38 răspunsuri la acest subiect

[mambo]

daca budunica inseamna ceea ce cred eu, atunci sa stii ca acolo nu mai e sange demult. daca inseamna altceva, sa stii ca nici acolo nu mai e sange. unde ai vazut tu sange in mumie?

[mambo]

[dcp100168]

De ce a cedat Faleza la Elice?
Prăbuşirea care a închis atâta vreme Faleza în dreptul statuii lui Brătianu „se putea întâmpla oricând”, este convins managerul SC Proiect SA, ing. Mircea Chiriac. Specialistul proiectant, care a fost o vreme şi director la fostul Trust de Construcţii ne-a explicat şi de ce s-a prăbuşit zona. Vechiul colector de apă a trebuit să facă faţă în ultimul timp unei presiuni uriaşe: topirea unei cantităţi neobişnuite de zăpadă, apoi ploile torenţiale, totul cumulat cu o creştere fără precedent a  Dunării. Colectorul vechi, executat prin 1890–1895, practic un tunel subteran cu baza dreaptă şi cu boltă în arc de cerc, era construit fără armături ca în epoca modernă, ci doar din piatră prinsă cu var hidraulic. Bolta prelua, prin forma ei, foarte bine greutatea pământului şi circulaţiei de deasupra, nu însă şi presiunea de jos, unde rămânea întotdeauna loc pentru aer. Apa sub presiune a forţat bolta şi piatra, fără armătură, aceasta a căzut, antrenând pământul şi asfaltul greu de deasupra într-o groapă uriaşă, greu de „reparat”. Managerul a făcut chiar unele cercetări şi a aflat că numai partea de jos,  secţiunea de scurgere a canalului, pentru etanşietate, a fost betonată - în 1960. Directorul Chiriac a reuşit să-i găsească pe şeful de şantier, maistrul şi o parte  dintre muncitorii care au lucrat la betonare.
Mai pot ceda şi alte canale colectoare subterane!
După Revoluţie, subsolul Galaţiului a rămas al nimănui! „Sunt foarte multe lucrări pe care în timpul comuniştilor le-am astupat cu muncă patriotică”, i-a spus primarului specialistul, care atrage atenţia că la Elice nu este singurul punct vulnerabil: „Noi nu avem numai acest colector, avem patru colectoare care ies în Dunăre şi toate sunt făcute în perioade diferite...”. Zona nu este solidă: din dreptul restaurantului „Pescarul”, începea cândva râpa în care se arunca gunoiul de la grajdurile Primăriei. De altfel, strada Armata Poporului se chema înainte Salubrităţii. Blocul R5 dintre cele două Mazepe chiar a trebuit să fie clădit ca o construcţie veneţiană, pe piloni de beton armat, în fosta râpă de gunoi adâncă de vreo 20 metri. Şi alte râpe care dădeau în Dunăre au fost acoperite în timp.
http://www.viata-lib...la_Elice_2.html

[dcp100168]

Toată lumea vrea vile pe mal!
* „Românul nu-i ca neamţul: întâi taie, apoi măsoară!”, spune inginerul Coşovliu *
Am mai scris despre (in)stabilitatea Falezei, care, iată, înghite încet-încet babalele de la malul fluviului, am scris şi despre dezastrul de la Complexul Francezi, distrus în urma crăpării terenului în locul în care cândva era o vale naturală de scurgere, desfiinţată de… avântul construcţiilor din comunism. Am scris despre construcţiile pe piloni, deci mai scumpe. Dar vom şti exact dacă şi cât mai ţine Faleza în faţa presiunii a noi şi noi construcţii ridicate cu sârg în anii debandadei de după Revoluţie?
Primăria a demarat realizarea unui studiu privind stabilitatea Falezei. Sarcina a fost primită de vechiul proiectant al tuturor blocurilor şi complexelor comerciale gălăţene, SC Proiect SA, fostul Institut de Proiectări Judeţene. Aici l-am întâlnit pe cel care nu putea lipsi din echipă, dr. ing. Octavian Coşovliu, mare specialist în domeniu. Timp de peste trei decenii s-a dedicat unor astfel de studii, scoţând chiar, în 1984, în colaborare cu ing. Vladimir Dianu, volumul ştiinţific „Fundarea pe loessuri şi pământuri loessoide”. De la dumnealui am aflat că este vorba despre o echipă complexă de cercetare: un colectiv de specialişti alcătuit din două grupe, grupa Bucureşti şi grupa Galaţi. Grupa Bucureşti cuprinde Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene – IPTANA Bucureşti şi Institutul de Construcţii Bucureşti. Grupa Galaţi înseamnă Institutul de proiectări PROIECT SA.
Este prea devreme pentru o concluzie, dar inginerul crede că s-a procedat pe dos: „Toată lumea vrea acum să facă vile pe Faleză... Foarte frumos, numai că, mai întâi de toate, neamţul – noi nu suntem nemţi! – măsoară! După ce măsoară, face ceea ce noi nu facem niciodată: verifică. Apoi taie. Noi facem invers: noi tăiem întâi şi ne întrebăm oare de ce s-o fi întâmplat chestia asta”.
http://www.viata-lib...pe_mal___2.html

[dcp100168]

Tendinţă de alunecare în Dunăre
I-am cerut amănunte despre studiul comandat de către Primărie SC Proiect SA Galaţi chiar directorului general al instituţiei, ing. Mircea Chiriac. Fost director al Trustului de Construcţii Galaţi înainte de Revoluţie, dumnealui ştie şi din perspectiva constructorului care este structura şi încărcarea Falezei. Proiect SA a primit şi comanda unui studiu de fezabilitate privind construcţia unui dig de apărare împotriva inundaţiilor, paralel cu Faleza Inferioară, chiar la poalele acesteia. „De regulă, Faleza Superioară a reazemă pe Faleza Inferioară, la un plan la 45 de grade – ne explică specialistul, desenându-ne un profil. Ori, dacă aceasta este fleaşcă, încet-încet se  produc planuri de alunecare. Ceea ce s-a întâmplat şi la Brateş... Recent, am găsit în zona Trecere bac o refulare: se umectează terenul la bază [a taluzului] şi are tendinţa să plece în Dunăre şi atunci toată partea asta (taluzul)  are tendinţa să se rupă încet-încet şi se duce chiar şi cu blocuri. Asta-i problema!”
Apariţia inundaţiilor din această vară a readus pe tapet şi problema stabilităţii malului Falezei, zonă în care pe vremea  comunismului au fost astupate, fără a fi compactate, foste gropi de gunoi, râpe şi s-au blocat o serie de văi naturale, apa de scurgere căutându-şi noi căi de scurgere pe sub pământ! „În dreptul restaurantului  Pescarul, până în dreptul SC Apă Canal, unde erau pe vremuri grajdurile Primăriei, era loc de aruncat gunoi, până la Dunăre. Faleza avea  un singur taluz, cu mai multe râpe perpendiculare pe mal, astăzi nivelate. De exemplu, la blocul R5, de pe strada Roşiori, am băgat piloni de beton armat şi am lăsat gunoiul acolo, pentru că era imposibil să scoţi gunoi de 20 de metri [adâncime], gunoi de grajd aruncat cu căruţele. Blocul acela e «lacustru» – e pus pe coloane şi n-a mai contat terenul din jur. Dar aceasta se întâmplă şi în jurul „Pescarului”, de exemplu, şi din astea mai avem şi mai sus, unde a fost Trustul, avem asemenea râpe, care au fost şi dădeau în Dunăre, iar noi le-am astupat frumos...”, spune acum  fostul director al Trustului de Construcţii Galaţi.
http://www.viata-lib...Faleza_2_2.html

[Legumix]

primul gand ce mi-o trecut prin cap:

Ion si gheorghe, pazesc oile. Cand se aseaza ei la masa, isi schimba zona de pascut.
ion: Gheo...intra oile in cucuruz.
Gheorghe: No, duca-sa, io manc
ion: GHEO...INTRA OILE'N CUCURUZ.
Gheorghe: NO, DUCA-SA, io manc.
Ion lasa slana si pita, se duce si incepe sa goneasca oile.
Gheorghe striga la el: IOANEEEE...iti manca canele slana.
Ion: Manca pe muma-sa, ca brisca-i la mine

asa ca...duca-sa faleza unde se duce pdl-ul.

[dcp100168]

Stabilizare şi concesionare
Faleza, pe care se sprijină greutatea unei mari părţi din oraş, ar trebui stabilizată! „Am dat să se facă calcule de stabilitate, să vedem ce trebuie. Şi eu ştiu ce trebuie acum”, ne-a spus directorul SC PROIECT SA, ing. Mircea Chiriac, societate care realizează studiul de stabilitate. „Rezultă următorul lucru, care-a mai rezultat şi în studiul din 1999: trebuie nişte piloţi de beton armat de 25 de metri puşi la bază [a taluzului], care să asigure stabilitatea malului. Dacă nu, pământul acesta se duce! Sunt zone la Faleză unde se produc şi infiltraţii. Vom propune prin acest studiu ca Primăria să preia şi malul Dunării: concomitent cu construcţia digului la bază, să se facă şi reparaţia asta, că degeaba faci dig - intră apa pe dedesubt. Ei la baza Falezei au pus colector de canalizare – dar asta-i treaba lor… Îţi dai seama ce tâmpenie – să bagi apă la bază!”
O ocazie pentru agrementul gălăţean
Dar Faleza n-ar avea doar un corset de beton, ci şi posibilitatea amenajării unor platforme pentru agrement, comerţ etc. Cum de altfel au mai fost propuneri făcute şi în trecut către Primărie, din partea unor investitori străini… Iată cum vede lucrurile acum directorul Mircea Chiriac: „Pe capul acestora poţi să faci orice fel de construcţie. Aici, toţi cârciumarii, dacă vor să facă nunţi în Galaţi, se pot înşira, cu parter, cu etaj… Pot să facă o faleză frumoasă, dându-i fiecăruia în primire o zonă verde, cu copaci, s-o protejeze.” Piloţii ar urma să fie instalaţi din trei în trei metri.
Poate fi chiar un parteneriat public-privat: dă-i omului să-şi facă restaurant, să vezi dacă nu-ţi pune el piloţi! Am văzut în Franţa, la Nisa, o faleză plină de cârciumi, extraordinară. Aşa, nici noi n-am mai deranja pe nimeni – am scoate toate nunţile din oraş! Dar mai sunt şi alte utilităţi care se pot face aici”, crede directorul PROIECT SA.
http://www.viata-lib...leza_3___2.html

[dcp100168]

Ţiglina I – Veneţia de lut!
Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator din Galaţi atestat Af (adică pentru terenuri de fundaţie) de către fostul MLPAT, cu peste jumătate de secol de activitate în domeniu în oraşul nostru, tocmai a realizat  un studiu pentru Planul de Urbanism General al Galaţiului. Un oraş care, deşi a rezistat bine la cutremure, trebuie apărat împotriva instabilităţii pământului. „Galaţiul se găseşte, tot, sub influenţa cutremurelor din Vrancea. Deci totul depinde de cum se propagă unda. Tot Galaţiul este acoperit de zone dificile de fundare, dar tot Galaţiul! El are terenuri din loess, care sunt dificile de fundare, iar în Valea Oraşului sunt aluviuni cu conţinut ridicat de materii organice, care se înscriu tot în aceeaşi categorie de terenuri. Nu cred că se mai întâlneşte aşa ceva în ţară!” De aceea şi fundaţiile noastre sunt mai adânci şi lucrările de construcţii,  mai scumpe. Una dintre temele la care trebuia să răspundă specialista viza zonele afectate de instabilitate.
Râpe nivelate cu avânt proletar
„Ţiglina I este un exemplu de taluz instabil. Nu numai taluzul este instabil, dar şi toată suprafaţa unde se găseşte Ţiglina I este instabilă. Eu cunosc felul cum arăta terenul când am venit în Galaţi [acum peste 52 de ani]: acolo erau cele mai mari râpe, cele mai mari prăbuşiri, ceva de groază! Erau perpendiculare pe Dunăre. Cinstit vă spun, când le-am văzut, am început să plâng, toată noaptea m-am frământat şi apoi am dat telefon profesorului meu. Am avut un profesor care m-a îndrumat în viaţă, m-a ajutat mult. I-am spus: Domnule profesor, mai bine fac puşcărie decât să rămân acolo! Dar dânsul a adus un profesor din Uniunea Sovietică, Denisov. Când l-am dus să vadă, profesorul Denisov a zis aşa: atunci când Siretul se varsă în Dunăre, se loveşte de Cocuţa. Atunci se reflectă nişte curenţi care vin şi sapă sub Ţiglina I, sub mal. De aceea şi înecaţii sunt aduşi de curent în acea zonă... Vedeţi, cam aşa arată stratificaţia: acesta e un strat de loess (lut poros care se compactează de mai multe ori atunci când este umezit, n.red.), pe urmă vine un strat argilos, apoi un strat de argilă. Curentul loveşte între stratul de argilă şi ce este deasupra - un nisip fiabil, pe care îl spală apa. Şi atunci zona este instabilă. Aici undeva (în zona nisipoasă, sub taluzul acoperit de piatră, n.red.) sunt nişte saltele de fascine, care au 2-3 metri înălţime, atât! Curenţii spală aici, fac o adâncitură de vreo 5 metri în mal şi atunci pământul de deasupra se răstoarnă. Aceasta se cheamă «alunecări de teren reversibile». Nimeni n-a ţinut cont de ele! S-a făcut această saltea de fascine, o împletitură din crengi de salcie, ca să nu mai mănânce din mal, dar s-a mâncat totuşi dedesubt, sub ea! IPTANA Bucureşti (Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene, n.red.), a luat măsurători pe malurile Dunării – şi mai demult, şi mai de curând. Când a măsurat în dreptul Ţiglinei I, a văzut aceste găuri.”
Interesu´ poartă fesu˝!
„A trimis domnului primar analizele, dar ăştia care aveau interes să construiască vile sau ce s-a mai făcut erau grăbiţi să construiască! Nu s-a mai spus nimica! Primarul Nicolae a şi recunoscut în presă că a primit scrisoare de la IPTANA, dar nu a luat măsuri şi că se simte vinovat că nu i-a ascultat pe specialişti. În scrisoare, cei de la IPTANA spun că piciorul taluzului  din Ţiglina I este instabil şi că trebuie consolidat cu piloţi de beton armat de 15 metri adâncime, puşi în faţa taluzului, nu cu fascine, cum s-a făcut până acum!  Şi au explicat de ce: valurile au săpat şi sub saltelele de fascine; se vede, când e apa scăzută, că e gol – eu am văzut. Şi atunci, în loc să alunece, pentru că nu mai are pe ce aluneca, pământul se răstoarnă..."
Studiul pe care îl face în prezent Primăria este deci foarte necesar. Şi, dacă nu ne e teamă să ne asumăm situaţia de fapt, în timp, ar trebui luate şi măsuri! Primarul vorbea în primăvară de consolidarea a 10 km de faleză…
Aveam să aflăm şi alte amănunte de interes, concrete, despre  această situaţie, în discuţie cu specialista gălăţeană. Cum ar fi creşterea pânzei freatice, asupra căreia vom reveni.
http://www.viata-lib...a_de_lut_2.html

[dcp100168]

Apa freatică - pericolul din adâncuri
Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator din Galaţi atestat pentru terenuri de fundaţie, este convinsă că,  pe lângă consolidarea malului Dunării – despre care am vorbit de altfel şi cu alţi specialişti în articolele trecute –  trebuie oprită şi ridicarea nivelului pânzei de apă freatică, ca să nu mai moaie stratul de loess neconsolidat de sub piloni. Cum? „Ar trebui să refacem tot sistemul de canalizare, să dăm drumul la Valea Ţiglinei şi Valea Abatorului, care aveau rolul lor.” Sunt foste văi naturale de scurgere, umplute şi nivelate într-o vreme în care se zicea că omul a biruit natura...  Lucrările de canalizare prin proiectul ISPA nu cuprind, din păcate, şi această zonă:  „Nici nu s-a discutat!”
Terenul din loess, odată înmuiat, destabilizează piloţii care susţin fundaţiile construcţiilor. Ori, pânza de apă freatică a crescut în oraş, a crescut şi în dreptul Ţiglinei: „În unele locuri avem şi creşteri de zece metri faţă de data la care s-a făcut puţul” – în 30 de ani, adică. Este vorba despre o reţea de puţuri de control, în care se verifică periodic nivelul pânzei de apă freatică în oraş. „Acum mulţi ani, am făcut o cerere şi am obţinut aprobare să fac 150 de puţuri – acum sunt 167, care se citesc de către Primărie. Şi am luat citirile de la Primărie de la data când a fost făcut puţul şi la ultima citire – am sesizat că la majoritatea se ridică nivelul apei”.
De exemplu, în Micro 20 a crescut nivelul apei cu 2,52 m, la citirea din iulie 2009, faţă de cota din 1980, la săparea puţului. La Faleză, citim o creştere a nivelului apei freatice 2,80 m. La blocul S3, din Micro 14, apa a crescut cu 5 m. La fostul abator Avicola era anul trecut o creştere de 7,70 m., ceea ce a produs o tasare de 35  cm. „Şi o construcţie nu poate suporta o tasare mai mare de 30 de cm!„ În schimb în Cartierul I.C. Frimu, nivelul apei a scăzut, deşi acolo s-a construit masiv. „Am bătut un pilot mai adânc de 22 de metri la biserica care s-a făcut pe mal, în dreptul Ţiglinei, şi sub 25 de metri este apă”, constată inginera.
http://www.viata-lib...adancuri_2.html

[dcp100168]

Fantoma vechilor văi se răzbună...
* În zona Francezi, o fisură de 60 de metri * Vilele din zonă au avut deja probleme *
Instabilitate, ridicarea nivelului pânzei freatice şi seismicitate – sunt teme pe care inginera Margareta Bălan, expert şi verificator atestat  pentru terenuri de fundaţie, le-a avut de tratat în cadrul studiului pentru viitorul Plan de Urbanism General al Galaţiului, comandat de Primărie. „Sunt singura care am predat”, spune specialista, care acum poate trage linie şi spune cum stăm în general. Căci, după actualizarea planului, va urma o fază superioară, de proiectare, pentru care sunt necesare investigaţii geotehnice ample.
O idee generală cu care am rămas după discuţia cu specialista gălăţeană este că va trebui să se caute soluţii pentru a se reface ceea ce era de la natură: văile, scurgerile naturale. Dintre zonele afectate de-a lungul timpului de simplificările pe care omul a crezut că le face, îmbunătăţind natura, cazul Complexului comercial Francezi este ilustrativ! „Acolo funcţionau cândva o cofetărie şi un restaurant. Dar, dedesubt, este o fisură, o crăpătură de 60 de metri, paralelă cu Dunărea! Ceea ce înseamnă că în zona aceea este o mişcare de teren. Adâncimea n-am putut s-o determin – mi-a fost frică să fac ceva acolo”.
Specialista spune că a fost chemată să verifice situaţia la o vilă din zonă, spre malul Falezei, unde începuseră să sară din perete gresia şi faianţa. A intervenit constructorul şi a întărit construcţia.  Dar fisura în zonă există!
Ţiglina I – „zonă de instabilitate”
„Toate blocurile din Ţiglina sunt fundate pe piloţi de pământ [compactat] de numai de 7 metri, dar loessul are acolo o grosime de până la 18 metri. Barându-se totul pe Faleză (scurgerile naturale, n.red.), apa se adună şi poate afecta loessul. Punctul meu de vedere este că avem acolo o zonă de instabilitate. S-a spus că nu trebuie să-i speriem pe oameni. Dar nu trebuie să le spunem adevărul? Dacă nivelul apei se ridică – şi se ridică! – loessul neconsolidat se moaie şi construcţiile acelea vor avea tasări. Şi o să se întâmple ce s-a întâmplat la blocul C 20”.
Pământul special, poros, al Galaţilor, loessul care se poate compacta de câteva ori atunci când este umezit, trebuie ferit şi de... accidente, cum ar fi spargerea de conducte. Pilonii de pământ compactat cu sonetele nu se vor muia nici atunci, dar vor aluneca pe loessul înmuiat. Inginera aminteşte un caz concret, din anii ´80. „Asta mi s-a întâmplat la B1 – Blocul grecilor – în Ţiglina, unde într-o noapte am fost adusă de acasă: se spărsese o conductă magistrală de alimentare cu apă, de 800 mm  şi loessul s-a muiat. Noi compactasem numai 7 metri, dar acolo sunt 18 metri de loess. S-a  muiat deci stratul de loess neconsolidat, după el s-au dus piloţii, şi după piloţi s-a dus şi fundaţia şi a rămas zidul în consolă (atârnat ca o poliţă). A stat şi el cât a putut… A trebuit să băgăm pene… Dar acest lucru se poate întâmpla la toate blocurile din Ţiglna I, pentru că toate sunt fundate pe piloţi de numai 7 metri.”
O altă cauză de instabilitate, ignorată şi de cetăţeni şi de majoritatea specialiştilor, este prezenţa zecilor de galerii misterioase de sub Galaţi. Despre care o să vorbim data viitoare.
http://www.viata-lib...razbuna…_2.html

[dcp100168]

Străzi fundate pe „şvaiţer”!
Inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator gălăţean atestat  pentru terenuri de fundaţie, nu se desprinde imediat de tema infiltraţiilor. Îşi aminteşte de un alt fel de prăbuşire: o stradă! În 1980, într-o noapte, s-a crăpat o bucată din strada Livezeni! Oamenii s-au trezit înspăimântaţi, cu bucăţi de tavan desprinse prin case. Strada e situată între str. Română şi Spătarului. Inginera crede că acolo începea un mal, acum îngropat, la poalele căruia se adună apă. Atunci nu s-a descoperit exact cauza, strada s-a reparat şi nu s-a mai întâmplat nimic rău între timp...
Hrubele de sub Galaţi
La Galaţi, construieşti în orb: te uiţi pe planurile subsolului, vezi că nu sunt conducte sau cabluri electrice pe dedesubt şi răsufli uşurat: poţi să faci fundaţia casei… Când colo, uneori constaţi că ai de umplut o ditai hrubă, care nu apare pe planuri, căci acum vreo două veacuri, când s-au construit ele, nu exista aşa ceva... Deci, altă cheltuială: trebuie să umpli galeria respectivă! Nu mai pui în calcul, aşa cum face gălăţeanul destoinic, şi valoarea istorică a hrubelor, degradate la nivelul de beci de murături.
Ceea ce ar putea fi atracţie turistică doarme încă sub oraş, gata să facă victime printre casele vechi. Poţi să ai însă o surpriză şi mai neplăcută: hrubele să nu apară la săpăturile pentru fundaţia nouă, dar să fie acolo, dedesubt, şi să cedeze la un moment dat.
Case, precum cea de pe Columb sau fostul Han Obrenovici de pe strada Cuza, sau străzi, precum Brăilei sau Basarabiei, care se prăbuşesc uneori la Galaţi... Şi ce-i de făcut? Îţi faci casa pe piloţi. Mai scump, dar mai sigur...
Tunelele din malul Brateşului
„O zonă instabilă este Ţiglina I şi Ţiglina II, pentru că sunt piloţi de numai 7 metri şi noi nu putem stăpâni ridicarea nivelului apei subterane” – face inginera trecerea de la sud la nord... „Ridicarea nivelului apei înseamnă tasarea loessului şi vă imaginaţi ce se poate întâmpla... Dar mergem în partea de jos a oraşului, adică strada Domnească, de la Columb spre taluz. Aici, avem galerii subterane, dar şi beciuri. Unele pleacă chiar din mal, din taluzul de la Brateş. De exemplu, dacă o să mergeţi în Parcul Eminescu, există un puţ de observaţie. Eu am găsit acolo intrarea într-o hrubă, care pleacă din clădirea ruinată de lângă fostul cinematograf «Popular» şi trece prin parc şi se spune că ar ieşi, pe lângă «Modern», în malul Brateşului. Era uşor, pentru cei care au construit-o să vină pe apă şi să intre nevăzuţi în oraş. În malul Brateşului se văd aceste galerii – intrarea în ele. Şi aceste galerii subterane au trasee necunoscute şi poţi să-ţi dai seama unde sunt numai în cazul în care se fac ridicări topografice. Pentru că una ţi se pare ţie că vezi în pământ şi alta e când o transpui pe plan”.
Specialista în pământuri ne-a arătat planuri în care cartiere întregi au figurate lungi galerii, întrerupte acolo unde nu s-a mai putut cerceta: ori pentru că cercetarea era făcută în vederea construirii unui imobil care nu se întindea pe suprafeţe mai, ori pur şi simplu galeriile sunt prăbuşite de vreme din loc în loc. În studiul geotehnic ataşat viitorului Plan de Urbanism General, inginera Bălan a specificat că galeriile au înălţimea şi lăţimea de 2 metri, fiind la o adâncime variabilă: 3, 5, 7 sau chiar, rar, la 9 metri. Tot aici, specialista vine cu o concluzie de bun simţ: „În prezent, aceste galerii în zonele construite necesită a fi depistate şi apoi umplute. Aceasta pentru protejarea fondului construit şi pentru siguranţa construcţiilor”. Doamna Bălan adaugă precaut: „Acesta este studiul pe care l-am predat, nu ştiu însă ce a rămas din el”. Căci la „asamblarea” datelor pentru viitorul PUG, problema grea a hrubelor poate fi preluată sau nu...
E la mintea cocoşului că, dacă administraţia locală se leagă la cap cu încă o problemă destul de gravă, din fericire pentru toţi primarii de până acum… acoperită, acoperită cu pământ, orice plan de viitor, chiar dacă are termen de finalizare un deceniu ori un veac, pune problema banilor. Altfel, proprietar cu proprietar, să se descurce cum poate! Sau poate are noroc…
Şi în perioada interbelică primăria gălăţeană de atunci îi notifica pe proprietarii care aveau prăbuşiri de hrube în curte sau în stradă, să-şi acopere singuri groapa, ca să nu fie amendaţi.
http://www.viata-lib...svaiter”_2.html

[dcp100168]

Cea mai adâncă galerie gălăţeană
Deşi nu se văd, hrubele gălăţene sunt adevărate monumente istorice şi exemple de inginerie remarcabilă ale vremurilor trecute, încă misterioase: nu apar în documente sau pe planuri. De pe la sfârşitul secolului XIX, în presa vremii apar doar menţiuni ale prăbuşirilor de teren deasupra unor astfel de galerii. Ele au fost minimalizate până acum, considerate „beciuri”, dar ce beci ar avea o astfel de structură, aşa cum arată o schiţă realizată de inginera Margareta Bălan, singurul expert şi verificator gălăţean atestat pentru terenuri de fundaţie.
Corăbiile comerciale veneau la Galaţi lestate cu cărămidă de Livorno şi se întorceau cu grâne şi alte mărfuri din portul Galaţi, crede inginera; cărămida era folosită la galerii. Idee de altfel susţinută şi de regretatul istoric Paul Păltănea. „Bisericile toate sunt făcute cu cărămidă din aceasta, la fel şi galeriile subterane unde îşi ascundeau probabil avutul şi se ascundeau şi ei”.
Galerii erau şi între biserici. De-a lungul anilor, am descoperit sau am auzit despre astfel de galerii care plecau din zona gării şi puteau fi descoperite în zona străzii Brăilei, ducând, se spune, după ce traversau oraşul, spre Dunăre. Inginera gălăţeancă completează acum „harta” cu o galerie care venea dinspre Brateş spre centrul oraşului. Dna Bălan are şi o metodă de a găsi traseul unei galerii: „Ca să poţi descoperi o hrubă, faci din doi în doi metri foraje, pe un traseu, şi când vii cu al doilea rând, o faci în şah. Şi atunci este imposibil să n-o găseşti!”.
Cea mai adâncă hrubă a descoperit-o în curtea Sinagogii – la 11,2 m adâncime – acum plină cu apă. Dar, de obicei, galeriile nu puteau fi inundate, deşi cărămizile nu erau legate cu mortar, ci cu lut: şi deasupra, şi dedesuptul hrubelor există straturi de argilă prin care nu trece apa. Arcul bolţii ţinea greutatea tavanului. Toate galeriile sunt standard, lucru greu de obţinut la o lucrare de asemenea proporţii: doi metri lăţime pe doi metri înălţime, toate începând printr-un plan înclinat – un „gârlici”.
Galerii lungi mai brăzdează şi pământul Brăilei şi al Reniului – este deci posibilă să fie o marcă a locului situat la limita fostului Imperiu Otoman.
Ce s-ar putea face cu hrubele gălăţene? Probabil că doar valorificarea culturală sau turistică, tronson cu tronson, de către proprietarii caselor de deasupra, ar putea să aducă în sfârşit câştig, altfel pericolul prăbuşirii a noi sectoare de hrube, antrenând străzi sau construcţii, rămâne în continuare. Una peste alta, inginera Bălan trece şi zona veche a oraşului în zona instabilă, tocmai din cauza acestei reţele invizibile.
http://www.viata-lib...alateana_2.html

[bosorogu']

Nu este chia sa. Mai intai galeriile au fost facute pentru refugii si conduc, dupa parerile batranilor din santiere din 1974-75, pana spre poalele Macinului de vis-a-vis, pe sub Dunare. Abia prin 1700 s-au inmultit pentru a se crea "frigidere naturale pentru gheata" Si au 3m la baza, 3,2 - 3,5m inaltime cu buzunare laterale. Fiecare familie avea o BASA unde aducea iarna, cu caruta, blocuri de gheata pentru vara. In 95, in fata blocului R1 am gasit la 9 m. adancime, placuta de fier de pe zid a unui farmacist evreu de prin 1860. A luat-o cineva de la primarie. Zona este cam pana la str. Rosiori pentru ca doar intre Biserica Maica Precista si "cacaina" pe care este astazi PESCARUL era teritoriul Galatiului si teren destul de stabil. Cacainele erau vai naturale folosite si ieri, si astazi, la depozitarea gunoaielor. Vis-a-vis de IGL de pe str. Cuza este un traseu la adancimea de - 11m. L-am descoperit si blocat in '88 pentru colectorul de 2m diametru care era acolo la - 10m. Venea din Dogariei si ducea catre Modern - Albatros, acolo unde s-au pierdut multe tije de foraje de pamant pentru consolidarea pamantului de fundatie  a blocurilor.

[dcp100168]

Lume, lume, se surpă faleza!
* Din cauza conductei de irigaţii a fostului SADP, o bucată de mal a „curs” la vale, sub formă de nămol *
Joi dimineaţă, la prima oră, primarul municipiului Galaţi se afla pe Faleza Inferioară a Dunării, chiar în dreptul celebrei sculpturi „Fructul Soarelui”. La costum şi cravată, nu venise să se plimbe sub soarele care deja ardea, ci pentru a vedea cu proprii ochi ceea ce i se semnalase: o bucată din malul de pământ dintre Faleza Superioară şi cea Inferioară se surpase şi o luase la vale, din cauza pierderilor de apă de la conducta de irigaţii a SADP de pe faleză.
O situaţie deloc  îmbucurătoare, în contextul în care abia s-a împlinit un an de când s-au retras apele revărsate ale Dunării de pe faleză. Malul de pământ, destul de încercat în ultimii ani din cauza umidităţii excesive – cauzată de  revărsările Dunării pe Faleza Inferioară – este unul din punctele urmărite îndeaproape de inginerii topo din Primărie. Şi acest lucru, deoarece de stabilitatea malului Falezei depinde traficul de pe şosea, de sus, dar şi stabilitatea, până la urmă, a numeroaselor construcţii – vile, blocuri, biserici...
„A fost vorba despre faptul că s-a umplut conducta cu apă, azi noapte, pentru irigaţii, iar într-un anumit punct a cedat, s-a pierdut apă şi iată ce s-a întâmplat. Dar nu este bine, că iar o să scrieţi să panicaţi lumea”, ne-a declarat primarul Dumitru Nicolae, mai îngrijorat de faptul că informaţia îi va speria pe gălăţeni, decât de incidentul în sine.
„Am fost până acolo unde s-a surpat. Imediat cum s-a aflat, s-a închis apa, a curs din cauza unui robinet la care s-a jucat cineva”, ne-a spus directorul adjunct al SC Gospodărire Urbană, Nicu Zburlea. Cum de o astfel de conductă are robineţi la care se poate „juca” oricine, nu am priceput!
„După viitura de anul trecut, Primăria a comandat realizarea unui studiu privind consolidarea taluzului de la faleză, studiu care a fost finalizat. Cum pentru realizarea unei astfel de lucrări este nevoie de un buget semnificativ, am cerut finanţare Guvernului şi aşteptăm fonduri”, a mai spus primarul.
Însă, chiar dacă apa din conductă fusese oprită de SADP, bucăţi de pământ galben încă se prăvăleau la vale, îngroşând nămolul de la bază. Şi asta era înainte de ploaia torenţială de ieri după-amiază!
Locul în care s-a produs surparea este acelaşi cu cel indicat anul trecut, după viitură, de un grup de gălăţeni, aflat pe bac, pe Dunăre, care pretindea că a văzut cum se „rupe” malul. La acea dată, însă, vegetaţia a ascuns locul exact şi nimeni nu a reuşit să confirme impresia gălăţenilor de pe bac. Acum însă, paguba făcută de o simplă scurgere de apă indică faptul că instabilitatea malului în zonă chiar ar putea proveni de la viitura de anul trecut – un motiv în plus pentru mai multă viteză de reacţie în demersurile pentru începerea lucrării de consolidare a malului Dunării!
viata-libera.ro

[dcp100168]

Malul Falezei din Galaţi alunecă spre Dunăre!
IPTANA a trimis autorităţilor o scrisoare în care avertizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I. Primăria Galaţi a făcut un studiu de consolidare şi a cerut finanţare Guvernului. Investiţia s-ar ridica la circa 100 de milioane de euro.
Terenul este extrem de precar din cauza eroziunii pe care o produce Dunărea la bază, dar şi din cauza faptului că Faleza a fost construită în anii 60, prin umplutură de pământ amestecat cu moloz.
Pericolul este iminent şi din cauză că s-au ridicat foarte multe clădiri în zonă. Cei mai îngrijoraţi de faptul că malul Falezei ar putea să o ia la vale, sunt gălăţenii care locuiesc în cartierul Francezi şi Ţiglina 1. „Aceste cartiere sunt construite pe un sol din loess extrem de sensibil la înmuiere. Se ştie de mult timp că aceste zone sunt cu probleme. Nu trebuia să se mai construiască nimic pe malul Falezei. De ce s-au dat autorizaţii de construcţie? Să răspundă cei care au dat!", ne-a spus revoltat Virgil Lăcătuş, 55 de ani.
Oamenii spun că blocurile ar rezista mai degrabă la un cutremur de amploarea celui din 1977, decât infiltraţiilor produse de Dunăre. „Blocul ăsta are bulină roşie. A rezistat la cutremure mari, dar nu ştim dacă rezistă dacă se surpă malul Falezei. Toate blocurile astea stau sub apă. Solul nu mai poate suporta atâtea construcţii", ne-a spus Chiva Grecu, locatar al blocului C20.
Nu este o noutate faptul că malul este instabil în zona Ţiglina I. Anul trecut, imediat după trecerea undei de viitură, Primăria Galaţi a comandat un un studiu de specialitate pentru consolidarea malului Falezei. Concluziile studiului au fost necesitatea construirii unui dig de protecţie, la Dunăre, de-a lungul Falezei, pe o lungime de 2,5 km, dar şi realizarea unor lucrări de consolidare a malului falezei. „O astfel de investiţie s-ar ridica la circa 100 de milioane de euro, bani de care Primăria nu dispune în acest moment. Am cerut finanţare Guvernului şi aşteptăm fonduri", a spus primarul Dumitru Nicolae în momentul în care a prezentat concluziile studiului.
Expertul hidrogeolog, inginera Margareta Bălan, susţine că Primăria Galaţi a primit o scrisoare de la IPTANA care se precizează că piciorul taluzului este instabil în zona Ţiglina I. „Loesul e un praf argilos, ca şi mâlul de Dunăre. Praful argilos din Dunăre poţi să-l frămânţi, e o plastilină, pe când praful argilos din sol devine un terci la umezire. Asta este marea diferenţă. Terenul din loess destabilizează piloţii care susţin fundaţiile construcţiilor", ne-a spus inginera Bălan.
Expertul hidrogeologic susţine că, în ultimii 20 de ani, autorităţile nu au respectat zona de neconstruibilitate la 80 de metri, de la taluz. Din cauza asta malul este acum instabil. "Când am ieşit la pensie, în 1992, s-a dat drumul la construcţii în Ţiglina I. Cât am fost eu, nu s-a construit. De ce? Eu am făcut un calcul de stabilitate, pe care l-au ascuns. Era un calcul de stabilitate, pentru Mazepa şi Ţiglina I. Era un studiu la terenul neîncărcat,comandat la ISPIF Bucureşti. Era definită zona de neconstruibilitate la 80 de metri, de la taluz. Nu s-a mai făcut nici un calcul de stabilitate al Falezei încărcate. Nu există! Există doar pentru faleza fără construcţii. Şi aia a stabilit că limita e la 80 de metri. Adică la blocurile vechi, la care lumea se plânge că noaptea aude trosnituri", a spus Margareta Bălan.
adevarul.ro

[dcp100168]

Conform unui studiu recent, Faleza nu mai cade!
Cât de stabilă mai este Faleza Dunării? Ştirea vehiculată în ultima vreme, că Faleza s-ar putea prăbuşi în Dunăre, a fost contrazisă chiar de ing. Mircea Chiriac, managerul SC Proiect SA, institutul de proiectări, citat de altfel recent în presă prin afirmaţii… contrare. „Nu asta am spus! Nu s-a înţeles ce am explicat, s-au făcut confuzii!”, a precizat ieri specialistul. „Când vorbesc de o zonă expusă, vorbesc de malul efectiv al Dunării, nu de Faleză, care este sigură!” Pentru mal, supus la eroziune şi, în timp, la prăbuşire, există şi un proiect de construcţie a unui dig, la picioarele Falezei superioare.
Mai mult, directorul Chiriac ne-a spus că a primit un telefon  de la directorul SC Iptana SA Bucureşti, deranjat că firma pe care o conduce este citată în presă tot în legătură cu prăbuşirea Falezei. „Este alarmă falsă”, conchide deci ing. Mircea Chiriac. Care, într-adevăr, propunea anul trecut soluţia plantării unor piloni care să întărească malul Falezei inferioare.
Iată însă că noua expertiză aduce veşti bune: Faleza este stabilă! „Avem un studiu privind stabilitatea întregii Faleze, de la Ţiglina I şi până la Hotelul Vega, făcut de specialişti din Bucureşti împreună cu noi, şi din care rezultă că Faleza la această dată este stabilă. Nu sunt probleme privind consolidarea Falezei. Deci, ceea ce a mai apărut prin ziare, cu Iptana şi mai ştiu eu ce, sunt nişte poveşti!”
Se renunţă deci la soluţia pilonilor: „La vremea respectivă, propunerea plantării unor piloni de 25 de metri care să susţină stabilitatea malului era pentru a se putea realiza diverse construcţii (magazine, expoziţii, restaurante etc, n.red.). Or, la această dată, dacă din calculul de stabilitate rezultă că Faleza este stabilă, deocamdată nu se mai impune această soluţie!” Reţinem totuşi termenul „deocamdată”…
Am vrut să ştim dacă din studiu rezultă că, pe viitor, Faleza va mai putea suporta şi alte construcţii grele. „În calculul de stabilitate scrie clar: la o distanţă sub 50 de metri [de buza malului] nu este voie să  construieşti! De pe partea unde este ˝Pescarul˝ şi toate celelalte şi până la buza Falezei nu ai voie construieşti nimic!”  De altfel, mare parte este ocupată de carosabil. Specialistul admite că acele construcţii grele, blocuri cu multe etaje, „încarcă” totuşi Faleza, însă respectivele construcţii s-au făcut folosind piloni care au ajuns până la stratul stabil de pământ, deci sunt sigure.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Studiile privind stabilitatea Falezei au costat, dar n-au rezolvat
Iniţial, autorităţile au vorbit despre necesitatea consolidării malului în zona Falezei, însă ulterior s-au răzgândit. Specialiştii care au făcut expertiza Falezei au avut în vedere probabilitatea unei prăbuşiri la fel ca în cazul malului lacului Brateş.
În iulie 2010, Dunărea ieşită din matcă a acoperit Faleza inferioară şi a îmbibat cu apă taluzul din loess, de la baza Falezei superioare. Fenomenul a fost constatat de către specialiştii de la Proiect SA, în zona Trecere Bac. Constatarea nu s-a făcut gratis, ci în baza unui studiu care a costat Primăria 38.000 de lei.
Cum Faleza superioară se sprijină pe cea inferioară (din imediata apropiere a apei Dunării), dacă aceasta din urmă se înmoaie, între cele două se crează planuri de alunecare. Astfel devine posibilă o adevărată catastrofă. Că nu este o exagerare o demonstrează prăbuşirea malului şi alunecarea terenului în zona lacului Brateş.
După descoperirea taluzului umezit, ing. Mircea Chiriac, directorul Proiect SA Galaţi, afirma în presă că, înmuiat, taluzul are tendinţa de a aluneca spre Dunăre lăsând fără sprijin partea superioară a Falezei, care se poate rupe. Aşa cum s-a întâmplat şi în zona lacului Brateş, unde, din fericire, n-au fost afectate construcţii, ci doar o cale ferată.
În urma alarmantei constatări, autorităţile locale au comandat realizarea unui studiu care să evalueze starea taluzului şi riscurile pentru construcţiile din zona Falezei.
La realizarea expertizei au participat specialişti de la Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene (IPTANA), Universitatea Bucureşti - Facultatea de Construcţii şi Proiect SA. Costurile, pe măsură: 80.000 de lei. Printre aceşti specialişti s-a numărat şi dr. ing. Octavian Coşovliu, în opinia căruia: „S-a procedat pe dos. Întâi s-a construit pe Faleză, şi abia pe urmă s-a făcut acest studiu. Nu asta era ordinea corectă!"
La un moment dat, autorităţile au vorbit şi despre necesitatea consolidării malului Dunării cu ajutorul unor piloni din beton, de 25 de metri. O lucrare costisitoare pentru care găsirea surselor de finanţare ar fi fost o adevărată provocare, deci s-a renunţat la ea.
„Dacă nu se găsesc soluţii pentru stabilizarea malului, vom avea probleme greu de rezolvat. Potrivit unor investigaţii care nu au fost scoase la lumină la timp, rezultă că trebuie să consolidăm tot malul Falezei, pe o distanţă de aproximativ 10 kilometri", declara la acea vreme primarul Dumitru Nicolae.
adevarul.ro

[dcp100168]

Avertisment din partea unui specialist de marcă în siguranţa construcţiilor: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă!"
Afirmaţia îi aparţine unui specialist de marcă în domeniul construcţiilor, cu o impresionantă experienţă: doctor inginer Octavian Coşovliu. De altfel, de-a lungul Falezei se văd numeroase semne de eroziune şi tasare. Dincolo de un anumit prag de umezire, loess-ul din care este alcătuită Faleza se poate prăbuşi chiar şi sub propria greutate, fără încărcarea lui cu construcţii.
De ceva vreme, se tot vorbeşte despre o posibilă alunecare a Falezei în Dunăre. Dacă nu este o simplă speculaţie, şi într-adevăr un fenomen periculos de o asemenea anvergură se poate produce la un moment dat, atunci se cuvine s-o aflăm de la un specialist. Fireşte, cu speranţa că va infirma posibilitatea producerii unei asemenea catastrofe.
Am discutat aşadar cu doctor inginer Octavian Coşovliu, expert autorizat, unul dintre specialiştii români de marcă în domeniul construcţiilor, fost director tehnic al Proiect SA, care şi-a dedicat deceniile de activitate profesională, studierii vulnerabilităţii terenurilor pentru fundaţii, din zona Galaţi-Brăila, soluri de tip aluvionar, din loess, sensibile la umezire şi cu risc seismic ridicat.
„Este posibil"
La întrebarea noastră: „Poate aluneca Faleza în Dunăre?", reputatul specialist a răspuns: „Alunecarea Falezei în Dunăre este posibilă, dar numai în anumite condiţii". Afirmaţia a fost evident argumentată. Mai întâi însă, inginerul Coşovliu ne-a explicat ce este acela loess, adică pământul pe care trăiesc gălăţenii şi ale cărui caracteristici au introdus în vocabularul nostru uzual cuvântul tasare.
„Într-un limbaj pe înţelesul tuturor, loess-ul este un sol format din praful de argilă cărat de vânt. Este deci de origine eoliană, are o culoare galbenă-cenuşie şi un aspect poros. Din cauza acestei structuri, în zona de umezire, în masa loess-ului apar cavităţi care generează tasarea construcţiilor aflate deasupra acestora", a spus Coşovliu.
Primele discuţii pe marginea unei posibile alunecări a Falezei în Dunăre au apărut mai cu seamă în ultimul deceniu, când pe malul fluviului s-a construit masiv şi au fost relansate cu ocazia inundaţiilor de anul trecut când în zona Trecere Bac s-a constatat umezirea periculoasă a taluzului inferior.
„Până în anii '60, malul natural al Dunării, în dreptul municipiului Galaţi, era abrupt. Atunci s-a făcut un plan de sistematizare al Falezei realizat de Institutul de Proiectări Bucureşti. Pentru compensarea diferenţei de nivel, mari, s-a adoptat soluţia amenajării unei succesiuni de taluzuri separate prin suprafeţe orizontale (berme), pe una dintre acestea fiind amenajată artera rutieră", a explicat inginerul Octavian Coşovliu.
O condiţie nerespectată
„Pentru că solul este format din loess, proiectantul a emis o serie de condiţii de exploatare a falezei. Printre acestea, cea mai importantă a fost aceea de a nu se construi la o distanţă mai mică de 80 de metri faţă de creasta falezei, adică faţă de taluz. Condiţia a fost respectată atât timp cât a fost prim-secretar la Judeţeana PCR Constantin Dăscălescu, adică până în 1975. Dumitru Bejan, numit în locul său, a cerut să se construiască pe Faleză, ignorând avertismentele lui Dăscălescu", îşi aminteşte reputatul specialist în construcţii.
Că nu era o condiţie formală aceea cu distanţa minimă, au demonstrat-o experimentele făcute de inginerii Margareta Bălan şi Octavian Coşovliu, între anii 1971-1975, într-un poligon experimental, la Galaţi, alături de specialişti de la INCERC Bucureşti. Studiile lor au demonstrat clar că taluzurile Falezei nu trebuie încărcate cu construcţii. Că loess-ul din care este alcătuită Faleza, dincolo de un anumit prag de umezire, se poate prăbuşi chiar şi sub propria greutate, fără încărcarea lui cu construcţii.
Or, după anii '90, pe fondul scăderii autorităţii statului şi implicit a creşterii indisciplinei în domeniul construcţiilor, investitorii imobiliari au pus ochii pe Faleză. Priveliştea către Dunăre şi Munţii Dobrogei era garanţia vânzării la un preţ exorbitant a apartamentelor din blocurile ridicate în această zonă, cu un profit pe măsură. În acest context, firma Vega 93 s-a pus pe construit „la greu" pe creasta falezei.
„Pentru fundare, constructorii au ales soluţia piloţilor (pilonilor n.n.) turnaţi, din beton armat, tip Benotto, până la o adâncime de 18 metri, la care solul asigură un sprijin adecvat", a mai explicat specialistul. De la care am aflat că această soluţie tehnică reduce într-adevăr „apăsarea" pe creasta Falezei, dar dacă loess-ul pe care au fost construite noile blocuri şi vile ar ajunge să fie umezit dincolo de limita critică, terenul s-ar „scurge" de sub blocuri, iar acestea ar rămâne în picioare, susţinute doar de piloţi. Nu însă şi celelalte clădiri, cu fundaţii obişnuite
În concluzie, posibilitatea producerii unei alunecări de teren în zona Falezei nu este doar de domeniul speculaţiilor, ci o realitate pe care autorităţile ar trebui să nu o ignore. Fenomenul poate fi evitat numai prin respectarea cu străşnicie a condiţiilor de exploatare impuse de Institutul de Proiectări din Bucureşti.
adevarul.ro

[Aura Chipirliu]

din  1989 dupa revolutie nu sa facut nimic in galati cit a trait ceausescu bine a zis nicu ceausescu ce a facut tata nimeni nu a facut

trebuie sa luptam sa renoveze faleza ptr ca orasul pe malul dunari este un obiectiv turistic