”Pânzarul Moldovenesc” ”putrezeşte” şi în acest an pe faleză?
Ceea ce se dorea a fi o adevărată atracţie turistică, dar şi o mândrie pentru Galaţi, zace de mai bine de doi ani pe faleza inferioară a Dunării, bătut de vânt, ploi şi ninsori. Pânzarul Moldovenesc, căci despre el este vorba, în care s-a investit o sumă exorbitantă, aproximativ nouă miliarde lei vechi, va petrece şi acest an pe uscat. Lipsa banilor, dar şi interesul scăzut al gălăţenilor pentru o croazieră cu vestita corabie, un vas-replică a unei ambarcaţiuni de pe vremea lui Ştefan cel Mare, sunt ”ingredientele” care an de an contribuie la deteriorarea pânzarului.
Pânzarul Moldovenesc va zăcea abandonat şi în acest an pe uscat, cu vopseaua scorojită, lacul sărit, într-o deteriorare continuă. Vasul, în care Consiliul Judeţului Galaţi a investit cu mândrie mai bine de 8 miliarde de lei vechi şi care se dorea a fi o adevărată atracţie turistică, nu va putea fi lansat nici în acest an la apă din cauza lipsei banilor şi interesului. Va fi al treilea an consecutiv când vasul-replică al unei ambarcaţiuni de pe vremea lui Ştefan cel Mare nu se va aventura în apele Dunării. ”Din păcate, anul acesta bugetul nu este de criză, ci de super-criză. Stăm foarte prost la capitolul cheltuieli materiale. Bugetul de anul ăsta este la jumate, faţă de cel de anul trecut. De la Consiliul Judeţului ni s-a sugerat să facem un parteneriat public-privat. Să îl reparăm, după care să dăm Pânzarul în administrare ca să nu mai avem cheltuieli cu el pentru că noi trebuie să îl păzim şi ne costă foarte mult gardianul. Aproximativ 40 milioane pe lună. Noi avem postată pe internet oferta pânzarului, preţul a rămas acelaşi de trei ani de zile, dar până în acest moment nu a existat nicio cerere”, ne-a declarat Răzvan Avram, directorul Centrului Cultural ”Dunărea de Jos”, instituţie în a cărei administrare se află Pânzarul Moldovenesc.
În urmă cu trei ierni, vasul a fost urcat pe uscat pentru că iarna nu rezistă pe apă, dar şi pentru că nu există interes prea mare pentru croaziere cu el. Tarifele pentru închirierea Pânzarului Moldovenesc de către persoane fizice sau juridice sunt destul de piperate, deşi oferta a rămas neschimbată încă de acum trei ani de zile. O plimbare de zece ore pe fluviu costă în jur de 1.000 de euro, însă nu au fost prea mulţi turişti interesaţi. În acest timp, Pânzarul Moldovenesc s-a deteriorat continuu. Există numeroase crăpături între scânduri, iar vopseaua şi lacurile care au fost adăugate pe scheletul din lemn al vasului au fost deteriorate de maşinile care trec pe faleză. Potrivit conducerii Centrului Cultural ”Dunărea de Jos”, singura şansă pentru ca vasul să fie dat la apă îl constituie atragerea de fonduri europene, în condiţiile în care nicio societate din Galaţi nu s-a arătat interesată să ia în administrare corabia. ”Noi vom încerca printr-un proiect de finanţare europeană să îl reparăm, să îl punem în funcţiune pentru că bugetul de care dispunem este foarte mic. Încercăm să îl valorificăm pe un proiect european. Pe cheltuieli materiale dispunem anul ăsta de 8, 8 miliarde lei. Vom încerca să mărim veniturile proprii cumva. Pânzarul nu a mai fost dat la apă din 2006. Noi avem un proiect european. Vrem să facem o croazieră de ziua Dunării şi în fiecare port să organizăm câte un spectacol cu ansamblul folcloric pentru a promova Galaţiul şi nu în ultimul rând, România, cu pliante, steguleţe, dansuri româneşti. Avem în vizor acest proiect de doi ani de zile, dar nu am găsit măsură pe care să îl aplicăm. Încercăm anul acesta să obţinem acest proiect. Are 8 cuşete, pot dormi oameni pe el, încap aproximativ 25 oameni. Dacă nu reuşim accesarea vreunui program european, nu vom reuşi nici în acest an să îl dăm la apă. Sunt mult mai multe priorităţi decât Pânzarul. Pânzarul nu reprezintă o prioritate. Slabe şanse să reuşim acum ceva, în perioada aceasta de criză. Am solicitat Consiliului Judeţului să treacă în administrarea muzeului de istorie acest pânzar, pentru că este o reproducere istorică şi probabil şi-ar găsi mai uşor utilitatea la Muzeul de Istorie, însă nu îl vrea nimeni. Probabil este ca un fel de gaură neagră care înghite bani şi nu produce. Noi ne-am trezit cu el pe cap şi a rămas al nostru. Noi am primit pânzarul, dar nu şi bugetul pentru a îl exploata. De patru ani încerc să fac ceva cu pânzarul şi nu am reuşit. Nu este nimeni interesat pentru un parteneriat public-privat”, a mai spus Răzvan Avram.
Corabia, construită în 2004 la Galaţi, are lungimea de 17,6 metri şi lăţimea de 5 metri, pescajul fiind de 1,5 metri. Deplasamentul navei este de 25 tone deadweight. Chila şi coastele corăbiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este construit din lemn de larice, puntea din lemn de mahon şi tec, placările fiind executate cu placaj de luan, esenţă de lemn care este foarte rezistentă la apă. Corabia este propulsată cu ajutorul celor trei pânze, "focul" de 30 metri pătraţi, "randa" de 40 metri pătrati şi "balonul" (vela dreptunghiulară), de 45 mp. Pentru a primi aviz de navigaţie în condiţiile din zilele noastre, la bordul navei au fost instalate echipamente şi instalaţii moderne. Corabia este propulsată şi de un motor diesel de 70 CP, cei 1.200 litri de carburant care pot fi stocaţi la bord asigurându-i navei o autonomie de 1.200 mile marine, adică peste 2.000 kilometri. În cele două careuri ale navei sunt 8 cuşete şi două grupuri sanitare. Prima croazieră cu turişti la bord a fost efectuată în luna iunie 2006, când un grup de profesori de la o universitate din Paris a efectuat o deplasare pe Prut pentru vizitarea Zonei Protejate Prutul Inferior. Firma care a construit corabia, Spat SA Galati, fără organizarea vreunei licitaţii, a testat-o în probele de mare efectuate în octombrie 2005, la o furtună de gradul 5. Mihai Mihail, directorul SPAT, a declarat în dese rânduri că Pânzarul a fost un proiect realizat corect atât din punct de vedere al cheltuielilor, cât şi din punctul de vedere al calităţii vasului. Muzeul Navigaţiei de la Constanţa a refuzat însă să ateste vasul ca fiind o reproducere exactă a ambarcaţiunilor ştefaniene.
http://www.impartial... ... articol=15