumitru, fostul şef al serviciului Investiţii de la AFDJ, ofiţer de marină, care în urmă cu 11 de ani a primit misiunea de a recupera nava Albatros şi comandantul acesteia, Călin Iamandi, ne-au povestit scene demne de un film de aventuri.
Închiriată pentru vânzare
Remorcherul multifuncţional Albatros a fost construit la Şantierul Naval din Brăila, în 1990, pentru AFDJ Galaţi. Opt ani mai târziu, nava a trecut în patrimoniul nou înfiinţatei companii RESALV SA, desprinsă din AFDJ, şi la scurt timp, a fost închiriată societăţii VAV2015 srl pentru ca aceasta să presteze servicii destinate unui armator din Emiratele Arabe Unite, Zakher Marine Internaţional INC.. Cel puţin aşa scria în contractul încheiat. "Între timp, am intrat în posesia unor documente din care reiese clar că, de fapt, SC VAV 2015 a închiriat nava pentru a o vinde. După ce a remorcat cu ea o macara plutitoare, din Israel până în Golful Persic, nava fost abandonată în portul Sharjah şi VAV a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Zakher Marine Int. INC", povesteşte Dorian Dumitru.
Cum conducerea SC Resalv nu avea banii necesari pentru a aduce nava în ţară şi nici habar despre această înţelegere ilegală, a acceptat să închirieze remorcherul chiar armatorului sirian. „Timp de un an s-a lucrat corect, până când sirianul, care nu renunţase la ideea de a deveni proprietarul remorcherului, l-a abandonat în portul egiptean Alexandria şi a început să facă presiuni asupra echipajului ca să părăsească nava, situaţie în care el ar fi luat-o în stăpânire legal", îşi aminteşte şi Călin Iamandi, comandantul remorcherului.
Acţiune de recuperare
"La data de 8 iunie 2000, am plecat în Egipt şi am făcut demersuri pentru aducerea navei în ţară. Cum însă nu ni s-a aprobat ieşirea din port invocându-se o lege din 1805, i-am spus ambasadorului român că mă gândesc să fugim cu nava" povesteşte Dorian Dumitru.
Membrii echipajului, dintre care unii erau îmbarcaţi de mai bine de un an, îşi pierduseră răbdarea aşa că la un moment între aceştia şi reprezentanţii firmei Zakher a avut loc o altercaţie. Marinarii gălăţeni au fost anchetaţi şi judecaţi. "După incident, nava a fost păzită permanent de trei poliţişti inarmaţi. În seara de 10 septembrie, am profitat că rămăsese pe cheu unul singur şi, deşi puteam fi prinşi şi arestaţi, am hotărât să fugim. Am pornit motoarele, au fost tăiate parâmele, şi ne-am indepărtat de mal cu motoarele turate la maxim", povesteşte Dorian Dumitru.
Autorităţile egiptene au încercat să oprească nava, dar n-au reuşit. „Două vedete au pornit pe urmele noastre şi au început să tragă cu mitralierele dar pentru că mergeam cu viteza maximă, din cauza siajului puternic nu s-au putut apropia pentru abordare. Emoţia a devenit insuportabilă când deasupra navei s-a rotit un elicopter dar până la urmă s-a îndepărtat şi am ajuns cu bine în apele internaţionale", îşi aminteşte acele momente extrem de tensionate Dumitru.
Peripeţiile echipajului de pe Albatros nu luaseră însă sfârşit. După câteva ore, unul din cele două motoare ale navei a luat foc, iar celălalt s-a defectat şi a devenit inutilizabil. „În timp ce remorcherul plutea în derivă, motoriştii au desfăcut motorul, care luase foc, şi l-au reparat. Doar cu acest motor, am reuşit să parcurgem 950 de mile marine şi am ajuns cu bine în ţară", a mai spus Dorian Dumitru.
Nava, părăsită şi la Galaţi
Isprava celor 14 membrii ai echipajului de pe Albatros, care şi-au riscat libertatea şi chiar şi vieţile pentru a reduce la cheiul Dunării unul dintre simbolurile Galaţiului, a fost răsplătită doar cu câte o străngere de mână.
Nici nava nu s-a ales decât cu un alt nume, „Perseus". Ar fi avut nevoie de reparaţii şi de lucrări de modernizare pentru a căror finanţare, în 2006, Guvernul a alocat 10.950.000 de lei din care nu s-a primit până acum nici măcar unul singur leu.
De un an şi jumătate, Perseus nu s-a mai desprins de la cheu. Cele 12 certificate de navigaţie ale sale au expirat aşa că nava nu mai are dreptul să circule nici măcar pe Dunăre.
Echipajul acesteia se roagă să vină gerul Bobotezei pentru că dacă s-ar forma pod de gheaţă pe fluviu, Căpitănia ar putea autoriza provizoriu ca Perseus să iasă în larg pentru a-l sparge.
adevarul.ro

[Al1n]

E pacat ca aceasta nava este lasata in paragina....