Podul peste Dunare este un proiect pentru anul 2015
* Este opinia liberalilor braileni, care sint indignati ca unii politicieni locali tot flutura ideea podului, ca pe o investitie care ar putea incepe in citeva luni, cind realitatea este cu totul alta * Liberalii sint de parere ca pina nu vom avea sosele bune in zona, atit in judetul Braila cit si la capatul celalalt, in Tulcea, n-o sa vina nimeni sa investeasca aiurea banii intr-un pod peste care nu trec decit citeva masini pe zi
Podul peste Dunare nu se va face in urmatorii 7-8 ani, indiferent ce promit unii sau altii dintre politicieni. Este opinia candidatului PNL la presedintia CJ, Ion Sterian, care a explicat ieri, intr-o conferinta de presa, ca degeaba face presedintele CJ, Gheorghe Bunea Stancu, licitatii peste licitatii, doar-doar va prinde un investitor interesat sa bage banii intr-un astfel de proiect, pentru ca o asemenea minune nu se va intimpla. In opinia lui Sterian, adevarata problema nu este gasirea investitorului, ci modul in care au fost concepute proiectul podului si caietul de sarcini al licitatiei: "Au fost organizate mai multe licitatii pentru pod, iar astazi a fost ultima zi de depunere a ofertelor, pentru ultima licitatie. Din datele pe care le detinem, s-au cumparat 8 caiete de sarcini si pina la aceasta ora, n-a depus nici un investitor sau vreun concern vreo oferta. Domnul Stancu poate sa faca licitatii mult si bine, pentru ca asa cum a fost intocmit caietul de sarcini si cum a fost gindit acest proiect, nu va veni nimeni. Problema nu este necesitatea constructiei podului, pentru ca acest obiectiv este necesar, ci modul in care a fost gindit proiectul, fara sa se tina cont de realitatile zonei, fara a veni cu oportunitati pentru eventualii investitori. Proiectul facut de domnul Stancu, care este conceput pe un parteneriat public-privat, are mai multe neajunsuri".
Despre citeva dintre aceste "neajunsuri ingineresti" a vorbit liberalul Vasile Datcu. Acesta a declarat ca nu i se pare cinstita exploatarea eminamente politica a temei podului peste Dunare, in conditiile in care sint multe puncte slabe, de care va tine seama orice potential investitor: "Daca ne asezam la masa si facem o mica socoteala, vedem ca podul asta n-o sa se poata face niciodata in formula parteneriat public-privat. Acest pod nu are ce sa preia dincolo de Dunare, nu are o sosea destul de larga, o cale rutiera care sa treaca spre Constanta si sa preia un trafic foarte insemnat. Din datele care au fost prezentate, podul ar fi tranzitat de aproximativ 800.000 de vehicule anual, asta ar insenma circa 70.000 de vehicule pe luna. Daca ar fi asa, la o plata de aproximativ 5 euro/vehicul, ar veni vreo 42.000 de euro, adica incasarile ar fi de circa 2 milioane de euro pe an; in 100 de ani, de 200 milioane de euro. La bugetul estimat al podului, de 350 de milioane de euro, ar insemna ca in vreo 120 de ani s-ar recupera investitia. Eu cunosc oameni de afaceri excentrici, dar ca sa investeasca unul pentru a recupera investitia in 120 de ani, ma indoiesc ca se gaseste vreun amator. Si asta, numai daca exista o concesiune totala a veniturilor podului catre investitorul privat. Acest obiectiv nu poate fi facut decit fie printr-o investitie asumata de CJ, de comunitatile locale si de Guvern sau niciodata. Mai este un lucru de care trebuie sa tinem cont: caile de acces catre Braila si Galati sint trei: Focsani-Braila, Rimnicu-Sarat-Braila si Buzau-Braila. Cele trei trasee rutiere care duc la Braila sint intr-o stare deplorabila si daca am putea sa facem podul, trebuie sa avem cai care sa aduca traficul catre Braila, ceea ce nu este cazul, acum".
Pe de alta parte, Sterian a declarat ca la momentul la care s-a facut studiul de fezabilitate, s-a avut in vedere realitatea anului 2000: "Atunci, traficul rutier in zona era altul, comparativ cu cel actual, in 2000 nu era in discutie autostrada Bucuresti-Buzau-Rm. Sarat-Focsani-Iasi si nici finalizarea Autostrazii Soarelui. De aceea, trebuie facut un nou studiu de fezabilitate, care sa stabileasca fluxul de trafic, perspectivele de dezvoltare a zonei. O varianta financiara posibila este aceea a unui credit furnizor, prin care investitorul vine cu banii, finanteaza lucrarea, o concesioneaza si dupa 20-30 de ani, isi recupereaza banii. Dar aceasta poate fi luata in calcul numai daca se vor rezolva problemele amintite anterior de domnul Datcu".
De ce pod suspendat si nu pod scufundat?!
Secretarul de stat in Ministerul Telecomunicatiilor, liberalul Constantin Teodorescu, a venit insa cu o solutie tehnica ce i-a surprins chiar si pe propriii colegi: podul pe sub Dunare. Teodorescu a explicat ca, dupa niste calcule sumare, facute in baza proiectelor unor poduri realizate in acest mod, in diferite zone ale lumii, investitia necesara ar fi mult mai mica. El a precizat ca nu vorbeste despre aceasta varianta ca despre o promisiune, ci doar ca despre o propunere: "Eu nu vorbesc decit despre tehnologia realizarii podului. Este realmente constructia podului peste Dunare singura solutie care poate fi incercata? Ei bine, se pare ca nu! Exista astfel de poduri pe sub apa, iar taxa de trecere nu este de 5 euro, cum se discuta intr-o varianta anterioara, ci de 1 dolar. Traversarea, in varianta pe sub apa, a fost realizata in trei ani, comparativ cu un termen de 7 ani, pentru varianta podului suspendat. Eu am facut cercetari, ca sa vad daca o astfel de solutie este fezabila, daca s-a mai facut undeva. Ei bine, s-a facut si se fac chiar in prezent lucrari la un pod subteran in Coreea de Sud, intre doua insule. Acesta se va finaliza in anul 2008 si are o lungime de 3,7 km, nu de 920 de metri, cit ar trebui sa aiba al nostru. Am citeva imagini de pe Internet, privind modul in care se face aceasta lucrare, in Coreea. Tot tunelul este facut din 32 de segmente, niste burlane foarte mari care se executa pe uscat si care pot fi facute si la Santierul Naval Braila, spre exemplu. Aceste burlane sint duse de o draga, care realizeaza de-a curmezisul apei un sector din cele 32, o groapa in milul de dedesubt. Dupa ce s-a sapat groapa, tunelurile din tabla, acoperite la capete, sint traversate plutind pe apa, pina in momentul in care sint scufundate in zona adecvata, prin inundare. Segmentele se lipesc si se pompeaza aer, care scoate apa din interior. La cele doua capete se face intrarea. O sa ma intrebati, probabil, daca aceasta este o tehnologie noua, fiindca cei din SUA lucreaza cu asa ceva, dar noi?! In SUA au facut un astfel de tunel, cu aceasta tehnologie, in anul 1928. Ma gindesc ca poate Romania, in anul 2008, ar fi capabila sa realizeze asa ceva".
Dincolo de aceasta perspectiva stranie asupra podului care traverseaza Dunarea, Teodorescu a vorbit si despre o problema tehnologica: "Potrivit studiului de la IPTANA, prospectiunile geologice au aratat ca nisipul amestecat cu conglomerat, care este necesar pentru o buna fundare a podului, se gaseste undeva la aproximativ la 30 de metri in adinc, deci trebuie sapat la circa 35 de metri in solul de linga podul propriu-zis. Sapatul la 35 de metri in sol este mult mai greu decit cel in milul apei. Studiile IPTANA vorbesc de o valoare de 300-350 milioane euro, pe o perioada de 7 ani. Ei bine, din evaluarile proiectantului din SUA, pentru o astfel de solutie, este posibil sa se faca podul cu 100 de milioane, in 3 ani, cu firme brailene".
http://www.obiectivb... ... u=Politica
0
Sus
