12 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Fonduri nerambursabile
Bani europeni la Galaţi
Galaţiul nu se poate plânge că îi lipsesc banii europeni pentru investiţii. Potrivit informaţiilor furnizate de către directorul Direcţiei Programe Europene, ing. Costel Hanţă, în acest moment, Primăria are patru proiecte în derulare, alte nouă proiecte sunt depuse pentru finanţare, iar încă patru proiecte se află în pregătire. Pentru că informaţiile pe care le-am obţinut de la Costel Hanţă sunt foarte bogate şi detaliate, ne vom referi, pentru început doar la stadiul proiectelor în derulare.
Piaţa de gros
„Piaţa de gros Calea Basarabiei - zona Galaţi - Cahul” - PHARE CBC RO, proiect cu o durată de 20 luni, urmăreşte promovarea unor mecanisme de piaţă care să faciliteze comercializarea produselor agroalimentare din cadrul Euroregiunii «Dunărea de Jos», zona Galaţi - Cahul, prin circuitul comercial românesc, al Republicii Moldova şi internaţional, precum şi crearea condiţiilor de dezvoltare la nivel local a industriei de prelucrare a acestor produse. Grantul acordat este în valoare de 432.871,12 euro, cofinanţarea Consiliului Local fiind de 59.027,88 euro. Deocamdată s-a încheiat contractul pentru lucrări şi echipamente şi s-a desfăşurat procedura de achiziţie a echipamentelor.
Parcul din Micro 13
Valoarea proiectului “Amenajare Parc Micro 13, aferent blocuri ANL - str. N.Mantu” este de 1.598.664,68 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 1.598.664,68 lei, din Fondul pentru Mediu. Potrivit lui Costel Hanţă, implementarea a început pe 2 septembrie 2008 şi deja s-a încheiat prima etapă: împrejmuirea, reţeaua de apă rece, o parte din instalaţia electrică, s-a cumpărat materialul dendrologic, din care a fost plantat gardul viu (ulm) şi bradul de şase metri înălţime. Următoarele lucrări şi plantări vor fi executate în etapa a doua, care se va încheia la 15 aprilie 2009.
URBACT II
710.000 euro este valoarea proiectului „FIN - URB - ACT - Crearea structurilor eficiente pentru accesarea fondurilor europene” - URBACT II. Proiectul va dura 36 de luni. „Oraşul Aachen (Germania) în colaborare cu „Asociaţia Germană pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană şi Spaţială (DV)” şi European Savings Banks Group”, este lider al proiectului, ceilalţi parteneri fiind oraşele Gijon (Spania), Maribor (Slovenia), Miasto Gliwice (Polonia), Edinburgh (Marea Britanie), Leipzig (Germania), Linz (Austria), Reims (Franta), Roma (Italia), Aveiro (Portugalia) şi Galaţi (România). Fiind un proiect orientat pe crearea de reţele de informaţii pe plan local, regional şi internaţional, se va concretiza în formarea unui Grup Local de Suport în fiecare oraş participant, care să dezvolte acţiuni şi să creeze programe şi aplicaţii specifice realităţilor şi nevoilor locale ale IMM-urilor. Proiectul se află în etapa a II-a de implementare”, ne informează dl Hanţă.
Strada Basarabiei
Nu mai puţin de 24 de luni va dura „Modernizarea Străzii Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc” - proiect câştigat pe fonduri POR, Axa prioritară 2. Valoarea totală a proiectului este de 13.269.690 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 10.911.233 de lei. Proiectul se află în etapa de încheiere a contractului de finanţare.
Vom reveni cu amănunte despre proiectele pe care municipalitatea luptă să le câştige.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru proiecte în etapa de implementare
Potrivit directorului Direcţiei de Programe Europene a Primăriei Galaţi, ing. Costel Hanţă, municipalitatea are patru proiecte în etapa de implementare, alte nouă proiecte sunt în diverse faze de evaluare, iar unele sunt în faza de precontractare. Valoarea totală a proiectelor finanţate din bani europeni este de 56 milioane lei, transmite corespondentul Informaţia. ro (AMOS News).
Printre proiectele finanţate de UE se numără şi „Piaţa de gros Calea Basarabiei - zona Galaţi - Cahul” - PHARE CBC RO, proiect ce urmăreşte promovarea unor mecanisme de piaţă care să faciliteze comercializarea produselor agroalimentare din cadrul Euroregiunii «Dunărea de Jos». Grantul acordat este în valoare de 432.871,12 euro, cofinanţarea Consiliului Local fiind de 59.027,88 euro.
Al doilea proiect finanţat din bani europeni este Parcul situat în Micro 13, în valoare de 1.598.664,68 lei.
Cel de-al treilea proiect în derulare urmăreşte „Crearea structurilor eficiente pentru accesarea fondurilor europene –Urbact II”, în valoare de 710.000 euro, cu o durată de 36 luni.
Ultimul proiect care a primit acceptul UE este „Modernizarea Străzii Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc” - proiect câştigat pe fonduri POR, în valoare de 13.269.690 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 10.911.233 de lei.
În curând urmează să fie semnat şi proiectul pentru ambulatoriul Spitalului de Pediatrie, în valoare de 3,5 milioane de euro.
În cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în valoare totală de 18, 6 milioane de euro, judeţul Galaţi a aplicat o serie de proiecte ce vizează un drum de accses la Parcul Industrial, reabilitarea Parcului Rizer (alei cu plantări de arbori, băncuţe, fântâni arteziene, loc de joacă copii), modernizare Grădina Publică, precum şi proiecte pentru modernizarea unor străzi: Oţelarilor, Stadionului, Asachi, Frunzei, care vor fi făcute similar cu strada Basarabiei. De asemenea, municipalitatea a mai aplicat două proiecte pe axa care priveşte întărirea educaţiei preuniversitare ( Şcoala nr.38, Grupul Şcolar Elena Doamna), ambele proiecte sunt în faza de contractare şi au o valoare de 12 milioane de lei.

[dcp100168]

De la UE, pentru Galaţi
Punguţa cu 140 de milioane de euro
* Municipiul Galaţi şi-a tras partea leului din fondurile europene: peste 100 de milioane de euro * Tecuciul: doar 2,5 milioane de euro, adică la nivelul unei comune! * S-au făcut (şi încă se mai fac) de toate cu aceşti bani: de la modernizări de străzi la cursuri de perfecţionare *
O statistică a banilor europeni intraţi în judeţul Galaţi în ultimii ani ne arată că, exceptând SAPARD-ul pentru agricultură (pe care l-am tratat separat într-un articol publicat în februarie), avem de-a face cu o sumă impresionată: peste 140 de milioane de euro! Bani frumoşi, din care s-au făcut tot felul de minunăţii. Unele aplaudate, altele controversate. Dar să vedem cu ce avem de-a face.
E bine să fii capitală de judeţ!
O evaluare teritorială a beneficiarilor de proiecte cu finanţare europeană, arată că municipiul Galaţi conduce detaşat. Aici au ajuns finanţări europene în cuantum total de peste 100 de milioane de euro (mai precis, 93.325.000 euro şi circa 32 de milioane de lei noi). Evident, „capitala de judeţ” este un loc aparte pentru noi toţi. Însă nu putem să nu remarcăm că Tecuciul, care are o cam o cincime din populaţia Galaţiului, a primit doar 2,5 milioane de euro, adică de 40 de ori mai puţin decât oraşul de la Dunăre. Ni se pare o diferenţă foarte mare, greu de explicat prin argumente de ordin logic.
Paradoxal, deasupra Tecuciului, la capitolul bani europeni, se află Târgu Bujor (2,6 milioane euro), deşi această localitate are o populaţie de 12 ori mai mică!
Bani frumoşi au mai primit: Barcea (2,88 milioane de lei noi),  Cerţeşti (2,55 milioane lei şi 172.000 euro), Corod (2,56 milioane lei şi 214.000 euro), Piscu (3,22 milioane lei), Umbrăreşti (2,88 milioane lei şi 180.000 euro) şi Vânători (2,93 milioane lei).
De cealaltă parte, avem 18 comune care n-au simţit încă gustul dulce al finaţărilor europene pe SAPARD, ISPA sau PHARE: Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Costache Negri, Cuca, Cudalbi, Cuza Vodă, Independenţa, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Movileni, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Smârdan, Smulţi şi Suhurlui.
Este adevărat, unele au proiecte în lucru (în sensul că întocmesc documentaţia), iar altele au luat bani prin programe finanţate de autorităţile române. Însă avem convingerea că primarii (sau foştii primari, după caz) se puteau mişca mai bine în aceste comune care, la un loc, au peste 50.000 de locuitori.
ISPA - cea mai tare
Dacă este să analizăm lucrurile prin prisma tipului de program de finanţare, descoperim că marea majoritate a fondurilor au venit prin ISPA (mai pe româneşte „Instrumente Structurale de Pre-Aderare”): 83,8 milioane de euro. Suma a fost alocată în totalitate oraşului Galaţi (pentru gunoi, apă şi canalizare) şi presupune trei mari categorii de cheltuieli. Asistenţa tehnică a proiectului a costat 800.000 de euro, reabilitarea reţelei de apă şi canalizare costă 60 de milioane de euro, iar noua groapă de gunoi va înghiţi 23 de milioane de euro.
Pe locul 2 se află finanţările PHARE, care se ridică la 12,35 milioane de euro, urmate de POR (Programul Operaţional Regional) - 107,16 milioane de lei noi, SAPARD - 59,65 milioane de lei, POS DRU (Programul Operaţional Sectorial - Dezvoltare Resurse Umane) - 20,77 milioane de lei. Sunt în curs de implementare alte două tipuri de proiecte (POS CCE şi POS DCA), însă încă nu se ştie pe ce sume.
În subsolul Galaţiului - 60 de milioane de euro
Cele mai mari proiecte cu finanţare europeană derulate la Galaţi sunt cele amintite deja: reabilitarea reţelei de apă şi de canalizare din Galaţi (60 de milioane de euro) şi groapa ecologică (23 de milioane euro).
Următoarele trei proiecte (ca valoare a finanţării europene) sunt ale Consiliului Judeţului. E vorba despre reabilitarea DJ 251 Galaţi-Tecuci (13,7 milioane de euro), construirea Centrului de Afaceri din Galaţi (6,29 milioane de euro) şi reabilitarea DJ 235 Băleni-Cudalbi (3,05 milioane de euro). Drumurile sunt prin POR, iar centrul de afaceri prin Phare.
Alte proiecte cu o finanţare de peste un milion de euro fiecare: Modernizarea străzii Basarabiei (beneficiar: Consiliul Local Galaţi - 2,6 milioane euro), Modernizarea Spitalului de Copii (beneficiar CL Galaţi - 2,58 milioane euro), Conectic - Ocuparea profesională a nevăzătorilor (beneficiar: AJOFM - 1,75 milioane euro), Extindere Colegiu „Elena Doamna” (beneficiar: CL Galaţi - 1,35 milioane euro), SIMBAD - Managementul burselor acordate doctoranzilor (beneficiar: Universitatea Dunărea de Jos - 1,3 milioane euro) şi Modernizare infrastructură apă-canal (beneficiar: CL Târgu Bujor - 1,05 milioane euro).
Infrastructura ia 95 la sută din bani
În final, trebuie să spunem că aproximativ 95 la sută din banii care au intrat în judeţul Galaţi prin programele de finanţare europeană sunt destinaţi lucrărilor de infrastructură. Este vorba despre apă, canalizare, gunoi, drumuri, dar şi de facilităţi cu impact social sau economic.
http://www.viata-lib... ... uro_2.html

[dcp100168]

Zero fonduri europene în 19 comune din judeţ
Conform unui raport întocmit de către Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi şi prezentat ieri în cadrul Comisiei de dialog social, mai multe comune gălăţene figurează la capitolul "exemple negative", în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene pentru anul 2008. 19 localităţi rurale din judeţ nu au reuşit să atragă nici măcar un leu de la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, alte localităţi şi instituţii sunt date drept exemplu de bună practică în acest domeniu. Comunele Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Costache Negri, Cuca, Cudalbi, Cuza Vodă, Drăguşeni, Gohor, Independenţa, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Movileni, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Smulţi şi Suhurlui nu au reuşit anul trecut să îşi înmulţească bugetele cu bani de la Uniunea Europeană, deşi ar fi avut mare nevoie de bani în plus pentru modernizarea infrastructurii. Delăsarea conducătorilor acestor localităţi a făcut ca judeţul Galaţi să se claseze pe locul 13 pe ţară, ca număr de proiecte declarate câştigătoare şi doar pe locul 33 ca sume atrase din această sursă, conform raportului prezentat ieri în cadrul Comisiei de Dialog Social, care a avut loc la Prefectura Galaţi. De asemenea, în anul 2008, pe măsura 3.2.2 (cea mai importantă sursă de finanţare aferentă PNDR), în judeţul Galaţi s-a câştigat un singur proiect, de către Consiliul Local al comunei Smârdan (9.234.725 RON). Cu toate acestea, au fost şi localităţi sau instituţii care au profitat din plin de ajutorul UE. Astfel, Târgu Bujor a avut 7 proiecte câştigătoare, Slobozia Conachi, 3 proiecte, iar Folteşti, Fundeni, Iveşti, Nicoreşti, Oancea, Schela, Scânteieşti, Şendreni, Ţepu şi Valea Mărului au avut câte 2 proiecte câştigătoare, din care au obţinut sume importante de bani. De asemenea, la capitolul "exemple de bună practică se află şi Universitatea "Dunărea de Jos" cu 40 de proiecte câştigătoare, Universitatea "Danubius", cu 14 proiecte şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, cu 6 proiecte câştigătoare.
http://www.impartial... ... &articol=4

[dcp100168]

Primii de la coadă la atragerea de fonduri europene
Primarii din judeţul Galaţi au fost preocupaţi în perioada de preaderare de cu totul alte lucruri decât accesarea de fonduri europene şi s-au lăsat pe mâna specialiştilor din cadrul Consiliului Judeţului Galaţi pentru realizarea proiectelor finanţate prin programele PHARE şi SAPARD, care au redactat cererile de finanţare, au asigurat cofinanţarea necesară şi s-au ocupat de toate etapele aferente implementării. La indiferenţa autorităţilor locale s-a adăugat şi lipsa personalului calificat în redactarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Ca urmare a dezinteresului primarilor din judeţ, Galaţiul a reuşit să se plaseze în 2008 pe locul 13 la nivel naţional ca număr de proiecte câştigătoare şi abia pe locul 33 ca sume atrase, pentru ca acum să ajungă pe locul 35. Dacă s-ar face un clasament, primăriile din judeţul Galaţi ar ieşi cu siguranţă pe primele locuri la nivel naţional la capitolul proiecte cu finanţare redusă. Cu alte cuvinte, au sărit exact peste finanţările care contează pentru dezvoltarea satelor şi îmbunătăţirea serviciilor de bază în zona rurală. Vorbim de realizarea de drumuri, apă-canalizare, alimentare cu gaze, obiective din patrimoniul cultural şi servicii sociale.
19 comune pe lista neagră
Primarii din oraşe au reuşit să atragă mult mai mulţi bani europeni decât cei din localităţile rurale atât în ceea ce priveşte perioada de preaderare, cât şi cea postaderare. Autorităţile din Târgu Bujor ocupă primul loc, cu 2.624.764 de euro, iar la comune localitatea Schela se detaşează cu investiţii de 670.250 de euro, urmată de Corod (213.886 de euro), Cerţeşti (172.591de euro) şi Bălăşeşti (194.131 de euro).
La cealaltă extremă, pe lista neagră cu primăriile din judeţ ce nu au reuşit să atragă anul trecut nici măcar un euro, apar 19 comune: Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Costache Negri, Cuca, Cudalbi, Cuza Vodă, Drăguşeni, Gohor, Independenţa, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Movileni, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Smulţi şi Suhurlui.
Prefectura şi Consiliul Judeţului Galaţi au venit cu ideea ca autorităţile din comunele şi oraşele care au reuşit să acceseze fonduri europene să colaboreze cu cele care nu au contat la acest capitol. Ideea nu este rea, dar de la un punct iniţiativa trebuie să o preia primăriile din aceste comune, lucru care s-a întâmplat prea puţin sau deloc până acum.
http://www.monitorul... ... articol=12

[dcp100168]

Şapte proiecte POR în derulare
Miercuri, 28 iulie, a fost încheiat primul din cele 8 proiecte de modernizare a obiectivelor sociale din municipiul Galaţi, derulate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013.
În afară de acest proiect (modernizarea Şcolii 38) mai există alte 7, în diferite grade de implementare, am aflat de la Costel Hanţă, directorul Direcţiei de Programe şi Proiecte Europene:
-    modernizarea străzii Basarabiei (între Coşbuc şi Piaţa Energiei),
-    modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice „Sf. Spiridon”,
-    modernizarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului de Copii „Sf. Ioan”,
-    extinderea Colegiului de Industrie Alimentară „Elena Doamna”,
-    modernizarea şi reabilitarea Grupului Şcolar „Gh. Asachi”,
-    modernizarea centrelor medico-sociale din Galaţi (str. Domnească) şi Pechea.
În total, cele 8 proiecte POR au o valoarea de 55 milioane lei.
Cinci proiecte în curs de evaluare
Costel Hanţă a mai afirmat că există încă 5 proiecte europene în curs de evaluare, cu o valoare totală de 80 de milioane de lei. Acestea, care au fost stabilite în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi ar putea primi finanţare prin programul POR – Programul Operaţional Regional, sunt următoarele:
•    modernizarea străzilor Oţelarilor, Stadionului, Gh. Asachi şi Frunzei,
•    modernizarea străzii Unirii,
•    modernizarea Parcului Rizer,
•    modernizarea Grădinii Publice,
•    sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi prevenirii criminalităţii
http://www.viata-lib...derulare_2.html

[dcp100168]

Proiecte europene de 42 milioane de euro atrase la Galaţi
La nivelul municipiului Galaţi, de la finele lui 2008, s-au finalizat opt proiecte cu fonduri europene în valoare totală de peste 8 milioane de euro, alte două în valoare de 5 milioane de euro sunt aproape de a fi încheiate, iar 20 în valoare totală de 31 de milioane de euro sunt în diverse stadii de implementare. Potrivit datelor prezentate de viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, cele 8 proiecte finalizate sunt: "Monitorizarea integrată a factorilor de mediu (aer, apă, sol) în Euroregiunea Dunărea de Jos - zona Galaţi-Cahul" de 298.000 euro, cofinanţarea în valoare de 35.760,00 euro fiind asigurată de Consiliul Local Galaţi; "Amenajare Parc Micro 13, aferent blocuri ANL - str. N. Mantu" - Fondul pentru Mediu, de 1.085.316,43 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 907.045,48 lei; "Piaţa de gros Calea Basarabiei - zona Galaţi-Cahul" de 432.871,12 euro, cofinanţarea în valoare de 59.027,88 euro fiind asigurată de Consiliul Local Galaţi; "Dezvoltarea şi Extinderea Laboratorului de Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu (aer, apă, sol) în Euroregiunea Dunărea de Jos - zona Galaţi-Cahul" de 560.869,00 euro, cofinanţarea în valoare de 67.304,00 euro fiind asigurată de Consiliul Local Galaţi; "Modernizarea şi reabilitarea Şcolii nr. 38 din municipiul Galaţi" de 2.291.179,63 lei, asistenţa financiară nerambursabilă fiind de 1.888.316,20 lei; "Modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galaţi" de 3.499.444,90 lei din care, asistenţa financiară nerambursabilă este de 2.880.151,00 lei; "Modernizare Strada Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc" de 13.546.065,41 lei; "Extindere Colegiu de Industrie Alimentară şi modernizarea utilităţilor existente" de 6.346.541,57 lei.
Cele două proiecte în curs de finalizare sunt "Modernizarea şi Echiparea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi", în valoare totală de 14.050.979,74 lei, şi "Modernizarea şi reabilitarea Grupului Şcolar Gh. Asachi din municipiul Galaţi", în valoare totală de 8.571.722,32 lei.
Potrivit lui Ciumacenco, Primăria are în vedere pentru anul acesta pe lângă refacerea mai multor străzi, şi modernizarea Grădinii Publice şi a Parcului Rizer.
http://www.impartial...ratie&articol=9

[dcp100168]

Parcul Rizer şi Grădina Publică vor fi modernizate
Primarul Dumitru Nicolae a anunţat că pe data de 10 mai vor fi semnate cele 3 contracte de finanţare aferente proiectelor incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Galaţiului, aprobate în cadrul programului POR 2007- 2013 axa prioritară 1. Primarul Nicolae a mai declarat că contractele vor fi semnate de Răzvan Murgeanu, gălăţeanul care ocupă funcţia de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării şi Turismului, edilul şef afirmând că Primăria nu contribuie cu niciun leu la derularea celor trei proiecte, care sunt finanţate cu bani de la ministerul condus de Elena Udrea.
Unul dintre proiecte este cel legat de modernizarea parcului Rizer, valoarea totală a proiectului fiind de 10.441.084,04 lei, iar durata lucrărilor este de 24 de luni. Obiectivul proiectului ar urma să-l reprezinte crearea unui mediu atractiv de recreere pentru cetăţenii municipiului Galaţi - cel puţin aşa scrie în documentul informativ primit de mass-media.
Al doilea proiect vizează modernizarea Grădinii Publice, valoarea totală a lucrărilor care se vor derula tot timp de 24 de luni fiind de 10.550.723,70 de lei, iar obiectivul este creşterea calităţii mediului de recreere din Grădina Publică prin realizarea unor lucrări de modernizare a parcului. După ce a spus că lucrările la Grădina Publică vor începe după terminarea toamnei, primarul Nicolae a ţinut să remarce faptul că ţinând cont de faptul că lucrările vor dura 24 de luni iar mandatul său expiră anul viitor în iunie, va lăsa altora plăcerea de a tăia panglicile la finalizarea lucrărilor.
Al treilea proiect care va fi realizat cu ajutorul fondurilor alocate de Ministerul Mediului este cel privitor la modernizarea centrului multifuncţional de servicii socio-medicale pentru persoane vârstnice. Valoarea totală a proiectului este de 4.107.513,63 de lei, iar perioada de derulare este 24 de luni. Obiectivele proiectului sunt reabilitarea şi dotarea imobilului pentru asigurarea de servicii sociale specifice centrului de zi pentru persoane vârstnice, respectiv consiliere socială, juridică, terapie ocupaţională, socializare şi recreere, dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării vârstnicilor prin modernizarea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu pentru 50 de vârstnici, dintre care 40 vor beneficia de asistentul virtual la domiciliu care va avea rolul de a socializa cu persoanele vârstnice.
monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Trei proiecte, în valoare de şase milioane de euro
În prezenţa premierului Emil Boc – aşteptat câteva minute, timp în care a vorbit cu pensionarii - primarul Dumitru Nicolae a semnat, alături de ministrul Elena Udrea, contractele de finanţare a trei dintre cele şapte proiecte ce se vor desfăşura la Galaţi, după ce au fost incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU).
Cele trei proiecte se referă la modernizarea Grădinii Publice, a Parcului Rizer şi a Centrului Multifuncţional de Servicii Socio-Medicale pentru Persoane Vârstnice şi au o valoare aproximativă de şase milioane de euro – din totalul de 18,06 milioane de euro alocaţi Galaţiului prin PIDU.
Elena Udrea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene „Galaţiul a depus 172 de proiecte pe toate cele cinci axe prioritare din POR, din care s-au contractat 26 de proiecte, în valoare de 193 milioane de lei”.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Un sac de euro mai mult teoretic
Europarlamentara PSD Adriana Ţicău şi deputatul PDL şi lider al grupului democrat-liberal din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, au păreri diferite privind absorbţia fondurilor europene.
Prezentă la lansarea a două proiecte ce urmează să se realizeze cu bani europeni – modernizarea parcului CFR şi a Grădinii Publice – europarlamentara Adriana Ţicău a vorbit şi despre cum folosim banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziţie. Gălăţeanca a invocat o analiză a Comisiei Europene, dată publicităţii la sfârşitul lunii martie: „În acest raport, făcut la jumătatea exerciţiului financiar pentru perioada 2007-2013, România nu este un exemplu pozitiv. Unul din motivele pentru care rata de absorbţie a României este undeva în jur de 14 la sută este acela că s-a pierdut timp important, în perioada 2005-2006 când, în perspectiva integrării în UE, am fi putut pregăti multe proiecte şi am fi putut să asigurăm şi cofinanţarea necesară”, a atenţionat europarlamentara Adriana Ţicău.
Analiza CE arată că România ocupă penultimul loc în topul statelor europene în privinţa volumului financiar al proiectelor europene selectate, cu o rată de doar 14,1 la sută, singura ţară cu un rezultat mai slab fiind Grecia, cu 12 la sută. Bulgaria, la care ne place să ne raportăm când eurobarometrul este negativ,  are o rată de 20 la sută, sub acest prag mai aflându-se Polonia şi Slovacia (dar peste procentul românesc). La nivelul întregii Uniuni, până la finele lui martie, volumul financiar raportat al proiectelor selectate reprezintă peste 27 la sută din resursele disponibile.
Dacă nu ne mişcăm, pierdem banii!
„Raportul făcut la mijlocul exerciţiului financiar 2007-2013 este important, căci acum se pot reorienta fondurile slab accesate, de la un Program Operaţional Regional la altul. State europene precum Franţa şi Germania, care cotizează serios la bugetul UE, şi-ar dori ca politica de finanţare a Uniunii să fie îndreptată către alte domenii, precum schimbările climatice sau eficienţa energetică – domenii în care şi alte state mai dezvoltate ar putea accesa proiecte”, a atenţionat Ţicău.
Acesta a promis că „în contextul stabilirii alocării de fonduri în perioada următoare voi susţine respectarea principiului de coeziune, adică statele UE mai sărace să poată dispune de mai multe fonduri europene”.
Galaţiul stă destul de bine
„Nu zic că nu suntem sub medie, dar se vede că am făcut şi noi ceva...”, spune deputatul PDL Mircea Toader, care a dat exemple despre modul de absorbţie a fondurilor europene – este drept, nu „per total”, ci pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. „În plan naţional, până acum au fost depuse 60.870 de proiecte cu o valoare de 13,5 miliarde euro, iar din ele au fost selectate 31.414 proiecte pentru o valoare de 4,2 miliarde de euro. Proiecte finanţate şi contractate sunt 29.312, cu o valoare de 3,8 miliarde de euro, iar 1.562 de proiecte sunt finalizate”, a exemplificat Toader. „La nivelul judeţului Galaţi, gradul de absorbţie stă destul de bine. Pentru Galaţi, pe toate măsurile PNDR sunt 560 de beneficiari, suma totală a proiectelor fiind de 61,8 milioane de euro  din care 23 de milioane de euro sunt achitaţi până acum, adică 38 la sută din suma alocată”, a adăugat Toader, vorbind chiar despre „cea mai importantă măsură, 322 pe drumuri-alimentare cu apă, unde avem finanţare de 24 de milioane de euro”.
„Sincer, aşteptam să fie mai rău”...
Un adevăr, însă spus doar pe jumătate. Din datele puse la dispoziţie de deputatul PDL reiese că pe cea mai importantă măsură, 322, există doar zece beneficiari (comune), Smârdan, Cerţeşti, Fârţăneşti, Corni, Băleni, Umbrăreşti, Măstăcani, Vlădeşti, Ţepu şi Oancea, cu menţiunea că ultimelor şase nu li s-a alocat, practic, niciun euro. De fapt, din totalul de 24 de milioane de euro câştigaţi s-au efectuat plăţi de doar patru milioane euro. Din aceleaşi date reiese că şi la nivel naţional gradul de absorbţie pe PNDR este de 26 la sută, iar la nivelul Galaţiului, de 38 la sută. Asta, ca să nu intrăm în „detalii” de genul unui calcul matematic al fondurilor alocate la nivel naţional raportate la cele accesate de Galaţi (unde rezultă un procent de aproape 1,5 la sută!). „Nu vreau să fac un calcul matematic, este util şi aşa ceva, dar datele trebuie privite global. Sigur, la Galaţi, pe măsura 322 avem nouă proiecte, iar alţii au 30. Nu înseamnă că e foarte bine, dar ca să fiu sincer, mă aşteptam să fie mai rău”, comentează Toader. Totuşi, a precizat acesta, „grosul” banilor de abia de acum încolo va veni în România – pentru agricultură, infrastructură etc. „Categoric vom îmbunătăţi rata de absorbţie”, spune Toader, menţionând şi câteva din cauzele care au condus la un procent atât de redus de absorbţie: prea puţini specialişti, prea prost plătiţi, o legislaţie neclară (în domeniul exproprierilor, de pildă), sau lipsa de încredere a europenilor după anumite cazuri în care proiectele nu au fost realizate la standardele impuse.
„De pildă, am avut verificarea proiectelor Sapard, a modului cum au fost implementate şi am găsit un dezastru. Se pare că vom avea repercusiuni financiare”, a completat Toader, făcând trimitere la posibilitatea ca beneficiarul să restituie UE fondurile alocate în cazul în care lucrarea nu a fost făcută cu respectarea tuturor condiţiilor impuse.
Unirea cu Brăila, şanse mai mari la bani
O mai mare şansă pentru accesare de fonduri structurale ar fi ca Galaţiul să se unească cu Brăila, într-o conurbaţie de peste 500.000 de locuitori – ceea ce ar reprezenta viitoare „noduri în infrastructură rutieră, aeriană, feroviară şi pe apă, inclusiv în privinţa construcţiei de piste pentru biciclete”, extrem de importante în stabilirea bugetului pe proiectul TEN–T, susţine eurodeputata gălăţeană Adriana Ţicău. Este adevărat, printre nevoile infrastructurii româneşti pare ilară construcţia unei piste doar pentru biciclete, între Galaţi şi Brăila, paralelă cu digul – însă ce frumos ar fi!
viata-libera.ro

[Mikka]

modernizarea parcului CFR
Poate Rizer.

[dcp100168]

Valoarea proiectelor POR in regiunea Sud-Est este de peste 530 milioane euro
Din analiza implementării tuturor axelor prioritare a POR la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a rezultat un grad de contractare a proiectelor de peste 60%, se arată într-un comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţului Galaţi, în urma şedinţei de joi de la Focşani a Consiliului de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.
Astfel, valoarea proiectelor aflate în diferite stadii, la nivelul regiunii, o depăşeşte pe cea alocată pentru perioada de programare 2007 - 2013, respectiv de peste 530 de milioane de euro. Implementarea proiectelor pe fiecare axă specifică diferă, în funcţie de problematica abordată şi complexitate.
O valoare foarte mare a fost înregistrată la nivelul Axei 2 care finanţează proiectele de infrastructură rutieră, necesarul de fonduri fiind de cel puţin 70 milioane euro, până la data suspendării depunerii cererilor de finanţare.
De asemenea, există şi întârzieri în contractarea şi cheltuirea fondurilor alocate, în cadrul Axei 1 - Dezvoltare Urbană şi în cadrul Axei 4 - Dezvoltarea structurilor de afaceri şi a micro-întreprinderilor, se mai spune în comunicat.
Având în vedere valoarea semnificativă a proiectelor aflate în listele de rezervă ale Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în cadrul POR, proiecte care ar putea fi contractate şi implementate în perioada imediat următoare, membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est au stabilit iniţierea unui demers faţă de Guvernul României şi Comisia Europeană în vederea analizării posibilităţii de alocare de resurse suplimentare POR, prin transfer de fonduri de la celelalte programe operaţionale, care se află în imposibilitatea de a contracta fondurile alocate, respectiv riscul de a pierde aceste fonduri.
"Nevoia de fonduri pentru infrastructura judeţului, fie că este vorba de drumuri sau de servicii medicale, sociale sau educaţie, este crescută iar realocarea de fonduri din Programele Operaţionale Sectoriale ar fi indiscutabil o şansă pentru dezvoltarea viitoare a Galaţiului. În condiţiile în care infrastructura de transport este una dintre cele mai importante în susţinerea dezvoltării economice aş vrea să-mi reafirm susţinerea pentru includerea autorităţilor judeţene în rândul aplicanţilor eligibili la Programul Operaţional Sectorial de Transport", a declarat preşedintele Eugen Chebac, vicepreşedinte al CDR Sud-Est.
Referitor la următoarea perioadă a programare a bugetului Uniunii Europene, respectiv perioada 2014-2020, membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est au stabilit iniţierea unui dialog cu celelalte 7 Consilii pentru Dezvoltare Regională din celelalte regiuni de dezvoltare, în vederea identificării unui punct de vedere comun în privinţa modului în care vor fi repartizate, în cadrul diferitelor programe operaţionale, fondurile europene care vor fi alocate Romaniei.
i-medic.ro

[dcp100168]

Doar 4 proiecte gălăţene pe POS Mediu
Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea Sud-Est organizează peste câteva zile un eveniment de prezentare a stadiului de implementare a programului la nivelul regiunii. Pe agenda acestui eveniment sunt înscrise două abordări ale aceleiaşi tematici, respectiv privirea de ansamblu a Organismului Intermediar ca entitate cu rol de management şi control în implementarea POS Mediu dar şi punctele de vedere ale beneficiarilor de finanţare prin POS Mediu asupra implementării programului. Cu această ocazie ni s-au pus la dispoziţie câteva date referitoare proiectele depuse în regiune.
În acest moment la nivelul Regiunii 2 Sud-Est se află în diferite stadii de derulare 29 de proiecte (din care 3 urmează să semneze în scurt timp contracte de finanţare) ce însumează un total de aproximativ 880 milioane de euro.
Pe Axa Prioritară 1 - sectorul apă/apă uzată, sunt 7 proiecte, dintre care şi unul al Galaţiului, mai exact al SC Apă Canal SA, pentru 129,80 milioane de euro. Pe Axa Prioritară 2 – sectorul de gestionarea integrată a deşeurilor şi Axa Prioritară 3 – sectorul de termoficare s-au depus doar câte un proiect, dar nu e niciunul de la Galaţi. Pe Axa Prioritară 4 – sectorul biodiversitate şi protecţia naturii, la Sesiunea 2 sunt 8 proiecte, niciunul de la Galaţi; Sesiunea 3 - s-au depus 7 proiecte, dintre care unul este al Consiliului Judeţului Galaţi, în valoare de 0,18 milioane de euro, pentru Pădurea Gârboavele; Sesiunea 4 are două proiecte, ambele de la Galaţi, aparţinând Asociaţiei Ecologice Universitare Galaţi (0,28 milioane de euro) şi Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi (0,38 milioane de euro). Axa Prioritară 5 – sectorul de prevenire a inundaţiilor şi a eroziunii costiere finanţează proiecte pentru inundaţii (2 proiecte, niciunul de la Galaţi) şi eroziune costieră (un proiect, care nu e de la Galaţi).
Bilanţul arată cam aşa: Regiunii 2 Sud-Est are şase judeţe, cu 29 de proiecte, dintre care doar 4 sunt ale Galaţiului; din valoarea totală a proiectelor de finanţare, de 880 milioane de euro, Galaţiul a cerut 130 de milioane de euro. Nu e rău, dacă te raportezi la media per judeţ, dar sigur se putea mai bine, deoarece Galaţiul este situat într-o zonă geografică ce i-ar fi permis să acceseze fonduri mult mai multe pe mediu. Şi nu vorbim aici doar de autorităţi publice, ci şi de ONG-uri, de exemplu.
monitoruldegalati.ro