19 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

159 de case şi blocuri din Galaţi prezintă risc seismic
Cutremurul care a zguduit sâmbătă seara zona de sud a ţării şi care s-a simţit destul de serios şi în Galaţi, mai ales la etajele superioare ale blocurilor turn, readuce în prim plan necesitatea găsirii unor modalităţi de consolidare a clădirilor ce intră în clasa de rism seismic. "Din datele noastre reiese că în Galaţi avem 159 de imobile, 27 blocuri şi restul case, care sunt incluse în categoriile de risc seismic 1 şi 2 şi cele cu deja cunoscuta bulină roşie. Acestea din urmă sunt în cel mai mare pericol în cazul unui cutremur serios. 68 din cele 159 de imobile sunt deja propuse pentru a fi demolate, deoarece nu mai prezintă siguranţă şi au grad mare de risc seismic. Restul trebuie să intre în programe de consolidare. Când însă este vorba de imobilele ce nu aparţin Primăriei, ci diverselor asociaţii de proprietari sau persoanelor fizice ori juridice aici consolidarea trebuie suportată mai mult de proprietari", a precizat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
http://www.monitorul... ... &articol=2

[dcp100168]

27 de blocuri cu risc seismic de gradul I, II, şi III
Potrivit primarului Galaţiului, Dumitru Nicolae, în municipiul Galaţi sunt 27 de blocuri care prezintă risc seismic de gradul I, II, III, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). „Avem un număr de 27 de blocuri care au risc seismic de gradul  I,  II, şi III. Doar pentru blocul C20 am primit bani de la Guvern şi din luna octombrie nu va mai prezenta risc seismic. Pentru celălalte blocuri există expertiză făcută, însă nu sunt bani şi nici Guvernul nu ne dă”, a afirmat edilul urbei.
Blocurile care prezintă risc seismic de gradul I sunt : C20, M19 (micro 19), un bloc (F) de pe strada Domnească, G4 (cartierul Dunărea).
Majoritatea blocurilor cu risc seismic de gradul II sunt din zona Ţiglina 1.: C32 (Ţiglina 1), blocul R (Micro 17), C31 (Ţiglina 1), R1 (strada Navelor, nr 2), blocul I (Micro 17), D2 ( Ţiglina 1), C9 (Ţiglina 1), C10 (Ţiglina 1), C15 (Ţiglina 1), C31 (Ţiglina 1), C13 (Ţiglina 1), C12 (Ţiglina1), C35 (Ţiglina 1), Domnească 142-bloc A şi B, Bloc F (strada Domnească), Regiment 11 siret E 4. Blocurile cu risc seismic de gradul III sunt blocul C (strada Cezar, nr 2), bloc W3 (Mazepa 1).
De asemenea, au mai fost propuse pentru consolidare încă 64 de imobile aflate în proprietatea municipalităţii, iar alte 68 de clădiri cu risc seismic ridicat, care nu mai pot fi refăcute, vor fi demolate. Majoritatea blocurilor cu risc seismic au fost expertizate în perioada 2000-2005. Duă declaraţiile primarului Nicolae, pe cele mai multe clădiri în pericol nu este aplicată bulina roşie de avertizare pentru că ,,bulina roşie este ceva simbolic şi nu trebuie neapărat pusă pe casă”.

[katman]

dcp100168 a spus:

Majoritatea blocurilor cu risc seismic au fost expertizate în perioada 2000-2005

Asa, si in 4 ani au fost consolidate... cite?

Sau de fapt, asteptam linistiti urmatorul cutremur care, vorba cintecului, "le va potopi pe toate"...

dcp100168 a spus:

,,bulina roşie este ceva simbolic

Intr-adevar, de ce m-ar interesa sa stiu ca, daca vreau sa imi cumpar un apartament in blocul respectiv, e posibil sa cobor de la etaj direct in canapea...

[EMIL]

Vrajeala de primar ... sanatos la cap. Daca punea buline trebuia sa asigure consolidarea ca altfel primea voturi care-i asigurau statul pe banca nu pe scaunul directorial din Primarie. Poate cineva sa verifice tranzactiile efectuate cu locuinte din blocurile respective, respectiv cine a vandut de la data expertizarii, pentru a vedea cine a avut acces la aceste informatii publice?  :?: Apoi este interesant de vazut daca informatia prezentata cu privire la aceste imobile,  nu este comandata de persoane/agentii imobiliare ce doresc sa scada preturile in locatiile amintite, exceptand zonele din Dunarea si 17, banuiesc ca pot fi sageti pentru blocurile de pe Domneasca sau Tiglina (mai nou Durbaca) .

[dcp100168]

Programul de consolidare a clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic, publicat în MO
Hotărârea privind aprobarea Programului de acţiuni pe anul 2009 pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la clădirile de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public a fost publicată, marţi, în Monitorul Oficial. Programul de acţiuni pe anul 2009 pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la clădirile de locuit multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public prevede faptul că acţiunile vor fi finanţate potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. În programul de acţiune din acest an sunt cuprinse clădiri din Bucureşti şi din mai multe judeţe ale ţării. Astfel, din Galaţi, urmează să fie supuse lucrărilor de consolidare imobilul din Strada Regiment 11 Siret nr. 17 - Blocul C 20, cartier Țiglina I, cu 60 de apartamente din 196.

[dcp100168]

Despre Galaţi, numai de bine…
Liniştea dinaintea cutremurului
Din cele 160 de clădiri din municipiul Galaţi, expertizate cu risc seismic de grad I, II şi III, doar una a fost consolidată cu banii
Guvernului – C 20, lucrare începută în 2005 şi nefinalizată încă. Cum era una din lucrările „în derulare”, investiţia de la C 20 a fost „prinsă” în bugetul guvernamental din acest an. Asta ar fi vestea bună. Vestea proastă este că nici un alt bloc din cele 160 nu mai primeşte bani în acest an de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei.
Potrivit site-ului oficial al acestui minister – pe care sunt afişate şi cele 160 de clădiri din Galaţi, expertizate – a fost adoptat „Programul de acţiuni pe 2009 pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare la clădirile de locuit multietajate încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public”. Deşi Galaţiul are „ca zestre” trei astfel de blocuri, din care unul cu zece etaje!, numele municipiului nostru figurează în programul guvernamental decât la capitolul „lucrări în curs de execuţie”, cu eternul bloc C 20. În total, programul pe anul 2009 aprobat prin HG nr.491/2009 include 47 blocuri aflate în diverse faze de proiectare/execuţie a lucrãrilor de consolidare, din care: 35 clădiri în municipiul Bucureşti, trei în Negreşti, câte două în Tulcea şi Cernavodă, câte una în  Galaţi (C 20), Ploieşti, Roman, Hârşova şi Sf. Gheorghe.
http://www.viata-lib... ... ui__2.html

[dcp100168]

Clădirea Primăriei Galaţi nu rezistă la un cutremur mai mare de 6,5 grade Richter
Imobilele vechi din oraş, cum este şi cel al Primăriei, nu sunt proiectate să reziste la un cutremur mai mare de 6,5 grade. "Această clădire nu are piloţi de beton bătuţi, sunt de stejar. Aşa e făcută şi Prefectura. Dacă cutremurul este până în 6,5 grade rezistă şi clădirea Primăriei, dacă e mai mare va ceda. Însă nu cred că are rost să ne tot impacientăm, trebuie să găsim bani pentru consolidări”, a spus primarul Dumitru Nicolae.
În ceea ce priveşte blocurile din oraş, Dumitru Nicolae consideră că vor rezista doar dacă cutremurul nu depăşeşte 7 grade pe scara Richter. "Cu excepţia unuia sau două blocuri, restul rezistă până pe la 7 grade", susţine primarul Nicolae.
Conform datelor înregistrate la Primăria Galaţi, în 2009, erau 160 de imobile (blocuri şi case individuale) care ar putea avea probleme serioase în cazul unui cutremur. Din cele 160 de clădiri expertizate cu risc seismic de grad I, II şi III, doar blocul C 20 a beneficiat de fonduri guvernamentale pentru consolidare. Tot anul trecut în municipiul Galaţi erau, conform expertizei, 27 de blocuri, dintre care patru cu grad seismic I – faimosul C 20,  M 19 (din Micro 19), blocul F (Domnească nr.18) şi G 4 (cartierul Dunărea), 18 cu grad seismic II (C 35, C 32, C31, C9, C 30, C 15, C 13, C 12, C 10, D 2 – Ţiglina I, R - Micro 17, R 1 – Navelor nr. 2, I – Micro 17, A – Domnească 142, B - Domnească 142, F 18 – Domnească, E 4 - Regiment 11 Siret, C – Cezar nr. 20) şi unul cu grad seismic III (W 3 – Mazepa I).
http://www.adevarul...._217778783.html

[dcp100168]

Ce înseamnă clasele de risc seismic?
Cum nu toată lumea este familiarizată cu denumirile tehnice, iar intenţia noastră nu este să-i panicăm pe gălăţeni, indiferent de clasa de risc seismic a clădirii în care locuiesc, vă prezentăm „traducerea” termenilor.,
Astfel, clasa I de risc seismic înseamnă că imobilul respectiv se poate prăbuşi în cazul unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, în general, fiind vorba despre clădiri construite înainte de 1940.
Clasa a II-a de risc seismic înseamnă că în cazul unui cutremur similar, imobilul respectiv poate suferi doar avarii la diverse elemente de compartimentare, la scări, dar nu se va prăbuşi şi nici nu-i va fi  afectată structura de rezistenţă.
În fine, clasa a III-a de risc seismic s-ar traduce prin acele clădiri care pot suferi avarii minore în cazul unui seism (cade tencuiala, apar  fisuri în pereţi etc).
http://www.viata-lib...urtator__2.html

Bulibăşeală în date
Situaţia afişată pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului nu este aceeaşi cu cea pe care o prezintă primarul Dumitru Nicolae. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, situaţia clădirilor cu risc seismic din judeţul Galaţi se prezintă astfel: din totalul de 115 imobile expertizate, două blocuri se află în municipiul Tecuci, iar restul sunt imobile din municipiul Galaţi.
Din cele două blocuri expertizate în municipiul Tecuci, unul se află încadrat la clasa de risc seismic I, iar celălalt în clasa de risc seismic II.
Cât priveşte municipiul Galaţi, din cele 112 imobile expertizate, 16 sunt blocuri cu mai mult de patru etaje, restul fiind case vechi, cu maxim trei niveluri. Blocurile expertizate sunt şi ele clasificate în funcţie de riscul seismic la clasa I – blocul M 19 (zece etaje) din Micro 19, blocul G 4 din Micro 19 (patru etaje), blocul C de pe strada Domnească şi blocul F de pe strada Domnească nr. 18 (patru etaje) şi clasa a II-a – blocurile C 12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 toate din Ţiglina I, R 1 de pe strada Navelor, precum şi blocurile R şi I din Micro 17. În afară de cele 16 blocuri, restul de 96 sunt clădiri cu până la trei etaje, în special fiind vorba despre casele individuale de locuit. Din aceste clădiri expertizate, 57 sunt cu risc seismic clasa I şi doar 35 sunt încadrate la clasa a II-a de risc seismic, iar patru, la clasa a III-a.
Singurul bloc din Galaţi care a beneficiat de finanţare de la stat pentru consolidare a fost blocul C 20 din Ţiglina I.
http://www.viata-lib...urtator__2.html

[dcp100168]

Fonduri pentru consolidarea a doar 4 clădiri
Primăria municipiului Galaţi deţine o situaţie a clădirilor expertizate de specialişti în privinţa rezistenţei imobilelor la seisme.  Situaţia nu este nouă, însă asta nu înseamnă că nu este nicio noutate aici; dimpotrivă – cum nimeni sau (aşa cum se va vedea) aproape nimeni nu are grijă de locatarii acestor locuinţe, iar timpul trece, cărămizile şi zidurile şubrede se transformă, încet, încet, în capcane ale morţii...
Potrivit unei liste puse la dispoziţie de Primăria municipiului Galaţi, în urma expertizei specialiştilor, a reieşit că există 67 de case individuale propuse pentru demolare, din care numai două imobile sunt expertizate cu risc seismic de gradul II, restul fiind case cu risc seismic de gradul întâi. Faptul nu atrage după sine, invariabil, concluzia că respectivele clădiri sunt una cu pământul. Din cele 67 de case expertizate, cele mai numeroase propuse spre demolare se află pe străzile: Traian (8 imobile), Tecuci, Dogăriei şi Muzicii (câte 4 clădiri), N. Alexandrescu, Bălcescu, Al. I. Cuza (câte 3) şi Democraţiei, Caragiale, Cuza Vodă, Carnabel, Florilor, Morilor, Războieni şi Domnească (câte 2 imobile), restul străzilor având câte o singură casă în această situaţie. Propunerea pentru demolare s-ar traduce cam aşa: „Casele sunt atât de puternic afectate la structura de rezistenţă, încât nu se justifică o consolidare a lor, ci demolarea şi construcţia unor imobile noi”.
Asta este doar teoria. Ca în orice domeniu din ţara asta, practica ne omoară… Am mers pe teren pentru a vedea, la faţa locului, cum arată câteva dintre aceste imobile propuse spre demolare. Ne-am fi aşteptat ca respectivele clădiri să fie măcar nelocuite. Realitatea este alta.
De la viceprimarul Nicuşor Ciumacenco am aflat că unele clădiri propuse spre demolare urmează... să fie consolidate. Un fel de graţiere pe ultima sută de metri! „Sunt clădiri importante, nu trebuie distruse, chiar dacă sunt propuse spre demolare. În acest an s-au alocat fonduri pentru consolidarea a 4 clădiri. Este puţin, dar atât putem face deocamdată”, a spus Ciumacenco.
Cele patru clădiri sunt: Carnabel 21-23 (pentru consolidarea căreia s-au alocat 200.000 de lei), Universităţii nr. 13 (175.000 de lei alocaţi pentru lucrări), Română 45-49 (250.000 de lei alocaţi), Iancu Fotea nr. 27 (434.000 de lei).
Dincolo de bucuria de a se conserva, totuşi, aceste clădiri istorice, rămâne o întrebare: dacă aceste clădiri propuse spre demolare urmează să fie consolidate, înseamnă că expertiza tehnică a fost eronată?
http://www.viata-lib...eda_casa_2.html

[dcp100168]

Blocul E4 din Ţiglina I s-a crăpat în două!
Majoritatea blocurilor din Ţiglina 1 n-ar rezista unui cutremur cu magnitudinea de şapte grade pe scara Richter. Este şi cazul blocului  E4 din strada Regiment 11 Siret, şubrezit de tasare, încadrat în categoria clădirilor cu risc seismic de gradul I.
Fenomenul de tasare a clădirilor ia amploare în Ţiglina 1. După blocul C20 a fost la un pas să se dărâme şi alte imobile din cartier au început să aibă serioase probleme similare. De exemplu, între scările 1 şi 2 ale blocului E4, din strada Regiment 11 Siret, s-a creat o fisură cu deschiderea de aproape un metru. În apartamente tencuiala a început să cadă, pereţii sunt plini de crăpături, iar geamurile nu se mai închid. Locatarii  sunt speriaţi că, în orice moment, şi-ar putea pierde agoniseala şi chiar viaţa. În plus, cei mai mulţi sunt bolnavi, au pensii mici, iar banii nu le ajung să plătească pentru consolidarea blocului.
Melania Cucoş, în vârstă de 73 de ani, este bolnavă şi trăieşte singură dintr-o pensie de 510 lei. Apartamentul ei are numeroase fisuri, iar geamul de la sufragerie se mai poate închide doar cu ajutorul unui cui. „Nu am ce face. Cuiul ăsta mă apără de frig. Caloriferele nu le deschid iarna, deoarece căldura iese prin crăpături. Dorm în bucătărie”, spune femeia.
Altă locatară, Lucia Tănăsescu, în vârstă de 76 de ani, se plânge că-i plouă în casă: „La geam,  am improvizat o cutie în care se scurge apa. Este o improvizaţie. Nu am bani de investiţii. Sunt văduvă şi nu am la cine apela pentru ajutor”.
Situaţia este la fel de dramatică şi la etajul trei. Ecaterina Borş locuieşte împreună cu fiica ei şi cu cele două nepoţele într-un apartament cu două camere. S-a mutat în blocul E4 în urmă cu cinci-şase ani. „Am plătit 65.000 de lei pe acest apartament. Acum e plin de crăpături şi igrasie. Iarna trecută a fost foarte frig. Pentru a nu muri de frig, am folosit un radiator electric”, povesteşte femeia.
Conform datelor înregistrate în 2009 la Primărie, în municipiul Galaţi, sunt 160 de imobile (blocuri şi case ) care ar putea avea probleme serioase în cazul unui cutremur de intensitate mare sau chiar medie. Din cele 160 de clădiri expertizate şi declarate ca fiind cu risc seismic de grad I, II şi III, doar una a fost consolidată cu banii Guvernului. Este vorba despre blocul C 20, de pe Regiment 11 Siret, imobil care a fost pe punctul de a se prăbuşi din cauza tasării.
http://www.adevarul...._369563132.html

[dcp100168]

Haos total în privinţa clădirilor cu „bulină roşie”
* Evidenţa şi controlul acestora a ajuns în seama poliţiştilor comunitari!
Nicio autoritate locală nu-şi asumă răspunderea pentru identificarea construcţiilor cu risc seismic major. Din 26 de cereri de consolidare, Primăria a aprobat doar una asigurând finanţare pentru o singură asemenea lucrare, la blocul C20 în Ţiglina I.
Astăzi, când se împlinesc 34 de ani de la catastrofalul cutremur care a lovit România la 4 martie 1977, construcţiile cu risc seismic ridicat din Galaţi se află doar în grija lui Dumnezeu, nu şi a autorităţilor, aşa cum ar fi normal.
„Nu e treaba noastră"
În cursul documentării un articol despre situaţia clădirilor cu „bulină roşie" şi despre riscurile la care sunt supuşi locatarii acestora, dar şi din împrejurimi, reprezentanţii autorităţilor locale ne-au oferit câteva declaraţii pur şi simplu halucinante.
„Nu este responsabilitatea noastră să facem expertiza acestor clădiri. Nu suntem noi cei care stabilim gradul de risc seismic în care se încadrează o clădire. Nu punem noi bulina roşie pe ele. Noi avem grijă doar ca noile construcţii, cele care urmează să fie construte, să se încadreze în standarde. Cei de la Primărie se ocupă de aceste clădiri cu risc seismic", spune Cristian Capetis, inspectorul şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii.
Pe lângă faptul că reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii afirmă că nu are nici cea mai mică legătură cu aceste clădiri, mai aflăm cu uimire că de identificarea şi marcarea acestora trebuie să se ocupe poliţiştii locali (actuala denumire a poliţiştilor comunitari).
Până la urmă există o explicaţie pentru această aberaţie. Pur şi simplu, înfiinţarea Poliţiei Locale (prin rebotezarea celei comunitare) a creat oportunitatea reducerii cheltuielilor salariale ale Primăriei prin transferul serviciului Disciplina în Construcţii la „noua" instituţie.
„Într-adevăr, acest serviciu a fost mutat la noi, cu începere de la 1 martie, dar la ora actuală figurează doar în acte ca făcând parte din Poliţia Locală. Încă nu s-au mutat efectiv, mai durează. Deocamdată nu-i cunosc pe acei oameni, nu ştiu cine sunt", spune Cristian Gâscă, directorul Poliţiei Locale Galaţi.
Odată ajunşi la capătul firului, adică la Disciplina în Construcţii, care funcţionează încă în cadrul Primăriei, am crezut că vom primi în sfârşit un răspuns concret despre clădirile cu risc seismic. Nici vorbă însă.
„Responsabilităţile Disciplinei în Construcţii nu includ aşa ceva. De ce trebuie să dăm noi asemnea informaţii, dacă noi nu ne ocupăm de clădirile cu bulină roşie. Nu suntem noi cei care le monitorizăm sau le examinăm. Nu avem nicio treabă. Vorbiţi la Primărie", spune Valentin Ţocu, directorul serviciului Disciplina în Construcţii, culmea chiar din cadrul Primăriei Galaţi.
Un bloc consolidat în 17 ani
Conform datelor postate pe pagina de internet a Primăriei Galaţi, dintre cele 26 de blocuri cu risc seismic ridicat care au fost examinate în ultimii 17 ani, unul singur s-a bucurat de lucrări de consolidare. Restul de 25 de construcţii mai au de aşteptat, probabil până la primul cutremur când se vor dărâma complet. Este vorba despre blocul C20 din cartierul Ţiglina I.
Pe lângă aceste 25 de blocuri care sunt menţionate ca fiind cu risc seismic de gradul I, II şi III (cele mai multe de gradul I şi II) şi unul singur cu gradul III, mai există încă alte 17 solicitări ale asociaţiilor de proprietari pentru expertiză.
Consolidarea locuinţelor în 19 paşi
În cele ce urmează vă vom prezenta etapele ce trebuie parcurse pentru a beneficia de consolidare o anuită construcţie.
1. Asociatia de proprietari completeaza Anexele 5,6,7 (din HG nr.1364/2001) pentru expertizare constructie si le depune la Primarie
2. Primaria le inainteaza Consiliului Judetean pina la data de 1 mai anul in curs pentru anul urmator
3. Consiliul Judetean inainteaza la Ministerul Transporturilor ,Constructiilor si Locuintei pina la data de 15 mai anul in curs, pentru anul urmator toate solicitarile
4. Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului inainteaza propunerile la Ministerul Finantelor pina la 1 iunie anul in curs , pentru anul urmator
5. Dupa aprobarea bugetului de stat Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Locuintei comunica Consiliilor Judetene sumele aprobate pentru fiecare locatie in parte, iar acestea comunica Consiliului Local.
6. Asociatia de proprietari intocmeste Hotarirea prin care se aproba elaborarea expertizei
7. Se elaboreaza de catre proiectantii de specialitate a proiectului de expertiza; raportul de expertiza se avizeaza in Comisia Tehnica de specialitate (din cadrul Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului)
8. Consiliul Judetean notifica in acest sens Asociatia de Proprietari cu privire la obligatiile ce revin acestora
9. Asociatia de proprietari emite Hotarirea privind aprobarea proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare
10. Se solicita de catre Primarie prin Consiliul Judetean a fondurilor pentru proiectare; in acest sens se constituie Asociatia contractanta (prin conventie civila) intre Asociatia de proprietari si Primarie prin care se stabilesc urmatoarele: -Asociatia de proprietari este persoana juridica; sursa de finantare: de la bugetul statului, din fonduri proprii ale proprietarilor a caror venituri medii nete lunare pe membru de familie depasesc venitul mediu lunar pe economie, obligatiile partilor cit si instituirea ipotecii legale a statului asupra locuintei.
11. Se elaboreaza Studiu de fezabilitate , se avizeaza de Comisia de specialitate (din cadrul Ministerului) si se aproba de catre Consiliul Local
12. Se elaboreaza proiectul tehnic, caietul de sarcini si detaliile de executie prin licitatie
13. Se instituie ipoteca legala a statului asupra locuintei
14. Se organizeaza licitatia pentru atribuirea contractului de executie a consolidarii si asigurarea dupa caz a locuintelor de necesitate . Se contracteaza lucrarea si se incheie contractele simultan intre Primarie si constructor şi între Primarie cu fiecare proprietar.
15. Se asigura diriginti de santier
16. Executia lucrarilor propriu-zise; dupa finalizarea lucrarilor are loc receptia si repartizarea pe fiecare proprietar a cheltuielilor efectuate ;
17. Proprietarii , pe parcursul executiei , vor prezenta lunar adeverinte cu venitul net pe membru de familie
18. La finalizarea lucrarilor proprietarii vor restitui in conditiile legii a cheltuielilor lucrarilor de consolidare (in rate lunare egale , fara dobinda, in termen de pina la 25 ani)-numai pentru proprietarii a caror venituri medii nete lunare pe membru de familie depasesc venitul mediu lunar pe economie
19. Radiere ipoteca pentru proprietarii a caror venituri nu depasesc venitul net pe economie/membru de familie.
Simplu, nu? Glumin, fireşte!
http://www.adevarul...._437956266.html

[dcp100168]

Ce imobile se vor prăbuşi în Galaţi
* 112 case şi blocuri vor fi distruse în cazul producerii unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter.
Mii de gălăţeni trăiesc sub ameninţarea că un cutremur le poate lua viaţa sau distruge agoniseala de o viaţă, pentru că locuiesc în imobile şubrede, care s-ar putea face una cu pământul în cazul producerii unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter, cum a fost şi cel din 1977. Potrivit statisticilor, la Galaţi sunt 112 imobile cu „bulină roşie". Printre acestea, se află şi 16 blocuri, dintre care patru sunt incluse în clasa 1 de risc seismic.
Potrivit clasificărilor din domeniu, includerea unui imobil în una din cele 3 clase de risc seismic se referă la modul în care imobilul respectiv va fi afectat în cazul producerii unui cutremur de peste 7 grade pe scara Richter. Includerea în clasa 1 de risc seismic presupune că imobilul se poate prăbuşi, includerea în clasa a doua presupune că imobilul poate suferi avarii la unele elemente ale construcţiei, dar nu îi va fi afectată structura de rezistenţă, iar includerea în clasa a treia înseamnă că producerea cutremurului poate provoca doar avarii minore, cum ar fi fisuri ale pereţilor sau căderea unor elemente ornamentale şi a tencuielii.
În categoria imobilelor cu grad seismic 1 sunt incluse blocurile G4 şi M19 din cartierul Dunărea şi blocurile C şi F de pe str Domnească. Blocul M19 este un bloc cu 10 etaje. În a doua clasă de risc seismic sunt incluse blocurile C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 din Ţiglina1, R şi I din Micro 17 şi R1 de pe str Navelor nr.2. În clasa a 3-a de risc seismic e inclus blocul W3, din cartierul Mazepa 1. Din celelalte 96 de clădiri, 57 sunt incluse în clasa 1 de risc seismic, 35 în clasa a 2-a şi 4 în clasa a 3-a. La Primăria Galaţi au fost depuse în ultimii ani 26 de cereri pentru consolidări de imobile, dar a fost aprobată o singură cerere, pentru blocul C20, din Ţiglina 1. Lista imobilelor cu "bulină roşie" este în permanentă schimbare. În toamna trecută, la blocul E4 de pe str. Regiment 11 Siret, din Ţiglina1, a apărut, între scările 1 şi 2, o „deschidere" de un metru şi a început să cadă tencuiala de pe pereţii brăzdaţi de fisuri. Cele mai mari probleme sunt în cartierul Ţiglina 1, pentru că blocurile de aici au fost construite în anii '60, fără subsoluri tehnice. Pentru că majoritatea conductelor au durata de serviciu depăşită de mult, apa scursă din conductele ciuruite de rugină se infiltrează la temeliile blocurilor, accentuând procesul de tasare.
Printre imobilele care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur este şi cel de pe str. Domnească nr.38, în care îşi are sediul Primăria Galaţi. Clădirea construită în perioada interbelică, după metodele vremii, nu are piloţi de beton bătuţi, ci piloni de stejar. Clădirea "tremură" de fiecare dată când trece prin zonă un autobuz sau un autovehicul de tonaj mare.
http://www.romaniali...ati-219730.html

[dcp100168]

Este Tecuciul un oraş sigur în caz de cutremur?
Numărul în continuă creştere al dezastrelor naturale îndreptăţeşte populaţia să se întrebe care este situaţia în zona în care trăiesc. Sunt destul de solide clădirile în care locuim? Ce imobile ale instituţiilor vor supravieţui în urma unui cutremur? La nivelul municipiului Tecuci situaţia nu este deloc „roz”, zeci de clădiri P+3 construite înainte de anul 1978 nu au fost reabilitate şi nici măcar expertizate, pentru a se cunoaşte cu exactitate gradul de risc la care sunt supuşi locatarii acestor imobile. În perioada 1995-2006 autoritatea publică locală a sprijinit asociaţiile de locatari în demersurile de întocmire a expertizelor tehnice pentru clădirile de locuit multietajate.
Astfel, au fost expertizate blocurile C şi D din str. Costache Racoviţă şi blocul L din Aleea Plopilor. În informarea privind acţiunile întreprinse se precizează: „Ultima expertiză la blocul L a fost finalizată în anul 2001, celelalte două expertize la blocurile C şi D în anul 1997, respectiv 1999. Suplimentar faţă de cele trei blocuri, au fost identificate cu grad seismic şi blocurile A (situat pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 62) respectiv B (situat pe str. Costache Racoviţă). Deoarece expertizele efectuate sunt depăşite ca termen, este necesară reactualizarea lor. De asemenea, solicităm în mod expres sprijinul financiar legal pentru consolidarea blocului C din str. Costache Racoviţă, încadrat în anul 1997 în clasa de risc seismic I”.
În cursul anului 2005 au fost identificate şi alte imobile cu grad de risc seismic, respectiv Casa de Cultură, Spitalul municipal „Anton Cincu”, Secţia Pediatrie, Ambulatorul de specialitate, şase şcoli gimnaziale, două unităţi de învăţământ preşcolar, precum şi locuinţe din fondul locativ al Primăriei Tecuci. Din toate clădirile enumerate, cea care va rămâne în picioare după un cutremur va fi cu siguranţă Casa de Cultură, deoarece aceasta a intrat într-un amplu proces de reabilitare. Restul...
http://www.monitorul...remur-4610.html

[dcp100168]

Locuinţele cu bulină roşie şi cele din Valea Oraşului nu pot fi asigurate
În ultimii 20 de ani, la Galaţi, a fost reabilitat doar un singur bloc. În aceste condiţii, gălăţenii care locuiesc în clădiri şubrede nu pot primi vreo despăgubire în cazul unui dezastru. Locatarii acestor imobile nu pot încheia poliţa de asigurare obligatorie a locuinţelor decât după ce blocul va fi consolidat. Ori, consolidarea unui astfel de apartament ajunge să coste, de cele mai multe ori, cât achiziţionarea unuia nou.
Paul Mihnea, de 45 ani, locuieşte în blocul G4, din cartierul Dunărea, imobil inclus în categoria imobilelor cu grad seismic 1. Bărbatul a încercat să-şi asigure apartamentul, însă a fost refuzat. „Am mers la două firme mari de asigurări cu speranţa că voi putea semna o poliţă de asigurare. Ambele mi-au spus că nu se poate deoarece mă aflu în zona de risc seismic. Într-adevăr, blocul este cu probleme. Din cauza fenomenului de tasare, au apărut crăpături pe pereţi. Din câte am înţeles, s-au făcut expertize pentru consolidarea blocului, însă doar atât", a spus locatarul.
În aceaşi situaţie sunt şi gălăţenii din Valea Oraşului. De ani de zile, la fiecare ploaie torenţială, locuitorii se aşteaptă la ce este mai rău. O salvare pentru ei ar fi fost să-şi asigure casele, însă companiile de profil preferă să nu-şi asume răspunderea. „Am vrut să-mi fac asigurare la casă, dar mi-au spus că există risc mare de inundaţii. Cine să asigure casa asta? Are structura de rezistenţă afectată din cauza ploilor. Nu bagă nimeni bani aici. Suntem ai nimănui", ne-a spus Eccaterina Preda, în vârstă de 73 de ani.
Alt locatar, aceiaşi situaţie. Constanţa Sava locuieşte pe strada Griviţei şi îşi aminteşte cu groază de noaptea de 16 spre 17 iunie 2010, când ploaia torenţială i-a distrus bunurile agonisite de o viaţă. „Parterul casei a fost plin cu apă. Şi acum se mai cunoaşte. Toată casa este plină de mucegai şi igrasie. Apa s-a infiltrat şi a afectat fundaţia, pereţii. Parterul este distrus. Cine riscă să facă aici asigurare? Îmi spun că trebuie să o consolidez. De unde să am atâţia bani. Nu face casa cât face consolidarea? ", s-a plâns femeia.
„Nici măcar nu am încercat să-mi fac asigurare. Pagubele inundaţiilor de anul trecut încă se mai cunosc. Abia am reuşit să repar o cameră. Chiar dacă fac asigurare, nu primesc nicio despăgubire", ne-a spus Tudor Vasile, 58 de ani.
Asiguratorii spun că proprietarii acestor locuinţe nu sunt pasibili de amendă, însă nici nu pot primi, în cazul unui dezastru, vreo despăgubire. „Blocurile cu risc seismic din Galaţi nu vor fi încadrate în această categorie a asigurărilor. Nici casele din Valea Oraşului nu vor fi asigurate. Acolo este pericol de inundaţii frecvent. Sunt locuinţe la care nu avem ce face. Preferăm să nu ne asumăm raspunderea", ne-a spus un reprezentant al firmei de asigurări.
112 clădiri şubrede
La Galaţi, 112 case şi blocuri pot fi distruse în cazul producerii unui cutremur de peste 7 grade Richter. În categoria imobilelor cu grad seismic 1 sunt incluse blocurile G4 şi M19 din cartierul Dunărea şi blocurile C şi F de pe strada Domnească. În a doua clasă de risc seismic sunt incluse blocurile C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 din Ţiglina1, R şi I din Micro 17 şi R1 de pe strada Navelor nr.2. În clasa a 3-a de risc seismic e inclus blocul W3, din cartierul Mazepa 1. La Primăria Galaţi au fost depuse în ultimii ani 26 de cereri pentru consolidări de imobile, dar a fost aprobată o singură cerere, pentru blocul C20, din Ţiglina 1.
adevarul.ro

[nico76]

Salut, am si eu o intrebare stupida, poate cine locuieste prin zona stie: de ce blocul c33 nu se afla printre cele cu risc? adica e si c 32 si 31 si 34 si 35... au fost facute ceva lucrari de consolidare? le-a facut subsol? bunica mea locuieste acolo, si ma gandeam sa ma mut acolo dupa moartea ei...

[dcp100168]

Clădiri care sunt un real pericol
La 35 de ani de la cutremurul din 1977, foarte multe blocuri din Galati n-ar rezista unei miscari seismice cu magnitudine peste sapte grade pe scara Richter. Din lipsa banilor la buget, în ultimii ani, la Galati, a fost consolidat doar un bloc cu risc seismic de gradul I, C20 din Ţiglina 1. 73 de case sunt propuse pentru a fi demolate, deoarece nu mai prezinta siguranta si au grad mare de risc seismic.
Un imobil care sta să se prabuseasca în orice moment este cel de pe pe strada Balcescu nr.21. Cladirea s-a scufundat circa 40 de centimetri in pamant, iar in 2001, cand s-a făcut expertizarea structurii de rezistenta, s-a stabilit că are risc seismic de gradul I. Locatarii au facut, in nenumarate randuri, petitii către Primărie prin care au cerut inceperea lucrărilor de stabilizare a clădirii. Cu toate acestea, nu s-a intamplat nimic. Interiorul cladirii arata sinistru. Peretii sunt brazdati de crapaturi, tencuiala a cazut, tocurile usilor s-au dislocat, iar bucăţi de cărămida s-au desprins şi au căzut peste locatari.
Cu aceleaşi probleme se confrunta si locatarii de la blocul E4, din Regiment 11 Siret. Între scarile 1 şi 2 ale blocului există o crapatura cu deschiderea de circa un metru. Oamenii se tem ca situatia s-ar putea inrautati. Blocul E4 necesită lucrări urgente de consolidare, însa Primaria se spala pe maini si spune ca nu dispune în acest moment de fondurile necesare.
Prin urmare, locatarii trebuie sa plateasca. In municipiul Galati sunt 160 de imobile care ar putea avea probleme serioase in cazul unui cutremur. Dintre acestea, 73 de case propuse pentru a fi demolate, deoarece nu mai prezinta siguranta. Cele mai multe cladiri au fost expertizate in perioada 2000-2005.
a1galatibraila.ro

[dcp100168]

Afirmaţia seismologului Gheorghe Mărmureanu, că anul acesta ne paşte un cutremur precum cel din 1977, le dă fiori gălăţenilor
Pe bună dreptate, cei mai speriaţi sunt locatarii caselor şi blocurilor cu „bulină roşie". Aceştia nu au bani pentru lucrările de consolidare aşa că, atunci când sunt acasă, se simt ca la „ruleta rusească".
Cu ocazia împlinirii a 35 de ani de la devasatatorul cutremur din 4 martie 1977, Gheorghe Mărmureanu, preşedintele onorific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului a declarat că producerea unui seism de gradul şase sau chiar şapte pe scara Richter a devenit mai posibilă ca oricând.
În atare situaţie, având în vedere că, în zona Vrancea, aflată nu departe de Galaţi, se intersecteaza trei plăci tectonice continentale şi activitatea seismică este intensă, situaţia clădirilor din Galaţi, care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur de mare magnitudine, este ignorată într-un mod periculos. "În municipiul Galaţi, 157 de imobile sunt încadrate în categoriile de rism seismic 1 şi 2, respectiv 25 blocuri şi restul case. 68 dintre imobilele care aparţin Primăriei sunt propuse pentru a fi demolate, deoarece nu mai pot fi consolidate şi au grad mare de risc seismic. Celelalate ar trebui incluse în programe de consolidare", a precizat viceprimarul Nicuşor Ciumacenco.
La rândul său, primarul Dumitru Nicolae spune că, pentru expertizare, s-au alocat fonduri de la bugetul de stat doar pentru blocul C20, puternic afectat de tasare, al cărui caz a fost intens mediatizat.
Trista celebritate a blocului C20
Coşmarul locatarilor de la C20 a început în decembrie 2004. Blocul respectiv a fost construit in 1962 şi, din cauza unei soluţii de proiectare neinspirate, nu are subsol tehnic, conductele fiind ingropate la temelia blocului. O spărtură apărută la una dintre acestea a determinat infiltrarea unor mari cantitaţi de apă sub blocul construit direct pe pământ. Din această cauză, clădirea a început să se fisureze şi, în scurt timp, autorităţile au evacuat de urgenţă locatarii pe care i-au mutat într-un cort militar. Ulterior, aceştia au fost obligaţi să suporte contravaloarea lucrărilor de consolidare, motiv pentru care li s-a impus contractarea unor credite cu garanţie imobiliară"
„Mi-au apărut din nou crăpături în sufragerie şi la balcon. Reabilitatea s-a făcut foarte prost, dar avem apartamentele ipotecate timp de 25 de ani şi ne pun să plătim 65.000 lei, iar eu am o pensie de 750 de lei", afirma revoltată Vasilica Cristian.
Nu au bani pentru consolidarea obligatorie
Or, având în vedere păţania locatarilor de la C20 despre care în presa locală au curs râuri de cerneală, ceilalaţi gălăţeni ale căror blocuri s-ar putea transforma în uriaşe morminte în cazul unui cutremul devastator, au ales soluţia „ruleta rusească" sau cea românească „fie ce-o fi".
Totuşi legea prevede că, în maxim doi ani după ce blocul este inclus în categoria clădirilor catalogate ca fiind cu risc seismic ridicat, proprietarii trebuie sa facă demersurile necesare pentru realizarea proiectului de consolidare. Apoi, în maximum doi ani, trebuie să înceapă lucrările. Conform legislatiei în vigoare, administratorii blocurilor construite înainte de 1978 sunt obligaţi să solicite expertizarea tehnică.
Cum însă, nu numai lipsa resurselor financiare din cauza veniturilor foarte mici ale populaţiei, ci şi necesitatea mutării în perioada lucrărilor îi descurajează pe proprietarii clădirilor cu „bulină roşie", consolidarea continuă să rămână la stadiul de deziderat.
Însemnate şi nu prea, cu „bulină roşie"
În Galaţi, blocurile care prezintă cel mai ridicat risc seismic (gradul I) sunt: M19 din Micro 19 şi C de pe strada Domnească.
Alte 23 de blocuri au fost expertizate şi se încadrează în gradul de risc seismic 2.
Pentru 17 blocuri de locuinţe asociaţiile de proprietari au solicitat lucrări de consolidare cu toate că puţini dintre membrii acestora sunt dispuşi să contracteze credite ipotecare pentru achitarea acestora.
Potrivit primarului Dumitru Nicolae, pe cele mai multe dintre clădirile care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur nu a fost aplicat semnul convenţional de avertizare, pentru că, în opinia sa: ,,Bulina roşie este ceva simbolic şi nu trebuie neapărat pusă pe casă".
Lista blocurilor periculoase din Galaţi
Blocuri cu risc seimic ridicat:: M19 - din Micro 19 (construit în anul 1976) şi blocul C, de pe strada Domneacă, ridicat în 1958.
Blocuri cu bulină roşie, cu risc seismic 2: C32 - Tiglina I (1963), G4 - Micro 19 (1972), Bl. R - str. Barbosi Mico 17 (1970), C31-Tiglina I (1964), R1-str. Navelor (1963), I - Micro 17 (1969), D2 - Tiglina I (1963), C9 - Tiglina I, C30 - Tiglina I (1963), C15 - Tiglina I (1964), C13 - Tiglina I (1964) C12 - Tiglina I (1964), C34 - Tiglina I (1963), C10 - Tiglina I,. C35 - Tiglina I (1963), A - Str. Domneasca nr.142 (1954), B - Str. Domneasca nr. 142, C - Str. Cezar, F - str Domnească (1958), D1-Mazepa I, D2-Mazepa, E4 -Regiment 11 Siret.
Blocuri cu risc seismic 3 (mai redus): W3-Mazepa I 1
Blocuri pentru care Asociaţiile de proprietari au solicitat consolidarea: Bloc E2 (Ţiglina III), Z7 - Micro 38, A1 - Micro 17, A8, A6,A5, E6, E7, E4 -Ţiglina I, A17-Ţiglina III, C - strada Domnească 139, 9D - Siderurgistilor Vest, G6B, G10 - Micro18, PR3A - Micro 21; E5, Bl. E7, Bl. C17 - Ţiglina I, A12 - Micro 17, M3, V1 - Micro 19, W5, J11 - Strada Hery Coandă, C - Str. Cezar, N1 - Strada Zidarilor, A1-A4 - Str. N Balcescu, BR16 -Str. Rosiori.
adevarul.ro

[dcp100168]

Cu tremurul pe şira spinării - Scenarii apocaliptice la Galaţi

* În oraş avem peste 100 de imobile expertizate cu diferite grade de risc seismic * Oficial, numai două blocuri se prăbuşesc la un cutremur ca cel din '77 * Statul nu aruncă cu bani în imobilele şubrede din Galaţi *

În cazul unui cutremur similar celui din 1977, Galaţiul face parte din cele 11 judeţe, alături de Capitală, care ar suferi pagube semnificative, a anunţat Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID). Potrivit acestuia, Galaţiul, alături de judeţele Bacău, Brăila, Braşov, Buzău, Covasna, Dâmboviţa, Ialomiţa, Prahova, Vaslui, Vrancea şi Ilfov, plus Bucureştiul, sunt incluse în zona C, ceea ce înseamnă expunerea cea mai mare la riscul de cutremur. Câte imobile avem în Galaţi care ar putea să cadă la orice seism serios, care sunt ele şi ce ar trebui să facem pentru a ne feri de o astfel de perspectivă, sunt câteva întrebări la care am căutat răspuns.
Câte locuinţe au bulină roşie?
Oficial, adică potrivit datelor existente pe site-ul Primăriei Galaţi, în oraş există patru imobile cu risc seismic 1, adică cu "bulină roşie". În realitate, căci site-ul Primăriei nu a fost actualizat, nu avem decât două imobile într-o astfel de situaţie: blocul turn M 19, din Micro 19 şi blocul C, de pe strada Domnească. Celelalte două imobile care ar fi putut cădea la pământ în cazul unui cutremur ca cel din '77 sunt blocul C 20 din Ţiglina I şi blocul G 4 din Micro 19, însă acestea  au fost consolidate, primul cu finanţare integrală de la bugetul de stat iar al doilea cu fonduri integrale de la bugetul local. În rest, potrivit datelor Primăriei, mai există alte 27 de imobile, dintre care 26 cu risc seismic 2 şi una cu risc seismic 3.

Lista blocurilor, aşa cum a fost extrasă de pe site-ul Primăriei Galaţi Nr. crt. Adresa Proiect expertiza An constructii Risc seismic 1 Bl. C32 - Tiglina I 4173/2000 1963 2 2 Bl. G4 - Micro 19 6115/2002 1972 1 3 Bl. R - str. Barbosi (Mico 17) - 1970 2 4 Bl. C31-Tiglina I - 1964 2 5 Bl. R1-str. Navelor nr. 2 - 1963 2 6 Bl. I - Micro 17 - 1969 2 7 Bl. M19 - Micro 19 3143/1999 1976 1 8 Bl. C - str. Domneasca - 1958 1 9 Bl. D2 - Tiglina I 5132/2001 1963 2 10 Bl. C9 - Tiglina I - - 2 11 Bl. C30 - Tiglina I 4172/2000 1963 2 12 Bl. C15 - Tiglina I 4296/2000 1964 2 13 Bl. C13 - Tiglina I 4397/2000 1964 2 14 Bl. C12 - Tiglina I 4295/2000 1964 2 15 Bl. C34 - Tiglina I 4174/2000 1963 2 16 Bl. C10 - Tiglina I - - 2 17 Bl. C35 - Tiglina I 4294/2000 1963 2 18 Str. Domneasca nr.142 bl. A 5133/2001 1954 2 19 Str. Domneasca nr. 142 Bl. B expertizat 1997 - 2 21 Str. Cezar ,bl. C expertizat - 2 22 Str. Domneasca nr. 18 Bl. F 15914/1996 1958 2 23 Mazepa I Bl. D1 expertizat 1996 - 2 24 Mazepa I Bl. D2 expertizat 1996 - 2 25 Tiglina I Bl. C20 expertizat 2005 - in curs de consolidare - 1 27 Str. Romulus, nr.2, bl. W3 - Mazepa I 7057/1994 - 3 44 Regiment 11 Siret nr. 23, bl. E4 - - 2
În general, este vorba despre blocuri sau imobile construite înainte de cutremurul din '77 (căci după acel moment, normativele de siguranţă a construcţiilor au adus condiţii noi de securitate). Totuşi, cifrele nu sunt exacte. Pe site-ul oficial al Ministerului Dezvoltării există unica situaţie centralizată, realizată în 2008 de Inspectoratul Teritorial în Construcţii. Potrivit acestuia, acum patru ani, în municipiul Galaţi erau expertizate 112 construcţii, din care 99 de case şi 13 blocuri, toate clasificate cu diferite grade de risc seismic, de la I la III. În plus, la acea vreme, conducerea Inspectoratului avertiza asupra pericolului în caz de seism a Spitalului Judeţean şi a combinatului Arcelor Mittal.
Cum aflăm dacă scăpăm cu viaţă din seism?
Potrivit specialiştilor, în cazul unui cutremur asemănător celui din '77, un imobil clasificat cu risc seismic I se poate prăbuşi. Vorbim în general de construcţii ridicate înainte de '40, dar şi de imobile mai noi care au suferit modificări în structura de susţinere. O clădire cu risc seismic II va fi şi ea afectată de un seism major, dar structura de rezistenţă va rămâne în picioare, în timp ce o clădire cu clasa III de risc seismic va suferi doar avarii minore. Conform datelor publice, din cele peste 1.620 de blocuri din Galaţi, 631 sunt construite înainte de '77, deci au un potenţial risc mai mare în caz de sesism.
Pentru ca un cetăţean să afle dacă scapă sau nu cu viaţă dintr-un cutremur de peste 7 grade Richter, acesta trebuie să solicite, în scris, realizarea unei expertize. Cererile se primesc la Primăria Galaţi care, anual, în luna mai, le transmite Consiliului Judeţean care le trimite mai departe Ministerului Dezvoltării, cel care stabileşte anual lista cu imobilele care pot fi consolidate cu bani publici. Din păcate, anul trecut, ministerul nu a alocat nici un leu pentru consolidarea vreunei clădiri din Galaţi, ci doar a zece imobile din ţară, din care opt la Bucureşti şi câte una la Sf. Ghoerghe şi Hârşova. Lucrări la alte 11 clădiri (8-Bucureşti, 2 - Tulcea, una- Roman) erau începute din 2010.
viata-libera.ro

[dcp100168]

În așteptarea marelui cutremur, autoritățile fac ce știu ele mai bine, adică nimic
În ultimul timp se vorbește tot mai des despre un mare cutremur. Spun asta nu ghicitoarele în cafea ci seismologi. Întrebarea este nu dacă au dreptate specialiștii, ci când se va produce cutremurul. Răspunsul nu-l știe nimeni. Problema este că nici pregătiri nu se fac.
La 35 de ani de la cutremurul din 1977, foarte multe blocuri din Galati n-ar rezista unei mişcări seismice cu magnitudine de peste șapte grade pe scara Richter. Din lipsa banilor la buget, în ultimii ani, la Galaţi, a fost consolidat doar un bloc cu risc seismic de gradul I, C20 din Ţiglina 1.
67 de case sunt propuse pentru a fi demolate, deoarece nu mai prezintă siguranţă şi au grad mare de risc seismic. Dintre acestea numai două imobile sunt expertizate cu risc seismic de gradul doi, restul fiind case cu risc seismic de gradul întâi. Cele mai multe dintre casele care urmează să fie demolate se află pe străzile Traian (opt imobile), Tecuci, Dogăriei şi Muzicii (patru clădiri), N. Alexandrescu, Bălcescu, Al. I. Cuza (trei imobile), Democraţiei, Caragiale, Cuza Vodă, Carnabel, Florilor, Morilor, Războieni şi Domnească (două clădiri), restul străzilor având câte o singură casă în această situaţie. În acest an, Primăria a alocat fonduri pentru consolidarea a patru clădiri. Este vorba de Carnabel 21-23 (pentru consolidarea căreia s-au alocat 200.000 de lei),  Universităţii nr. 13 (175.000 de lei alocaţi pentru lucrări), Română 45-49 (250.000 de lei alocaţi) şi Iancu Fotea nr. 27 (434.000 de lei).
Casa înghiţită de pământ
Un imobil care stă să se prabușească în orice moment este cel de pe pe strada Bălcescu nr.21. Clădirea s-a scufundat circa 40 de centimetri în pământ, iar în 2001, când s-a făcut expertizarea structurii de rezistență, s-a stabilit că are risc seismic de gradul unu. Locatarii au facut, în nenumărate rânduri, petiţii către Primărie prin care au cerut începerea lucrărilor de stabilizare a clădirii. Cu toate acestea, nu s-a întâmplat nimic. Interiorul clădirii arată sinistru. Pereţii sunt brăzdaţi de crăpături, tencuiala a căzut, tocurile uşilor s-au dislocat, iar bucăţi de cărămidă s-au desprins şi au căzut peste locatari.
Dumitru Corchi, unul dintre cei mai vechi locatari ai clădirii, spune că imobilul are o vechime de 100 de ani, iar în 2001, când s-a verificat structura de rezistenţă, s-a stabilit că are risc seismic de gradul unu, adică este în pericol iminent de a se prăbuşi la un cutremur. Chiar şi aşa, autorităţile locale nu au făcut decât să constate starea de fapt la faţa locului şi nimic mai mult. "Ne este frică să dormim noaptea. Clădirea a intrat în pământ 50 de centimetri, iar pereţii sunt foarte şubrezi. Peste tot sunt numai crăpături. Nu este zi, lăsată de la Dumnezeu, să nu ne pice câte o bucată de plafon în cap. Am cheltuit 40.000 de lei pentru a reabilita casa, dar mă tem că la un cutremur va fi un dezastru".
Familia Costin se confruntă cu aceeaşi dramă. Pereţii sunt crăpaţi, tencuiala căzută, iar tocurile uşilor s-au dislocat. „A căzut plafonul şi am fost nevoiţi să punem hârtii şi ziare. Sobele nu mai funcţionează aproape deloc. Vorbesc prin perete cu vecinii, ba ne şi vedem, din cauză că pereţii sunt crăpaţii peste tot”, spune Nica Costin, chiriaş al Primăriei din 1980. În imobilul de pe strada Bălcescu nr. 21 locuiesc opt familii chiriaşe şi patru proprietari. Pentru începerea lucrărilor de consolidare a clădirii, este nevoie de acordul celor patru famiili de proprietari şi de particiarea lor financiară cu o cotă parte de 70.000 de lei.
Blocul crăpat în două
Cu frica în sân trăiesc şi locatarii de la blocul E4, de pe strada Regiment 11 Siret, chiar lângă C20. Între scările 1 şi 2 ale blocului există o crăpătură cu deschiderea de circa un metru. Oamenii se tem că situaţia s-ar putea înrăutăţi. "Blocul nu are subsol tehnic şi toată apa care se scurge prin  conducte ajunge la fundaţie şi se tasează. Ne este teamă să nu se repedete istoria de la C20. Suntem bătrâni, nu avem bani de reabilitare", s-a plâns Melania Cucoş. Blocul E4 necesită lucrări urgente de consolidare, însa Primăria se spală pe mâini şi spune că nu dispune în acest moment de fondurile necesare. Prin urmare, locatarii trebuie sa plătească.
Bulina roşie lipseşte cu desăvârşire
Pe cele mai multe dintre clădirile care s-ar putea prăbuşi în cazul unui cutremur nu a fost aplicat semnul convenţional de avertizare. Atsa din cauza unei opinii a primarului Dmitru Nicolae: ,,Bulina roşie este ceva simbolic şi nu trebuie speriaţi oamenii". Totuşi, primarul avertizează că la un cutremur de peste 7 grade Richter toate clădirile din oraş, inclusiv sediul Primăriei, ar avea de suferit: "Această clădire nu are piloţi de beton bătuţi, sunt de stejar. Aşa e făcută şi Prefectura. Dacă cutremurul este până în 6,5 grade rezistă şi clădirea Primăriei, dacă e mai mare va ceda. Însă nu cred că are rost să ne tot impacientăm, trebuie să găsim bani pentru consolidări”, a spus primarul Dumitru Nicolae.
În municipiul Galaţi sunt 157 de imobile care ar putea avea probleme serioase în cazul unui cutremur. Cele mai multe clădiri au fost expertizate în perioada 2000-2005. În categoria imobilelor cu grad seismic unu sunt incluse blocurile G4 şi M19 din cartierul Dunărea şi blocurile C şi F de pe strada Domnească. În a doua clasă de risc seismic sunt incluse blocurile C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 din Ţiglina1, R şi I din Micro 17 şi R1 de pe strada Navelor nr.2.  În clasa a 3-a de risc seismic e inclus blocul W3, din cartierul Mazepa 1.
La Primăria Galaţi au fost depuse în ultimii ani 26 de cereri pentru consolidări de imobile, dar a fost aprobată o singură cerere, pentru blocul C20, din Ţiglina 1.Blocuri pentru care Asociaţiile de proprietari au solicitat consolidarea sunt E2 (Ţiglina III), Z7 - Micro 38, A1 - Micro 17, A8, A6,A5, E6, E7, E4 -Ţiglina I, A17-Ţiglina III, C - strada Domnească 139, 9D – Siderurgiștilor Vest, G6B, G10 - Micro18, PR3A - Micro 21; E5, Bl. E7, Bl. C17 - Ţiglina I, A12 - Micro 17, M3, V1 - Micro 19, W5, J11 - strada Henry Coandă, C - strada Cezar, N1 - strada Zidarilor, A1-A4 - strada Nicolae Bălcescu, BR16 -strada Roșiori.
qbox.ro

[dcp100168]

Imobilele cu bulină roşie nu pot fi asigurate

* Cei care stau în imobile cu bulină roşie nu reuşesc să-i înduplece pe unii agenţi de asigurări să le încheie o poliţă pentru locuinţă care să includă şi riscul de cutremur * Astfel, ei riscă să fie amendaţi de primării pentru nerespectarea Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor

Au trecut patru ani de la apariţia legii care i-a obligat pe români să-şi asigure casa împotriva dezastrelor naturale şi, în loc să intre pe un făgaş normal, procedura îşi mai dezvăluie câte o lacună. Cea mai recentă este problema imobilelor cu risc seismic ridicat, de care fug multe dintre companiile de asigurări.
"Din cauză că blocul în care locuiesc are bulină roşie, asigurătorii nu vor să mă asigure şi împotriva cutremurelor. Ca atare, nu-mi pot încheia poliţia obligatorie împotriva dezastrelor naturale", ne-a declarat Eugen Scarlat, care locuieşte la blocul C30 din cartierul Ţiglina 1.
Cazul nu este unic. Reclamaţii similare au fost contabilizate şi în alte oraşe din ţară. Dar în unele situaţii, precum cele de la Ploieşti, s-a lăsat şi cu somaţii de la Primărie adresate locatarilor, iar acest lucru ar putea să se întâmple, dacă se merge pe litera legii, şi la Galaţi.
E riscant pentru agenţii de asigurări
Doar în municipiul Galaţi sunt peste 100 de imobile (case, blocuri de apartamente şi sedii de instituţii) cu bulină roşie, construite între anii 1843 şi 1985. Cei mai mulţi dintre agenţii de asigurări fug de aceste imobile ca dracul de tămâie pentru că, după standardele din domeniu, în cazul unei clădiri cu bulină roşie nu se mai poate vorbi de riscuri, ci de certitudini. Şi cine îşi pune pielea în saramură, asigurând un bun de o situaţie care se poate produce în orice moment? Doar neştiutorii. "Sunt intermediari - fie ei agenţi sau brokeri de asigurări - care nu verifică, nu întreabă dacă imobilul pe care sunt pe cale să îl asigure şi împotriva cutremurelor are bulină roşie şi încheie asigurarea. În acest caz, asiguratul se poate considera norocos", a declarat Daniela Damian, broker de asigurări pentru Societatea Română de Brokeraj în Asigurări (SRBA).
Intermediarul poate plăti, însă, foarte scump neglijenţa sa. "Acestuia i se poate imputa suma pe care compania de asigurări trebuie să i-o plătească asiguratului în cazul în care se produce un cutremur şi locuinţa acestuia, marcată cu bulină roşie, este avariată", a explicat Damian.
Pentru a se feri de asemenea situaţii, unele companii de asigurări au prevăzut în poliţele-tip un câmp în care asiguratul declară pe propria răspundere că nu locuieşte într-un asemenea imobil.
E nevoie de reglementări speciale
Ca să rezolve problema în aşa fel încât să fie bine pentru toată lumea - proprietarii locuinţelor cu risc seismic ridicat să şi le poată asigura inclusiv împotriva cutremurelor ca să nu fie amendaţi de primării, iar companiile de asigurări să se ferească de daune sigure - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) i-a înaintat statului unele propuneri de modificare a Legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor. "UNSAR a propus încă din 2010 ca imobilele încadrate în prima grupă de risc seismic, ca şi cele construite sau modificate fără autorizaţie de construcţie ori amplasate în zone inundabile sau cu alunecări de teren, să facă obiectul unor reglementări speciale. Propunerile au rămas, însă, blocate pe traseul legislativ", a afirmat brokerul SRBA.
Ca să clarifice, totuşi, această problemă, asigurătorii i-au cerut statului ca, cel puţin în cazul imobilelor cu bulină roşie, să permită ca asigurarea să se facă doar după consolidarea lor. "Şi această solicitare a rămas fără un răspuns clar", a spus Daniela Damian.
Proprietarii au o singură scăpare
Pentru că lucrurile nu au fost încă lămurite, ce ar trebui să facă proprietarii de locuinţe marcate cu bulină roşie, refuzaţi de companiile de asigurări, ca să nu fie amendaţi de primării? "Eu i-aş sfătui să le pretindă firmelor de asigurări refuzul în scris. În acest fel, dacă Primăria vrea să-i amendeze pentru că nu şi-au asigurat locuinţa şi împotriva cutremurelor, aşa cum cere Legea 260/2008, ei au o dovadă că au încercat să facă acest lucru, dar s-au lovit de refuzul asigurătorilor", a fost recomandarea brokerului SRBA.
viata-libera.ro