7 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Mogulii asfaltului din Galaţi
În 2009, doar patru firme s-au luat din „potul" de 4,2 milioane de euro pentru asfaltarea de drumuri judeţene. Metrul de asfalt a costat şi peste 220 de euro, adică tot atât cât metrul de pistă olimpică de aletism! Pentru 2010 se pregăteşte încă un tun: asfaltul de 260 de euro metrul!
Situaţia investiţiilor realizate în 2009 de Consiliul Judeţului Galaţi relevă faptul că toate reparaţiile şi asfaltările de drumuri şi poduri au fost acaparate de patru mari firme: Vega 93 SRL (controlată de Corneliu Istrate), Tancrad (controlată de familia Stăncic), Construcţii Feroviare SA (controlată de Dorel Haiduc şi Petru Burz) şi, în fine, Drumuri şi Poduri SA Galaţi (acţionar: CJ).
Surprinzător, firma din urmă, deşi este de stat (deci nu se „aruncă" la profituri colosale) n-a reuşit să ia de la propriul stăpân (CJ) decât un singur contract, de 200.000 de euro. Nici Construcţii Feroviare n-a luat cine ştie ce: 350.000 de euro pentru refacerea unui pod la Fârţăneşti. În aceste condiţii, grosul banilor, adică peste 3,7 milioane de euro, au ajuns la Vega 93 şi la Tancrad SRL. Firma din urmă a câştigat „finala", cu un scor de 2,9, la 0,8. Vorbim despre milioane de euro, evident.
Însă dacă Tancrad a luat mult, Vega a lucrat de calitate. Iată un exemplu care pune pe gânduri orice om normal.
Asfaltarea drumului judeţean DJ 241 G (Brăhăşeşti-Ţepu) a fost făcută de Tancrad SRL, care a încasat circa 80.000 de euro pentru 1,4 kilometri. Adică un preţ mediu de 57 de euro pe metrul de şosea. În acelaşi timp, Vega 93 a pus asfalt pe 1,6 kilometri din drumul judeţean (DJ 246 (la Barcea) şi a încasat 380.000 de euro. Adică aproximativ 237 de euro pe metrul de şosea! Mai mult decât metrul de pistă olimpică de atletism!
Nu este foarte clar care este diferenţa dintre cele drumuri (la prima vedere lucrarea este identică), dar cel din urmă preţ ni se pare cel puţin impresionat. Nu-i de ici, de colea, să se plătească aproape 10 milioane de lei vechi pe fiecare metru de drum de ţară acoperit cu un asfalt destul de „aproximativ".
Când să concluzionăm că Vega 93 s-a lipit anul trecut de cel mai super-contract de asfaltare (vorbind aici de lei/metru pătrat) din istorie, am descoperit una şi mai tare. Pe anul 2010, Consiliul Judeţului a aprobat 1,1 milioane de euro pentru asfaltarea a 4,2 kilometri de drum în zona Cuca-Rediu. De data asta, suma pe metru de şosea ajunge la 261 de euro, ceea ce e cu totul alttceva faţă de „numai" 237 de euro. Rămâne de văzut doar cine va pune mâna pe „caşcaval".
http://www.adevarul...._221977922.html

[toto]

Tancrad a "asfaltat" si prin Micro 19.   Nu si-a dus lucrul la capat...  au plecat dar n-au finalizat.

[AndreiM]

Însă dacă Tancrad a luat mult, Vega a lucrat de calitate.

Nu zău !!! Serios ??? Și mă rog din ce bani s-au asfaltat drumurile astea de 3 lei??? Și din ce bani și-au cumpărat Mercedes-uri la copiii ?

[dcp100168]

Vega `93 şi Tancrad - regii asfaltului gălăţean
În ultimii trei ani, firmele gălăţene de construcţii Tancrad SRL şi Vega `93 SRL au fost răsfăţatele Consiliului Judeţului, primind grosul contractelor de refacere şi întreţinere a drumurilor din judeţ, dar şi de dezvoltare a infrastructurii. În ultima jumătate a mandatului conservatorului Eugen Durbacă la preşedinţia CJ şi în prima jumătate a mandatului succesorului său, social-democratul Eugen Chebac, adică în anii 2007, 2008 şi 2009, cele două companii au primit de la Consiliul Judeţului contracte în valoare de 24,2 milioane de euro, reprezentând 86 la sută din banii alocaţi drumurilor şi construcţiilor. Este adevărat că Tancrad şi Vega `93 au realizat aproape 80 la sută din volumul lucrărilor. Totuşi, doar pe partea de drumuri, nu vorbim decât de vreo 200 de kilometri pe care cele două firme au turnat bitum.
Roata de caşcaval
În anii 2007, 2008 şi 2009, Consiliul Judeţului Galaţi a alocat 28,1 milioane de euro pentru reabilitarea şi întreţinerea drumurilor judeţene, dar şi pentru diverse lucrări de construcţii. Cea mai mare parte din bani, adică 27 de milioane de euro, a fost pusă deoparte pentru refacerea covorului asfaltic pe porţiuni declarate care însumau circa 244 de kilometri, dar şi pe porţiuni nespecificate – foarte scurte, deducând după valorile mici alocate fiecărei asemenea porţiuni. Tot în cele 27 de milioane de euro au fost prinse lucrări de plombare a gropilor, de refacere a acostamentelor drumurilor, de refacere a câtorva poduri şi podeţe, de realizare a marcajelor rutiere, de combatere a poleiului şi de întreţinere a drumurilor pietruite. Restul banilor, un milion de euro, a fost alocat proiectării câtorva lucrări de refacere a drumurilor, extinderii a două clădiri CJ din Zătun şi Vlădeşti, realizării Muzeului Satului din Pădurea Gârboavele, executării sistemului de distribuţie a apei în incinta Grădinii Botanice şi reparaţiei capitale la Centrul Militar Judeţean.
Cum s-a împărţit
Consiliul Judeţului a împărţit toate aceste lucrări în 83 de contracte şi a lansat cererile de ofertă pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Firme de profil din Galaţi şi din restul ţării s-au înghesuit să prindă măcar un contract, însă doar 15 dintre ele au fost norocoase. 11 sunt din judeţul nostru. Este vorba de Tancrad SRL, Vega `93 SRL, Drumuri şi Poduri SA, Citadina `98 SA, Romsit Construct SRL, ICMRS SA, Comtiem SRL, Proiect SA, Hidrotehnica Galaţi SA, Romprint `99 SRL şi Construcţii Feroviare Galaţi SA. Celelalte patru firme câştigătoare sunt din judeţele Bacău (Tehnostrade SRL), Brăila (Biz Ing SRL), Giurgiu (Varan SRL) şi Vrancea (Euro Proiect SRL).
Însă, după ce au bătut palma cu aceste societăţi, Eugen Durbacă şi apoi Eugen Chebac au uitat să mai publice pe SEAP anunţurile de atribuire a lucrărilor. De bucurie, probabil. Astfel, lumea a aflat cine şi pe ce bani a câştigat contractele cu CJ chiar şi după un an de la semnarea documentelor. Au fost, într-adevăr, şi anunţuri publicate pe SEAP în ziua semnării contractelor. Două. În rest, 23 dintre cele 83 de anunţuri au fost publicate cu întârzieri mai mari de 100 de zile, cele mai frecvente fiind întârzierile de 300 şi de 400 de zile. Întârzierea-record este de 497 de zile. După atâta amar de vreme a anunţat Consiliul Judeţului pe SEAP faptul că i-a atribuit firmei Varan SRL din Giurgiu contractul de executare a îmbrăcăminţii bituminoase pe un segment de doi kilometri din DJ 240A, pentru 243.000 de euro. Acest contract a fost semnat pe 29 octombrie 2007 şi a fost publicat pe SEAP tocmai pe 10 martie 2009.
86 la sută nouă, restul vouă
Dintre cele 83 de contracte pe drumuri şi pe construcţii în valoare de 28,1 milioane de euro împărţite de CJ Galaţi în perioada 2007-2009, Tancrad SRL şi le-a adjudecat pe cele mai multe şi mai bănoase. În acea perioadă, firma gălăţeană a câştigat 37 de contracte în valoare de 8,2 milioane de euro. Şapte dintre contracte, însumând 1,8 milioane de euro, au fost semnate în aceeaşi zi! Data este 17 noiembrie 2008, iar perioada este, într-adevăr, una propice asfaltărilor. Ce-a făcut Tancrad pentru cele 8,2 milioane de euro? A refăcut covorul asfaltic din judeţ pe o distanţă de puţin peste 100 de kilometri, a plombat gropile de pe drumurile judeţene, a refăcut marcajele rutiere, a tras apă la Grădina Botanică şi a executat o lucrare la un imobil al Centrului Integrat de Promovare şi Dezvoltare Economică Transfrontalieră de la Zătun. A, şi să nu uităm! A eliminat un punct periculos de pe DJ 242A, în Cavadineşti, contra sumei de 38.500 de euro, în urma unui contract semnat în octombrie 2007.
Şi Vega `93 SRL a avut spor la bani, deşi s-a clasat pe poziţia a doua, după Tancrad, în topul contractelor cu CJ Galaţi. Compania a atras doar 12 contracte în valoare de 6,3 milioane de euro, toate având ca obiect refacerea drumurilor judeţene pe porţiuni totalizând peste 60 de kilometri. Cele 12 contracte au fost semnate în anii 2008 şi 2009. Cinci dintre ele, însumând 1,2 milioane de euro, au fost parafate – coincidenţă! – pe 17 noiembrie 2008, în aceeaşi zi în care Tancrad SRL a semnat cu reprezentanţii CJ şapte contracte de 1,8 milioane de euro.
Împreună, însă, cele două societăţi au câştigat un contract mai valoros decât cele pe care le-a obţinut fiecare, separat. Pe 21 decembrie 2009, Asocierea Vega `93-Tancrad a primit de la Consiliul Judeţului 9,6 milioane de euro pentru a reface DJ 251 Galaţi-Tecuci pe un tronson de 29,35 de kilometri. În total, Tancrad şi Vega `93 au obţinut 50 dintre cele 83 de contracte de drumuri şi de construcţii puse la bătaie de Consiliul Judeţului în ultimii trei ani, reuşind să atragă astfel 24,2 milioane de euro dintre cele 28,1 milioane aferente tuturor contractelor.
Cu restul de 33 de contracte, celelalte 13 firme s-au poziţionat la o distanţă considerabilă de primele două clasate. Ele nu au atins nici măcar împreună valoarea contractelor câştigate, separat, de Tancrad sau Vega `93. În total, cele 13 firme au obţinut 3,8 milioane de euro de la Consiliul Judeţului, în perioada de referinţă, pentru diverse lucrări de întreţinere a drumurilor sau de construcţii.
Astfel, societatea controlată chiar de Consiliul Judeţului, Drumuri şi Poduri SA, a obţinut 13 contracte în valoare de 1,5 milioane de euro, pentru întreţinerea drumurilor.
Ea a fost urmată de Citadina `98 SA, din Galaţi, care a câştigat cinci lucrări de refacere a covorului asfaltic din judeţ, pentru suma de 617.000 de euro.
Construcţii Feroviare Galaţi SA a primit 295.000 de euro pentru refacerea unui pod. O altă firmă gălăţeană, Comtiem SRL, a câştigat 257.000 de euro pentru a construi Muzeul Satului din Pădurea Gârboavele.
Au urmat Varan SRL din Giurgiu (243.000 de euro), ICMRS SA din Galaţi (218.000 de euro), Tehnostrade SRL din Bacău (200.000 de euro), Romprint `99 SRL din Galaţi (189.000 de euro), Romsit Construct SRL din Galaţi (186.000 de euro), Hidrotehnica Galaţi SA (49.000 de euro), Proiect SA din Galaţi (30.000 de euro), Biz Ing SRL din Brăila (22.600 de euro) şi Euro Proiect SRL din Vrancea (22.000 de euro).
Aceste firme au executat diverse lucrări de reabilitare a drumurilor, a acostamentelor şi a podurilor din judeţul Galaţi, precum şi proiecte tehnice pentru asemenea lucrări.
Demn de remarcat este faptul că variaţiile de preţ din contractele de refacere a drumurilor semnate de Tancrad şi Vega `93, pe de o parte, şi celelalte firme, de partea cealaltă, sunt uriaşe. De exemplu, pe 17 noiembrie 2008, Vega `93 a câştigat 293.000 de euro pentru a turna covor bituminos pe o porţiune de 3,3 kilometri de pe DJ 242, în timp ce cu un an mai devreme, pe 14 septembrie 2007, Citadina `98 luase de trei ori mai puţin, circa 95.600 de euro, pentru a turna covor bituminos pe un tronson cu jumătate de kilometru mai lung (3,8 kilometri) de pe DJ 251G.
http://www.viata-lib...galatean_2.html

[bosorogu']

Rog verificati componenta consiliilor de administratie - rude - etc. De la "epoca" la "epoca".

[dcp100168]

"Tancrad" va moderniza Bulevardul Dorobanţilor din Brăila pentru 100 de milioane de lei
Grupul de firme "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft" rămâne marele câştigător al licitaţiei pentru modernizarea Bulevardului Dorobanţilor. Comisia Anghelescu a reanalizat toate ofertele depuse în cadrul procedurii, aşa cum i-a cerut Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), dar şi-a menţinut punctul de vedere cu privire la adjudecatarul licitaţiei. Cu alte cuvinte, a fost aleasă cea mai costisitoare ofertă dintre cele primite de diferitele asocieri de firme înscrise la licitaţie. "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft" s-au angajat să facă lucrările de modernizare a uneia dintre cele mai importante artere rutiere a oraşului, cu 99,99 milioane de lei, fără TVA.
În cursa pentru câştigarea licitaţiei în valoare de aproximativ 30 de milioane de euro au intrat 11 firme care s-au asociat pentru a depune 4 oferte. În afară de oferta câştigătoare a asocierii formate din cele 4 firme în frunte cu "Tancrad" (99,99 milioane lei fără TVA), s-au înscris şi "joint venture"-ul format din "Vega 93" împreună cu "Arcada Company" care s-a angajat că va finaliza lucrările cu doar 65,64 milioane lei (fără TVA). În acelaşi timp, asocierea "Alpine Bau GmbH" împreună cu "Mari Vila Com" a avut cel mai mic preţ de 62,28 milioane lei (fără TVA). Ultimul ofertant, consorţiul format din "Delta ACM", "Confort" şi "Martin Rose", a oferit un preţ de 75,92 milioane lei (fără TVA). Legat de garanţia oferită de fiecare ofertant lucrărilor la bulevard, trebuie precizat că perioada vizată a fost de 10 ani, singura excepţie fiind oferta austriecilor, cu 6 ani perioadă de garanţie. Se poate observa astfel că adjudecatarul licitaţiei a oferit cel mai mare preţ, cu doar câteva sute de lei mai mic de cât valoarea estimată a întreg contractului de lucrări.
Proiectul de reabilitare a Bulevardului Dorobanţilor vizează modernizarea sistemului rutier, a căii de rulare a tramvaielor precum şi a canalului colector de sub bulevard, pe întreaga lungime a acestuia şi, teoretic, ar trebui să se finalizeze în maxim 3 ani de la data atribuirii contractului.
http://www.obiectivb...castigator.html

[dcp100168]

De ce asfaltatorii noştri sunt mai bogaţi decât ai lor
Să asfaltezi drumuri în România este mai profitabil decât oriunde în Europa. La această concluzie se poate ajunge comparând profiturile raportate la cifrele de afaceri ale firmelor româneşti din domeniu cu cele ale companiilor din străinătate. Marile firme româneşti din domeniul afacerilor cu asfalt au, în linii mari, câteva trăsături comune: au unul sau mai mulţi acţionari lansaţi în afaceri în urmă cu 10-15 ani, uneori fără nici o pregătire în domeniu; nu sunt dispuse la transparenţa rezultatelor financiare anuale sau a planurilor de viitor; site-ul de prezentare de pe internet a companiei sau acţionariatului este făcut de ochii lumii; nu sunt listate la bursa de valori. Cu toate acestea, cifrele de afaceri cresc cu câte 50% de la an la an. De cealaltă parte, în ţări precum Cehia, Polonia şi Ungaria, avem de a face cu subsidiare ale companiilor occidentale, transparenţă maximă, site-uri de internet complete - inclusiv cu organigrama managementului - listare pe burse, reguli de guvernanţă corporativă, contracte şi în alte ţări decât cea de origine. Imaginea pieţei româneşti este cea a patronului autocrat care „ştie el mai bine„ şi care, prin mijloace ştiute doar de el, a reuşit să acceadă în topul european al asfaltului. Potrivit ultimelor date ale Finanţelor, unii au ajuns în 2009 la profituri nete de 100 milioane euro, ceea ce îi propulsează, din acest punct de vedere, în topul primilor 50 de constructori europeni.
Cum creşti profitul de la 10% la 40%
Teoretic, la participarea la o licitaţie, constructorul trebuie să declare în ofertă cota sa de profit aplicată. „De cele mai multe ori acesta este de 5-7%", spune patronul unei firme de consultanţă în domeniu. „În cazul cheltuielilor directe marja este de 10%, iar la cele indirecte ajunge la 15%", spune Spiru Mantu, patron al firmei Arcada Company din Galaţi, unul dintre cei mai importanţi constructori de drumuri din ţară. În practică, profiturile acestei firme au fost, în 2009, de 40% din cifra de afaceri. Societatea gălăţeană a înregistrat în acel an un profit brut de 66 milioane lei, la venituri de 161 milioane lei.
...
Rugaţi să explice misterul profiturilor uriaşe, unii constructori atrag atenţia că totul este în regulă, secretul ţinând de managementul eficient. „Îşi optimizează lucrările, îşi caută surse de materiale apropiate, folosesc strict utilaje la capacitatea cerută", spune un consultant în domeniu, însărcinat cu verificarea lucrărilor plătite de Compania de Autostrăzi (CNADNR). Lui Spiru Mantu, unul dintre cei doi acţionari ai companiei Arcada nu îi vine să creadă însă că a obţinut un aşa profit (66 milioane lei, la o cifră de afaceri de 161 milioane lei). „Nu ştiu cât a fost, dar vedeţi cu cifrele alea cu patru cu cinci zerouri căci cred e o greşeală", spune el. „Un avantaj al companiei (care explică profitabilitatea-n.r.) este faptul că Arcada deţine absolut toate utilajele necesare, neapelând la subcontractori", continuă acesta.
...
Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că o marjă a profitabilităţii de 25-40% se poate întâlni doar în retail. „În producţie nu poţi avea profituri de peste 5% pe an. Trebuie să împrospătezi forţa de muncă, utilajele şi acestea presupun costuri. Însă în România, în domeniul construcţiilor de drumuri, licitezi la 100 lei şi lucrarea creşte la 150 lei, vezi cazul autostrăzii Bucureşti-Braşov. Pentru mine este absolut incredibil că se pot obţine astfel de profituri", spune el.
http://www.romaniali...lor-214256.html

[dcp100168]

Război juridic pentru 90 de milioane euro
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a întors rezultatul licitaţiei care a dat drept câştigătoare asocierea de firme având ca lider compania gălăţeană "Tancrad" * în urma contestaţiei formulate de marele învins, joint-venture-ul reprezentat de "Vega 93", CNSC a dispus reevaluarea ofertelor

Surpriză de proporţii în cazul licitaţiei pentru sectorul Brăila - Galaţi din ambiţiosul program care-şi propune reabilitarea a 10.000 km de drumuri judeţene în întreaga ţară. Autorităţile centrale au anulat aruncarea de zaruri din toamna anului trecut, care a dat drept câştigătoare asocierea de firme în frunte cu "Tancrad" pentru potul de aproape 90 milioane de euro aferent sectorului de 160 km de drumuri din judeţul Brăila. La solicitarea contraofertanţilor, în frunte cu firma gălăţeană "Vega 93", Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a dispus anularea raportului procedurii şi reevaluarea ofertelor. Decizia a fost dată chiar în decembrie anul trecut. Deocamdată, nu se cunoaşte rezultatul final la a doua aruncare de zaruri. Cert este că proiectul va cunoaşte o amânare, pentru că trebuie aşteptată acum o reevaluare. Iar dacă şi aceasta va fi contestată, rămâne de văzut peste câte luni va fi soluţionat în instanţă litigiul.
În prima parte a anului trecut, Ministerul Dezvoltării a lansat la nivel naţional mai multe licitaţii în cadrul unui program guvernamental de reabilitare a 10.000 km de drumuri judeţene din întreaga ţară. Brăila a fost băgată la pachet cu Galaţiul pentru un contract de lucrări evaluate la aproape 380 milioane de lei, în care judeţele au cote aproximativ egale. De aceşti bani, numai la Brăila urmează să se reabiliteze/modernizeze 4 sectoare de drumuri judeţene, plus alte câteva drumuri de interes local, însumând circa 160 kilometri. Iniţial, pe lista propusă de CJ Brăila se aflau 11 proiecte vizând drumuri pe sectoare cu o lungime totală de 224 km, ce se regăseau pe teritoriul a 21 de comune, din care mai mult de jumătate "guvernate" de primari PSD. În final, Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea a selectat pentru finanţare şi execuţie în judeţul nostru numai proiectele ce vizează primării conduse de membri PDL.
Trebuie scos în evidenţă faptul că acest proiect are o particularitate deloc de neglijat, chiar la capitolul finanţare. Concret, proiectul Ministerului Dezvoltării presupune ca finanţarea efectivă a lucrărilor să fie asigurată de firma sau firmele câştigătoare (asociată/e sau nu cu o bancă sau un fond de investiţii), urmând ca până în 2020 ministerul să dea aceşti bani înapoi de la bugetul de stat. De altfel, în această perioadă este inclus şi un interval de 7 ani aferent rambursării creditului la contract.
S-a modificat schimbarea
În octombrie anul trecut, Ministerul Dezvoltării a anunţat şi rezultatul licitaţiei pentru sectoarele de drumuri judeţene din Brăila şi Galaţi. Câştigătoare era firma "Tancrad", care s-a luptat în oferte cu o altă vedetă din Galaţi, societatea "Vega 93". Licitaţia lansată în vară a avut, aşa cum am spus, o valoare de pornire de aproape 378 milioane de lei fără TVA, din care 178,6 milioane lei pentru judeţul nostru. Într-un final, după licitaţie, suma la care s-au adjudecat lucrările era de 358 milioane de lei. Dar lucrurile nu au rămas aşa, întrucât marele învins, asocierea de firme reprezentată de "Vega 93" a contestat la CNSC rezultatul licitaţiei. Contestatorul a solicitat, în principal, "anularea procedurii pentru abateri grave de la prevederile legislative, în subsidiar, anularea rezultatului procedurii, a comunicării rezultatului procedurii şi obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor".
În urma analizei, CNSC a dat un verdict chiar în cursul lunii decembrie 2011. A decis să dea dreptate asocierii conduse de "Vega 93", în sensul că "admite solicitarea de reevaluare a ofertelor şi obligă autoritatea contractantă la anularea raportului procedurii nr. 4928/04.10.2011 şi a tututor actelor subsecvente acestuia, inclusiv a comunicărilor rezultatului procedurii de atribuire nr. 4980/DGAP/07.10.2011 şi 4980/DGAP/07.10.2011 şi reevaluarea ofertelor (...), respinge solicitarea contestatorului de anulare a procedurii de atribuire în cauză; (...) Dispune continuarea procedurii de atribuire în cauză, de la etapa de evaluare a ofertelor, conform celor de mai sus, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei".
Trebuie precizat că asocierea reprezentată de "Vega 93" îi are în componenţă pe gălăţenii de la "Arcada Company" şi bucureştenii de la "Consitrans".
Reporterii "Obiectiv" au încercat să afle de la Ministerul Dezvoltării dacă a avut loc reevaluarea ofertelor dispusă de CNSC, ori dacă decizia Consiliului a fost contestată în instanţă de către adjudecatarul iniţial, însă, până la închiderea ediţiei, nu au primit un răspuns oficial, numărul de telefon indicat pe pagina de web a ministerului prezentând în permanenţă ton de ocupat. Pe portalul Justiţiei nu apare niciun dosar la vreo instanţă din Bucureşti în care asocierea reprezentată de "Tancrad" să conteste decizia CNSC.
Drumurile prinse în proiect trec prin comune conduse de PDL-işti
Iată şi lista proiectelor acceptate de Ministerul Dezvoltării: la capitolul drumuri judeţene au fost selectate proiectul DJ 255 A Silistraru - Gropeni (18,5 km), urmat de DJ 212 A Brăila - Măraşu (17 km), DJ 211 A Bordei Verde - Viziru (14,6 km) şi, în fine, DJ 211 Bordei Verde - DN 2B pe o porţiune de aproape 8,65 km. În total, este vorba despre 58,75 km. Mai departe, au mai fost selectate şi alte 11 proiecte de modernizare a mai multor drumuri de interes local, totalizând 102,6 km. Astfel, rezultă că judeţul nostru s-a încadrat cu o reţea de drumuri de circa 161,3 kilometri. Dacă analizăm lista localităţilor unde ar urma să fie modernizate sau reabilitate reţelele stradale, ori pe cea a tronsoanelor de drumuri judeţene luate în calcul de proiectele de investiţii şi comparăm cu harta politică a comunelor şi oraşelor din judeţ, culoarea predominantă este portocaliu. De fapt, cu o singură excepţie, localitatea Şuţeşti (unde primarul este din partea PNG), toate celelalte primării incluse în proiectele selectate de minister sunt conduse de primari PDL.
"E vorba de drumurile pe care CJ nu a vrut să le facă"
După aflarea rezultatului iniţial al licitaţiei ce dădea drept adjudecatară asocierea în frunte cu "Tancrad", conducerea locală a PDL a încercat să explice de ce lista comunelor prinse în program este portocalie: "Trebuie să remarcăm faptul că pe acest program sunt prinse drumurile pe care CJ Brăila nu a fost în stare să le facă - DJ din Insula mare şi cel care leagă Silistraru - Unirea - Gropeni. De fapt, pe care nu a dorit să le facă, pentru că în jurul lor sunt comune cu primari PDL. Practic, majoritatea acestor drumuri au fost lăsate de izbelişte de către CJ Brăila, tocmai pentru a arăta populaţiei că «uite, aveţi primari PDL şi ei nu fac nimic pentru voi», dar noi am reuşit să facem ceva pentru oamenii aceia", declara în octombrie anul trecut, Constantin Dumitriu, preşedintele PDL Brăila. Acest punct de vedere a fost consolidat şi de către deputatul de Brăila Eugen Bădălan: "Cei 160 de km pentru judeţul Brăila sunt rezultatul eforturilor exclusive ale organizaţiei PDL Brăila. Deoarece, din totalul de 10.000 de km câţi se vor face în toată ţara, fiecare judeţ s-a bătut să obţină cât mai mult pentru el, iar noi am obţinut aceşti kilometri pentru Brăila".
obiectivbr.ro