Voievodatul Galaţi sau provincia Moldova de Sud?
Regiuni, voievodate, provincii, departamente, conurbaţii, megalopolisuri sau sub orice altă denumire, reîmpărţirea administrativ teritorială a României, adusă în atenţia publică de PDL, ţine capul de afiş al agendei politice actuale. Un subiect cu atât mai delicat cu cât aici, la malul Dunării, încă există amintiri puternice din perioada 1950-1968, când Regiunea Galaţi includea şi actualele judeţe Brăila şi Tulcea.
Tema nu este nouă, despre ea se discută de cel puţin 8 ani, cam de când cele 8 regiuni de dezvoltare (structurate mai degrabă pe hârtie, decât în fapt) au fost stabilite pentru atragerea şi folosirea de fonduri europene. Galaţiul face parte din Regiunea de Dezvoltare de Sud-Est, alături de alte 5 judeţe: Brăila, Vrancea, Buzău, Tulcea şi Constanţa.
Acum, însă, tema a fost reluată în cadrul PDL, preşedintele Emil Boc transmiţându-le parlamentarilor săi că împărţirea teritorială a României (8 noi regiuni, în loc de cele 41 de judeţe plus Bucureştiul) trebuie să devină o prioritate (FOTO 1). O astfel de împărţire ar avea legătură cu fondurile europene (10 miliarde accesabile în perioada 2013-2014) pe care Ministerul Dezvoltării le-ar putea aloca, în consens cu înţelegerea făcută la nivelul Comisiei Europene, acela de a se trasa, în România, regiuni cu statut juridic.
Totuşi, o nouă împărţire a ţării ridică multe semne de întrebare, inclusiv în cadrul partidului de la putere. Asta, pentru că una dintre variantele propuse (pe model polonez) prevede desfiinţarea consiliilor judeţene – ceea ce ar însemna nu doar reducerea posturilor din administraţia locală, ci şi anularea sferelor de influenţă politică locală.
O altă problemă la orizont este varianta pe care ar susţine-o UDMR – stabilirea unei regiuni care să cuprindă judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.
Nici partidele din Opoziţie nu stau mai liniştite în perspectiva unei astfel de împărţiri teritoriale. În varianta desfiinţării consiliilor judeţene, PSD nu este încântat de perspectivă; imaginaţi-vă doar cazul Galaţiului care, să spunem, nu ar mai avea Consiliu Judeţean! Un astfel de scenariu ar putea fi privit şi ca o superbă ironie a sorţii, în condiţiile în care PSD tot amână desemnarea potenţialului candidat pentru CJ, pendulând între actualul preşedinte Eugen Chebac şi senatorul Gheorghe Saghian…
PDL: Judeţul Moldova de Sud, fără preşedinte CJ Galaţi
Deşi nu a participat, personal, la întâlnirea cu preşedintele PDL Emil Boc, deputatul gălăţean Mircea Toader spune că „susţin în totalitate ideea unei noi reorganizări, chiar pe acest sistem polonez [cu voievodate]. În acest sistem se vor desfiinţa consiliile judeţene. Vrem ca astfel să scăpăm regiunile de enclavizarea politică. Vrem să coborâm competenţele de la nivelul consiliilor judeţene la nivelul primarilor de municipii şi comune. De ce să împartă banii veniţi de la Guvern preşedintele CJ? De ce nu ar putea fiecare primar să facă asta? Într-un astfel de sistem şi numărul prefecţilor s-ar reduce”.
Deputatul Mircea Toader nu s-a ferit chiar să facă referiri clare la judeţul nostru, pe care îl vede făcând parte din noua structură. „Să spunem că se va numi judeţul Moldova de Sud, iar în componenţă va avea probabil cam aceleaşi judeţe care fac parte astăzi din regiunea de dezvoltare. Ei, un astfel de nou judeţ ar putea să facă un proiect comun, pe viitorii 15 ani, prin care să se dezvolte toate zonele, nu ca acum, când aloci bani pentru Galaţi, dar uiţi Tecuciul”, mai spune Mircea Toader.
Acest ipotetic judeţ nou, Moldova de Sud, „va avea o conducere cu un preşedinte, ales prin vot uninominal şi un consiliu în care toate regiunile componente să aibă o cotă de reprezentare”.
Dar ce facem cu orgoliile locale şi faimoasa „capitală reşedinţă de regiune”? „Nu locul unde va avea sediu conducerea va fi important, căci responsabilităţile vor fi diminuate şi transferate către primari şi consiliile locale”, răspunde Toader.
PNL: Tema nu poate fi decisă pe genunchi
Deputatul PNL Victor Paul Dobre crede că viitorul României va include şi o nouă reîmpărţire administrativ-teritorială, însă „o astfel de decizie nu trebuie luată pe picior. Până şi comuniştii au vorbit vreo 3 ani despre asta până în 1968. Este o temă prea importantă pentru a fi decisă şi creionată pe genunchi”.
De comun acord cu PC, PNL deja are o strategie privind împărţirea administrativ teritorială a României (care va fi prezentată şi sâmbătă, la Sala Palatului, celor 5.000 de delegaţi USL la expunerea programului uniunii în privinţa administraţiei publice locale).
Dobre spune că „nu suntem de acord cu desfiinţarea judeţelor, cel puţin nu în această etapă, ci cu menţinerea structurilor, aşa cum se întâmplă, în cazul departamentelor, în Franţa sau a provinciilor, în Italia”.
Deputatul crede însă că regionalizarea nu va trebui făcută pe conturul actualelor regiuni de dezvoltare (trasate „mai mult geometric”) şi că ţara ar trebui să aibă între 15 şi 20 de regiuni, stabilite mai degrabă, funcţie de zonele istorice – Dobrogea, Oltenia, Banatul: „Viziunea noastră nu modifică caracterul naţional şi unitar al ţării, căci nu vedem asta ca pe o federalizare a ţării”.
În plus, spune Dobre, regiunile nu trebuie să implice desfiinţarea judeţelor, fiecare regiune putând să conţină două până la patru judeţe, cu o populaţie de minim un milion de locuitori. Regiunile ar urma să aibă o conducere compusă din reprezentanţii judeţelor componente, iar structura ar putea derula proiecte de mare anvergură, pe sistemul parteneriatului regiune-stat.
Deputatul liberal a evitat să nominalizeze judeţele alături de care Galaţiul s-ar putea afla în regiune, însă a spus că „nici nu mă gândesc ca Galaţiul să nu aibă rolul lui firesc; dacă s-ar duce capitala regiunii în alt judeţ, i-am spus colegului Toader să îşi caute alt colegiu să candideze”.
PSD: Regionalizarea, o greşeală!
„Nu am discutat în PSD subiectul, pentru că nu ni se pare o urgenţă a României. Fondurile europene pot foarte bine fi absorbite pe actuala structură a regiunilor de dezvoltare, fără ca asta să implice o modificare administrativ-teritorială. Desfiinţarea judeţelor şi înfiinţarea regiunilor mi se pare o greşeală; imaginaţi-vă că va fi Constanţa capitală de regiune. Gălăţenii vor bate drumul până acolo când vor avea o problemă. Cum rămâne cu aducerea administraţiei mai aproape de cetăţean? Subiectul este doar un joc politicianist, în care UDMR îşi urmăreşte scopul”, a declarat preşedintele PSD Galaţi, deputatul Dan Nica.
Reorganizare prin asumarea răspunderii?
Legiferarea unei noi împărţiri administrativ-teritoriale ar impune modificarea Constituţiei (lucru ce nu poate fi adoptat în Parlament cu majoritate simplă, ci cu două treimi). Totuşi, spune deputatul PNL Victor Paul Dobre, „la ce jurişti avem în ziua de azi” s-ar putea să avem surprize. Inclusiv asumarea răspunderii guvernamentale pe aşa ceva. „Procedural, există această posibilitate, dar sper ca Guvernul să nu facă această eroare”.
viata-libera.ro
0
Sus
Doamne ocroteste-i pe romani !!!
Eu personal nu sunt de acord cu aceasta harta.. mi-e prea urata.. Eu nu cred ca este nevoie de vreo reorganizare administrativa in tara asta.. poate doar de niste DEPORTARI MASIVE in Tg. Mures, Harghita, si Covasna!
( ca in cazul Universitatii care credeti ca este doar a Galatiului ... dar asta e alt subiect ). 
