Interlopii marilor oraşe fac legea siguranţei publice
În funcţie de mersul afacerilor, clanurile dictează „starea de normalitate” a cetăţenilor. Clanurile au devenit instituţii subterane, cu legi proprii şi conexiuni în autorităţile statale. Unii lideri sunt sacrificaţi doar atunci când o cere un anumit context politic sau social. Un clan are stabilit un teritoriu clar - oraşe întregi, cartiere sau sectoare ale Capitalei. Organizaţia are un sistem de protecţie făcut la Secţia de Poliţie, are „intrări“ la autorităţi şi sprijin financiar de la „protejaţi“. Clanul este cel care se ocupă - printre altele - cu taxele de protecţie fiindcă îşi poate permite atacuri cu arme albe sau de foc.
Pentru ofiţerii de la Crimă Organizată, cel mai mare risc este acela ca un clan să devină antrepriză criminală. O astfel de organizaţie formată pe tipar occidental se ocupă doar de afaceri de anvergură. Treburile murdare sunt lăsate în grija clanurilor care intră în subordinea antreprizei. „Adevărul” prezintă marile clanuri care domină cele mai importante oraşe ale ţării.
.............
Brăila – sub dominaţia lui „Crăcănatu”
Se autointitulează „Mafia Brailei” şi este o organizaţie bine structurată din punct de vedere ierarhic. A ajuns aproape la un nivel de antrepriză criminală. „Mafia Brăilei” are lideri bogaţi şi influenţi, „locotenenţi” care stăpânesc diferite zone ale oraşului şi executanţi pregătiţi să comită, la ordin, cele mai sângeroase fapte, inclusiv lichidarea „ţintelor”. Mafia e e condusă de „liderii” Titel Crăcănatu, Mihai Vincler şi Stănel Corbu. Singura zonă în care „Mafia Brăilei” nu s-a impus este formată din cartierele Brăiliţa, Vidin şi Pisc. Asta fiindcă zonele au intrat sub protecţia altor interlopi: fraţii Buricea şi Haret.
...............
Galaţi – patru clanuri şi mai multe grupări
Piramida interlopilor din Galaţi are la vârf grupările lui Marian Ivan, ucis recent, Nelu Mocănelu, arestat, Renato Sârghi, aspirant la şefia mafioţilor, şi gruparea „Lazărilor”. „Lichidările” pentru putere au început în 1998, când „naşul” Vasile Frosa a murit în condiţii suspecte. În 2008 i-a venit rândul lui Marian Ivan, care a fost scos din „scenă” de un fost „locotenent” de-al său. Acum a rămas la putere Renato Sârghi – fost „locotenent” al lui Frosa - care conduce gruparea din cartierul Vadul Ungurului.
Ascensiunea liderilor în clan
Ascensiunea în interiorul unei organizaţii interlope se face destul de greu. Există nişte reguli clare pe care trebuie să le respecţi pentru a urca în ierarhie. Totul ţine de cât de bine dai cu pumnul. Violenţa este factorul care propulsează cel mai bine. Se distinge cel mai bine şi, automat, capătă respect cel care foloseşte arma (şişul sau pistolul) cel mai des. Un alt criteriu este puşcăria. Anii de puşcărie contează doar pentru un clan „ţigănesc“. Anii grei încasaţi îl poate propulsa ca lider pe oricine din clanul de argintari sau spoitori. În schimb, în clanurile „româneşti“ contează faptele pentru care se ajunge în spatele gratiilor. Atacul armat şi tentativa de omor sunt „bine văzute“. Persuasiunea („mangleala“) este încă un atu pentru aspirantul la funcţia de lider al clanului din care face parte.
Profilul liderului. Se impune prin legea pumnului. În public e un om normal care nu iese în evidenţă. La prima vedere spui că e doar un cocalar care a dat de bani: papuci Adidas, brăţară groasă de aur şi o maşină de lux, cu iniţialele numelui pe post de număr de înmatriculare.
Liderii principalelor clanuri din ţară
.................
Brăila - Titel Crăcănatu, Gheorghe Buricea
Cea mai mare parte intră sub dominaţia antreprizei criminale autodenumită Mafia Brăilei. Liderul acestei organizaţii care se ocupă cu recuperări, tâlhării şi crimă organizată este Titel Crăcănatu (stânga). Câteva cartiere au intrat însă sub „protecţia“ clanului fraţilor Buricea.
...................
http://www.adevarul.... ... blice.html





Sus



