30 răspunsuri la acest subiect

[dcp100168]

Restanţele gălăţenilor la creditele în lei au ajuns la 18,7%
Restanţele de cel puţin o zi la creditele în valută au crescut cu 4,7% în luna mai şi au trecut de echivalentul în lei a 10 miliarde de lei, în timp ce la împrumuturile în lei soldul a avansat mult mai lent, cu 0,4%, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Naţională a României (BNR). Astfel, soldul restanţelor în valută au ajuns la 10,1 miliarde de lei şi reprezenta 7,7% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul din luna aprilie. Cea mai ridicată pondere a restanţelor se înregistra în judeţul Ialomiţa, unde întârzierile la creditele în valută reprezintă 17,7% din totalul creditelor. În judeţele Alba, Galaţi şi Giurgiu, proporţia a fost de peste 14%.
Pe partea creditelor acordate în monedă naţională, restanţele au crescut cu 0,4%, iar ponderea în total credite a rămas neschimbată la 10,7%. Pe judeţe, cele mai ponderi ale restanţelor în total împrumuturi în lei au fost înregistrate în Bistriţa-Năsăud (19,2%), Galaţi (18,7%), Suceava (16,7%), Botoşani (16%), Neamţ (14,5%), Alba (14,1%), Arad (14%) şi Bihor (13,8%).
La finele lunii mai, soldul creditelor în valută a fost de 130,82 miliarde de lei, cu 2% mai mare faţă de luna anterioară, în timp ce totalul împrumuturilor în lei era de 78,49 miliarde de lei, nemodificat faţă de luna anterioară.

[dcp100168]

Restanţele gălăţenilor la creditele în lei au coborât la 18,3%
Restanţele de cel puţin o zi la creditele în valută au crescut cu 6,6% în iunie, la 10,8 miliarde de lei, mai accelerat decât în luna anterioară, în timp ce la împrumuturile în lei soldul întârzierilor a avansat cu 2,5%, în special din cauza celor raportate în Bucureşti, potrivit datelor BNR. Astfel, soldul restanţelor în valută au ajuns la 10,77 miliarde de lei şi reprezenta 7,9% din totalul împrumuturilor acordate în monedă străină, cu 0,2 puncte procentuale peste nivelul din luna mai.
Cea mai ridicată pondere a restanţelor în monedă străină se înregistra în judeţul Ialomiţa, unde întârzierile la creditele în valută reprezintă 17,7% din totalul creditelor, urmată de judeţul Giurgiu cu 17,44%. În judeţele Alba şi Galaţi proporţia a fost de peste 14%.
Pe partea creditelor acordate în monedă naţională, restanţele au crescut cu 2,5%, iar ponderea în total credite a urcat cu 0,2 puncte procentuale, la 10,9%. Creşterea a fost cauzată în mare parte de întârzierile raportate în Bucureşti unde ponderea a ajuns la 9,3%, cu 0,7 puncte procentuale mai mare faţă de nivelul din luna anteruioară. Pe judeţe, cele mai ponderi ale restanţelor în total împrumuturi în lei au fost înregistrate în Bistriţa-Năsăud (19,3%), Galaţi (18,3%), Suceava (17%), Botoşani (15,9%), Neamţ (14,7%), Alba (14,6%), Arad (14%) şi Bihor (13,8%).
La finele lunii iunie, soldul creditelor în valută a fost de 136,2 miliarde de lei, cu 4% mai mare faţă de cel din luna anterioară, în timp ce totalul împrumuturilor în lei era de 79,3 miliarde de lei, în creştere cu 1% faţă de luna mai.

[dcp100168]

Gălăţenii, locul 2 în ţară la restanţele la credite
Volumul creditelor contractate de gălăţeni a fost în primul semestru al acestui an din ce în ce mai mic, în timp ce restanţele la achitarea împrumuturilor au fost din ce în ce mai mari, rezultă din datele furnizate de BNR.
La sfârşitul lunii iunie, creditele totale contractate de gălăţeni aveau o valoare de 4.006 milioane de lei, cu 69,3 milioane de lei mai puţin decât la începutul anului. Un semn pozitiv este, totuşi, acela că volumul creditelor a revenit în ultima lună pe un trend ascendent. Acest lucru s-a datorat revigorării creditelor în valută, acestea având o valoare de 2.344 milioane de lei, faţă de 1.662 milioane de lei, cât reprezintă creditele în moneda naţională.
Din greu în mai greu
Ponderea creditelor restante în totalul creditelor contractate de gălăţeni a crescut de la lună la lună pe tot parcursul semestrului întâi. Astfel, dacă restanţele reprezentau 13,78 la sută din totalul creditelor, la sfârşitul lunii iunie s-a ajuns la o pondere de 16,18 la sută, respectiv 648 milioane lei!
Creşterea se datorează în special dificultăţilor la achitarea creditelor în valută. Mai exact, de la echivalentul a 271,4 milioane de lei, credite restante în valută în ianuarie, s-a ajuns la sfârşitul primului semestru la 344,3 milioane de lei.
Şi mai îngrijorător este că restanţele în valută la nivelul Galaţiului au o pondere de 14,68 la sută din totalul împrumuturilor acordate într-o monedă străină, în condiţiile în care media la nivel naţional este de doar 7,9 la sută. Practic, la restanţele în valută, Galaţiul a fost devansat doar de judeţul Giurgiu, cu o pondere de 17,7 la sută.
Leul îşi arată colţii
Pe partea creditelor acordate în monedă naţională nu au fost înregistrate în semestrul întâi variaţii foarte mari. Pe de altă parte, cele 303,7 milioane de lei credite neachitate au o pondere de nu mai puţin de 18,27 la sută din totalul creditelor în moneda naţională, semn că „leul” nu este neapărat mai prietenos faţă de clienţii gălăţeni.
La nivel naţional, restanţele la creditele în lei au o pondere de 10,9 la sută, o situaţie mai dificilă ca în Galaţi fiind înregistrată doar în judeţul Bistriţa-Năsăud, cu o pondere de 19,3 la sută.
Schimbare de macaz
Din analiza evoluţiei creditelor restante se mai remarcă faptul că, dacă la începutul anului restanţele în lei erau mai mari decât cele în valută, greutăţile în achitarea creditelor într-o monedă străină s-au accentuat începând din luna martie, datoriile neachitate având spre finalul semestrului o pantă tot mai abruptă.
Acest lucru se datorează în special evoluţiei cursului de schimb al leului în raport cu alte monede, dificultăţile cele mai mari fiind generate de aprecierea tot mai puternică a francului elveţian, devenită monedă „de refugiu” pentru investitorii tot mai îngrijoraţi de evoluţiile pe piaţa financiară, precum dificultăţile din zona euro.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Gălăţenii sunt cei mai mari restanţieri la credite din România
Restanţele la creditele contractate de firme şi populaţie au continuat să crească în luna august, valoarea lor ajungând la 4,74 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.
Totalul restanţelor la credite este mai mare cu 2,25% faţă de luna precedentă şi cu aproape 40% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În condiţiile în care procesul de creditare a bătut pasul pe loc în ultimul an, iar restanţele au continuat să crească susţinut, ponderea sumelor restante în totalul portofoliului de împrumuturi a ajuns la 9,27% de la 7,07% în urma cu un an.
Având în vedere efectul negativ pe care scumpirea euro şi a francului elveţian l-a avut asupra datornicilor, restanţele la împrumuturile în valută reprezintă 55% din total. Cu un an în urmă, cele mai multe sume restante erau la creditele în lei.
În ceea ce priveşte structura în profil teritorial a datoriilor, gălăţenii (firme şi populaţie) sunt cei mai mari restanţieri din România, în funcţie de ponderea sumelor restante în totalul portofoliului de credite. Valoarea ratelor neachitate la timp de firmele şi locuitorii judeţului Galaţi a ajuns în august la echivalentul a 636 de milioane de lei, reprezentând 15,71% din creditele contractate. Judeţul Galaţi este urmat de Alba cu 414 milioane de lei (15,14%), Suceava cu 475 de milioane de lei (14,73%) şi Bistriţa-Năsăud cu 314 milioane de euro (14,29%).
La polul opus în topul restanţierilor, se situează judeţul Gorj cu 101 milioane de lei (5,3%), Dâmboviţa cu 113 milioane de lei (5,49%) şi Teleorman cu 67,6 milioane de lei (5,97%).
adevarul.ro

Dacă în iulie valoarea creditelor restante se cifra 634,7 milioane lei, în august aceasta este de 636,4 milioane lei, ceea ce poziţionează judeţul Galaţi pe locul al şaselea. Din această sumă a creditelor restante înregistrate în luna august de societăţile comerciale şi locuitorii judeţului Galaţi, 302,3 milioane lei sunt datorii restante la creditele în lei, iar 334,1 milioane lei sunt credite restante în valută.
gazetadebistrita.ro

Fișiere atașate

•  restantecredite.jpg   40,11K   2 Numărul de descărcări

[dcp100168]

Creditele restante în valută au crescut în ultima lună cu aproape un milion de euro
Creditele contractate de gălăţeni au crescut în luna august la 4.050,9 milioane de lei, cu 17,4 milioane de lei (echivalentul a patru milioane de euro) faţă de luna precedentă, rezultă din datele furnizate de BNR. Creşterea este efectul amplificării valorii creditelor în moneda naţională, de la 1675,9 milioane de lei la 1.694,7 milioane de lei. În ceea ce priveşte creditele în valută, acestea au scăzut în intervalul iulie – august de la echivalentul a 2.357,6 milioane de lei la 2.355,9 milioane lei.
Demn de remarcat este faptul că, la nivelul populaţiei, procesul de creditare s-a mai domolit, în ultima lună fiind înregistrată o scădere a împrumuturilor cu 16,7 milioane de lei, la nivelul de 1.903,9 milioane de lei, însă în acelaşi timp creditarea atrasă de agenţii economici a crescut în august la 2.124,1 milioane lei, cu 33,6 milioane de lei (7,72 milioane de euro) mai mult faţă de luna precedentă.
Restanţe în creştere
Creditele restante rămân în continuare o povară pentru gălăţeni, valoarea acestora înregistrând în ultima lună o creştere cu 1,7 milioane lei, la valoarea de 636,4 milioane de lei. Cele mai mari probleme se înregistrează în ce priveşte creditele în valută.
În intervalul iulie – august, împrumuturile neachitate au crescut de la 329,1 milioane lei la 334,1 milioane de lei, ceea ce înseamnă pentru o singură lună o creştere a datoriilor neonorate cu nu mai puţin de cinci milioane de lei, adică aproape 1,15 milioane euro! Un fapt pozitiv este, totuşi, acela că restanţele la creditele în moneda naţională au înregistrat o uşoară scădere, de la 305,6 milioane de lei la 302,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 3,3 milioane de lei (0,75 milioane de euro).
viata-libera.ro

[dcp100168]

Portretul-robot al gălăţeanului datornic: circa 42 de ani, bărbat, cu rată lunară medie de 330 de lei
Evaluarea aparţine companiei KRUK Internaţional, care se ocupă cu managementul creanţelor. Adică ajută debitorii să-şi gestioneze şi plătească datoriile restante, pe care le preia de la bănci şi alte instituţii. Peste 12.000 de gălăţeni, care datorează peste 30 de milioane de euro sunt în portofoliul companiei amintie.
Moldova este regiunea din care au provenit cele mai multe cazuri transferate către KRUK International, în perioada iulie 2010-iunie 2011, respectiv 132.658 de asemenea cazuri. Această regiune este urmată în clasament de Muntenia, cu 84.697 de cazuri transferate. Moldova ocupă, de asemenea, locul al treilea într-un top alcătuit în funcţie de valoarea cazurilor transferate - 346 de milioane lei noi - fiind devansată de Muntenia, cu o valoare totală de 601 milioane lei, şi de Transilvania, cu o valoare totală de 455 milioane lei.
"Cu un număr total de 3.219 aranjamente de plată semnate în perioada analizată, populaţia din zona Moldovei manifestă un comportament pozitiv de achitare a datoriilor acumulate. Pe de altă parte, persoanele cu datorii care nu au semnat încă un aranjament de plată, sunt în general afectate de pierderea locului de muncă, diminuarea salariului sau apariţia unor evenimente neplăcute care au generat cheltuieli neprevăzute. Rolul consultanţilor KRUK International este de a înţelege fiecare situaţie în parte şi de a găsi împreună cu debitorul o soluţie optimă, adaptată posibilităţii lor financiare", a declarat Isabela Iacob, director general KRUK International.
Potrivit analizei efectuate la nivelul portofoliului companiei KRUK International, au reieșit următoarele date:
- Rata medie pentru aranjamente de plată negociată de către debitorii KRUK International din Moldova este de 330 de lei.
- Cea mai mare valoare a unei datorii transferate în portofoliul nostru, în perioada iulie 2010 - iunie 2011 pentru regiunea Moldova a fost de de 129.586 lei (echivalentul a aproximativ 30.000 de euro).
- Vârsta medie a debitorilor din Moldova este de 42 de ani, și sunt în majoritate bărbaţi. Datoriile transferate reprezintă credite negarantate, contractate în perioada de stabilitate a situaţiei financiare.
- Cea mai mare creanță a unei persoane fizice preluata din Galați, a fost a unei debitoare de 39 ani, femeie, iar valoarea creanței a fost de 118.702 lei
- Valoarea celei mai mari creanțe pentru care s-a încheiat un aranjament de plată în Galați, a fost a unei debitoare de 42 ani, femeie, valoarea totală a aranjamentului 93.910 lei, iar valoarea ratei lunare 250 lei.
- Numărul de creanțe persoane fizice achiziţionate de compania KRUK International din judetul Galaţi a fost de 12.200 cazuri
- Valoarea totală a acestor creanțe a fost de 132.827.074 lei (circa 30 de milioane de euro).
"Priorităţile în bugetul unei familii sunt achitarea facturilor la utilităţi, plata medicamentelor, cheltuielile pentru creşterea copiilor (îmbrăcăminte, alimente, rechizite), hrana zilnică şi ţigările (dacă sunt fumători). Plata datoriilor către bănci ocupă un loc important în lista de priorități, urmată de cheltuielile pentru combustibil, în cazul posesorilor de autoturisme", a declarat sociologul Mircea Kivu.
adevarul.ro

[dcp100168]

Restanţele la credite au ajuns în Galaţi la 18,3%
O cincime din creditele în lei contractate de populaţie şi de firmele din judeţe precum Sălaj sau Suceava au ajuns restante, nivel dublu comparativ cu media naţională. Creditele în lei, în cea mai mare parte finanţări de consum fără garanţii, sunt de altfel cele care dau cele mai mari dureri de cap bancherilor, ponderea ratelor restante pe acest segment fiind de peste 11% la sfârşitul lunii octombrie, potrivit datelor BNR. De exemplu, în Sălaj ponderea restanţelor la creditele în lei urcase la 20,8% din total la sfârşitul lunii octombrie, în timp ce în Suceava ponderea acestora ajungea la 20,2% din soldul total al creditelor. În alte trei judeţe (Galaţi, Bistriţa-Năsăud şi Neamţ) ponderea trecea de 16%. La polul opus se situează judeţul Gorj, unde restanţele nu depăşesc 6% din total.
Bancherii spun că sunt diferenţe destul de mari de la un judeţ la altul în condiţiile în care anumite zone sunt mai puternic afectate decât altele de rata şomajului sau de scăderea activităţii econonomice. Multe bănci au făcut analize de risc pe regiuni şi monitorizează mai atent zonele cu probleme.


Şi la creditele în valută apar fluctuaţii mari în ceea ce priveşte ponderea restanţelor. Astfel, dacă media la nivel naţional este de circa 8%, există judeţe precum Alba, Arad sau Galaţi în care ponderea restanţelor depăşeşte 13%. De altfel, în Alba ponderea restanţelor la valută ajunge chiar la 15,7%.
La sfârşitul lunii octombrie, ratele neplătite la timp la creditele în valută echivalau cu 12 miliarde de lei (2,76 mld. euro) şi reprezentau 8,4% din totalul finanţărilor în alte monede. În paralel, soldul restanţelor la creditele în moneda naţională era de 9,4 miliarde de lei, în creştere cu 27% faţă de anul trecut.
Dacă la începutul crizei cel mai rapid avans era înregistrat de restanţele la creditele în lei, în ultimul an întârzierile la plata împrumuturilor în valută au accelerat mai puternic, depăşind volumul restanţelor la lei. Spre exemplu, în cazul restanţelor la valută creşterea a fost de 50% în ultimul an.
La nivel agregat, firmele şi clienţii individuali ai băncilor aveau rate neplătite la timp de peste 21 miliarde de lei (4,9 mld. euro) la sfârşitul lunii octombrie, cu echivalentul a circa 150 mil. euro peste nivelul din septembrie.
Creşterea restanţelor a accelerat cu 30% în octombrie după ce în luna anterioară soldul întârzierilor la plată urcase cu echivalentul a 115 mil. euro, potrivit datelor BNR. Avansul a fost chiar mai redus în lunile de vară, când ritmul lunar de creştere a restanţelor fusese de 80-90 mil. euro.
Ratele neplătite la timp reprezentau 9,6% din stocul total al creditelor la sfârşitul lunii ocombrie, în condiţiile în care volumul total al restanţelor populaţiei şi ale companiilor a crescut cu 34% în ultimul an. Bancherii continuă să pună deoparte sume importante pentru a acoperi pierderile din credite neperformante, în condiţiile în care mulţi clienţi nu dau semne că reuşesc să revină la graficul de rambursare a datoriilor. Ultimele date disponibile arată că numai în luna septembrie valoarea provizioanelor constituite pentru acoperirea creditelor neperformante a urcat cu echivalentul a 1,4 miliarde de lei (325 mil. euro).
Unii bancheri susţineau în trecut că în unele zone restanţele au explodat şi din cauza fraudelor, clienţii aducând la bancă adeverinţe de venit false pentru a obţine credite, Bistriţa-Năsăud fiind unul dintre judeţele afectate de acest fenomen.
zf.ro

[dcp100168]

Creditele cu întârziere la plată au crescut cu o treime în doar un an
Restanţele la creditele populaţiei şi firmelor au crescut în noiembrie cu 2,8% faţă de luna precedentă. Intârzierile sunt mai frecvente în cazul împrumuturilor în lei.
Valoarea creditelor acordate clienţilor nebancari şi neguvernamentali (persoane fizice şi firme private) în cazul cărora se înregistrează restanţe la plată a crescut în luna noiembrie la 21,89 miliarde lei, ponderea acestora în totalul împrumuturilor fiind de 9,7%, potrivit datelor furnizate ieri de către Banca Naţională a României (BNR).
La finalul lunii octombrie, soldul creditelor cu restanţe ajunsese la 21,31 miliarde lei, iar ponderea lor în totalul împrumuturilor era de 9,5%. La sfârşitul anului trecut, ponderea restanţelor în totalul împrumuturilor era de 7,7%. Volum creditelor cu restanţe este calculat ca fiind suma creditelor acordate pentru care nu s-a făcut plata convenită până în ultima zi lucrătoare a lunii noiembrie.
Soldul restanţelor la împrumuturile în moneda naţională era în noiembrie de 9,51 miliarde lei, adică 11,7% din totalul împrumuturilor în lei, iar soldul restanţelor la creditele în valută echivala cu 12,38 miliarde lei (8,6% din totalul împrumuturilor în valută). Soldul creditelor populaţiei şi agenţilor economici se cifra la sfârşitul lunii noiembrie la 225,89 miliarde lei, faţă de 223,03 miliarde lei la sfârşitul lunii octombrie. Creditul în valută se situa la finele lunii noiembrie la 144 miliarde lei, adică la 64%.
Unde sunt răspândiţi restanţierii?
Cele mai multe credite în lei la care se înregistrează restanţe sunt întâlnite, potrivit sitului businessday.ro care a efectuat calculele, în judeţele Bistrita-Năsăud (21,5%), Suceava (20,9%) şi Sălaj (20,8%). Cele mai puţine credite întârziate sunt cele acordate în judeţele Gorj (5,9%), Teleorman (7,8%) şi Mureş (8,3%). Ponderea împrumuturilor cu întârzieri este medie în Bucureşti, aceasta fiind respectiv de 9,3%. In Timiş indicatorul e de 14,7%, în Cluj de 11,7%, iar in Iaşi de 15,3%.
La creditele în valută, o pondere mare a creditelor cu restanţe se întâlneşte în judeţele Alba (15,5%), Ialomiţa (14,3%) şi Galaţi (13,7%). Judeţele Dâmboviţa (1,9%), Teleorman (2,9%) şi Tulcea (3,5%) stau cel mai bine. In Bucureşti, ponderea creditelor restante este de 8,9%, în Timiş de 8,8%, în Cluj de 9,4%, iar în Iaşi de 6,5%.
romanialibera.ro

[dcp100168]

Creditele restante ale gălăţenilor au crescut de 15 ori!
* Dacă la debutul crizei financiare gălăţenii aveau credite neonorate de doar 39,7 milioane de lei, la începutul acestui an restanţele au crescut la 607 milioane de lei *
Achitarea creditelor contractate la bănci a devenit o povară greu de dus pentru un număr din ce în ce mai mare de gălăţeni. Principala cauză o reprezintă, desigur, criza economică pe fondul căreia au ieşit la suprafaţă toate slăbiciunile sistemului financiar, atât la nivelul instituţiilor de creditare, cât şi la nivelul clienţilor. Campanii gen „credit doar cu buletinul” şi goana băncilor după clienţi au forţat marjele de siguranţă în acordarea împrumuturilor, iar această politică a creat un mediu financiar „exploziv”. Practic, dacă în noiembrie 2008, atunci când efectele crizei economice au devenit vizibile, creditele restante aveau mai degrabă o valoare simbolică, cu o pondere de doar 0,96 la sută, la începutul acestui an împrumuturile neonorate au ajuns să reprezinte nu mai puţin de 14,6 la sută din totalul creditelor!
Creditele în valută, credite cu suspine
Unda de şoc a crizei financiară s-a reflectat într-o primă fază la nivelul clienţilor ce aveau credite în valută, mai ales a celor care obţineau venituri în lei, mai expuşi în faţa riscurilor implicate de atacurile speculative asupra monedei naţionale sau  de puseurile inflaţioniste. În decurs de doar o lună, în intervalul noiembrie - decembrie 2008, creditele restante în valută ale gălăţenilor au crescut de zece ori, de la echivalentul a 5,2 milioane de lei în noiembrie la 50,1 milioane de lei în decembrie şi a devenit evident pentru toată lumea că „se întâmplă ceva”. Ca o ironie a sorţii, până la momentul respectiv creditele în lei păreau mai degrabă o problemă, în noiembrie 2008 restanţele fiind de 34,5 milioane de lei.
Culmea este că, în ciuda sentimentului de neîncredere tot mai mare în evoluţia economiei, a unor riscuri tot mai mari asociate unor companii şi unui pachet de norme prudenţiale impuse de BNR, mai ales pentru populaţie, creditele de consum, susţinute mai ales prin „inventarea” cardurilor de credit, au menţinut sarabanda împrumuturilor până în primele luni ale lui 2009. Numai că, pe o pantă exponenţială au intrat şi restanţele la credite. Un prim maxim al evoluţiei creditelor restante a fost atins în mai 2009, cu o valoare de 182,1 milioane de lei, având o pondere de 4,3 la sută din totalul creditelor.
Datorii la pragul psihologic
Evoluţia restanţelor la creditele în valută a fost una sinuoasă, reflectând pe undeva lupta gălăţenilor cu povara datoriilor. În intervalul iunie - decembrie 2009 situaţia a părut că se stabilizează în intervalul de 40 - 50 milioane de lei, dar „reduta” a rezistat doar până în ianuarie 2010, când a fost depăşit atât pragul psihologic al restanţelor de peste 100 milioane, cât şi pragul dincolo de care multă lume spera să vadă sfârşitul crizei economice. Ba, mai mult, situaţia a început să se înrăutăţească pe măsură ce pieţele financiare au început să perceapă tot mai acut disfuncţionalităţile din zona euro. România, care miza pe o relansare a economie simultan cu cea a UE, a rămas în continuare împotmolită în dificultăţi economice, iar măsurile anti-criză gen introducerea impozitului minim, reducerea salariilor din sectorul bugetar, creşterea TVA nu au făcut decât să gripeze sistemul de creditare şi să facă viaţa şi mai grea celor care deja aveau credite. Aşa se face că, în noiembrie, restanţele la creditele în valută au atins un punct de maxim, cu o valoare de 295,8 milioane de lei.
Din păcate, anului 2011 a fost marcat de sentimentul că, în plan economic, criza este mai degrabă regula decât excepţia. Şi chiar dacă băncile au mai relaxat standardele de creditare, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici, semn că o serie de riscuri s-au mai diminuat, restanţele la creditele în valută au oscilat în jurul valorii de 350 milioane de lei. Un semn pozitiv ar fi, totuşi, acela că, după punctul de maxim absolut din noiembrie 2011, de 353,9 milioane de lei, în ultima lună din 2011 a fost înregistrată o scădere destul de consistentă, până la 319,2 milioane de lei.
Leul, în „capcana” restanţelor
Pe partea creditelor în moneda naţională, restanţele au crescut într-un ritm mai lent, aproape linear, dar implacabil. Dacă în noiembrie restanţele la genul acesta de împrumuturi erau de 34,5 milioane de lei, în iulie 2009 a fost depăşit pragul psihologic de 100 de milioane de lei, iar un an mai târziu pe cel de 200 de milioane de lei. Anul 2011, deşi a adus un nou salt, până la un nivel al restanţelor de peste 300 de milioane lei, cel puţin a adus şi o relativă stabilizare la acest nivel. Ca şi în cazul creditelor în valută, luna decembrie 2011 a adus o diminuare a restanţelor de la maximul absolut de 304,6 de milioane de lei la 287,8 de milioane de lei.
Stabilizarea nivelul creditelor restante din ultimul an poate fi pusă şi pe îmbunătăţirea unor indicatori macroeconomici, dar şi pe o serie de programe de refinanţare a creditelor cu probleme derulate de o serie de bănci. În anul 2012 ar trebuie să se facă simţite şi efectul noului pachet de norme prudenţiale impuse de BNR, în special în ceea ce priveşte acordarea creditelor de consum. Dar, pe de altă parte, dacă este să ţinem cont de incertitudinile privind evoluţiile din zona euro, poate că este prea devreme să spunem că a trecut ceea ce a fost mai rău.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Situaţia restanţelor la nivelul Galaţiului
Creditele restante reprezintă în continuare o problemă majoră la nivelul Galaţului. La un nivel total al creditării de 4.102,7 milioane de lei, creditele restante aveau o valoare de 606,7 milioane de lei, ceea ce înseamnă o pondere de 14,78 la sută, una dintre cele mai ridicate din ţară!
Pe categorii de credite, o valoare mai mare a restanţelor se înregistrează la împrumuturile în valută, unde din credite totale în valoare de 2.481,5 milioane de lei, 319 milioane de lei au fost credite neperformante.
La împrumuturile în moneda naţională, dintr-un total de 1.621,2 milioane de lei, creditele restante au fost de 287,7 milioane de lei.
viata-libera.ro

[dcp100168]

Restanţele se ţin scai de gălăţeni
În ultima lună creditele restante ale gălăţenilor au ajuns la 609,5 milioane de lei, având o pondere de 14,93 la sută în împrumuturile totale, cu 0,15 la sută mai mult faţă de luna precedentă şi cu 0,81 la sută mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Cele mai mari restanţe se întâlnesc la creditele în valută, acestea având o valoare de 321,6 milioane de lei, în timp ce creditele restante în moneda naţională erau de 287,9 milioane de lei.
viata-libera.ro