Forums

Şoimii Şimand - United Galaţi 0-7, în Cupa României

Familia Bugetărescu rezistă Cu ani în urmă (să tot fie vreo 15), "Viaţa liberă" a prezentat în cadrul serialului "Familia Bugetărescu" numeroasele relaţii de rudenie existente în instituţiile gălăţene. De atunci şi până astăzi, acestea nu numai că nu s-au redus, ba chiar au luat o amploare fără precedent. Angajările la stat pe bază de rudenie (situaţia este similară în toată ţara) au crescut an de an, în ciuda unor restricţii adoptate mai mult de ochii lumii, care au fost "fentate" româneşte, prin transferul celor care intrau sub incidenţa legii între instituţii care nu au acelaşi "stăpân" sau prin pseudoconcursuri anonimizate, la adăpostul regulamentelor GDPR. La instalarea guvernului Bolojan, românilor li s-a dat speranţa că această cangrenă instituţională, generatoare doar de corupţie şi incompetenţă, se va reduce, iar administraţia, de la cea locală la zecile de direcţii şi ministere, va reintra în normal. Au trecut, însă, şase luni şi nu s-a întâmplat nimic, în afară de discuţii sterile despre cât de mare (sau mai degrabă mic) să fie procentajul de disponibilizări. Nu mai departe de luni seara, după ce premierul a anunţat (din nou, pentru a nu se mai ştie câta oară!) că a finalizat proiectul reformei în administraţie, trei miniştri social-democraţi au refuzat să semneze documentul, care astfel s-a blocat încă o dată. Ulterior, o şedinţă a liderilor coaliţiei de guvernare, convocată de urgenţă, a stabilit o nouă variantă, care prevede, aşa cum era de aşteptat, o mulţime de excepţii, în mai multe zone vizate iniţial de restructurări. Mai mult, în noua formă a proiectului nici nu se mai menţionează vreo reducere de personal, ci doar o scădere cu 10% a cheltuielilor. Şi cum dezmăţul financiar din instituţiile publice româneşti este binecunoscut, nu este deloc exclus ca această reducere a cheltuielilor să se facă prin renunţarea la achiziţia de panseluţe şi borduri, nu prin disponibilizări, care în prima variantă anunţată public ar fi afectat, în unele cazuri, până la 40% dintre angajaţi, cifră care s-a tot redus, până a ajuns la zero. Astfel, "familia Bugetărescu" rămâne în continuare la butoane, sfidând atât bunul-simţ, cât şi pe salariaţii din economia reală, care trag din răsputeri să menţină România pe linia de plutire. Probabil, cu mari "eforturi", lefurile angajaţilor de la stat nu vor mai creşte anul acesta ca Făt-Frumos, dar ele sunt oricum suficient de mari încât mult clamata "austeritate" naţională să nu-i afecteze absolut deloc. Iar la anul, odată cu schimbarea de guvern, dezmăţul se va relua, prima măsură fiind, cu siguranţă, recuperarea "pierderilor" din 2026. Şi, după ceea ce am văzut în aceste ultime luni de "negocieri", este destul de clar că o reformă reală a administraţiei nu se va putea face în România decât dacă va fi impusă explicit de vreo instituţie financiară internaţională, gen Banca Mondială, FMI sau marile agenţii de rating. Ai noştri sunt deja prea încuscriţi în întregul sistem bugetar ca să mai poată realiza ceva!

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi, scos la vânzare la un preț mai mare Consorțiul administratorilor concordatari Euro Insol - CITR a lansat oficial licitația internațională pentru vânzarea activelor Liberty și Liberty Tubular Products Galați. Prețul de pornire este de 709,1 milioane euro, mai mare decât cel de 690 milioane de euro anunțat inițial. Diferența în plus ar fi dată de activele Laminorului de țevi sudate, vândute la pachet cu cele ale combinatului. Conform unui anunț publicat în Ziarul Financiar, „Combinatul Siderurgic Galați, singurul producător integrat de oțel din România - obiectiv de importanță strategică, este pus la vânzare ca parte a planurilor de restructurare omologate de instanță pentru Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A., administrate de consorțiul Euro Insol - CITR în calitate de administratori concordatari. Situat pe o platformă industrială de 1.600 de hectare în Galați, cu acces direct la infrastructura portuară a Dunării și a Mării Negre, combinatul reprezintă principalul centru de producție de oțel din Europa de Est. Acesta furnizează produse pentru sectoare critice precum construcții, infrastructură, auto, construcții navale, energie și apărare, cu un lanț de producție complet integrat și o capacitate anuală de până la 3 milioane de tone de oțel”. În anunțul publicat de consorțiul concordatar în ZF se afirmă că principalele active care se vând sunt: - Uzinele de Aglomerare, Furnal, Oțelărie și Turnare continuă; - Laminorul de tablă groasă; - Laminorul de benzi la cald și Laminorul de benzi la rece; - Linia de zincare și Linia de acoperire organică; - Halda de zgură, terenuri și clădiri; - Fabrică de țevi sudate longitudinal. Conform anunțului, data licitației este 12 martie 2026, iar prețul de pornire este de 709.139.324 de euro (fără TVA aplicabil). Să fie 13 cu noroc? Până la această oră, deja și-au exprimat interesul pentru Liberty 13 investitori, printre care UMB (grup controlat de familia Umbrărescu), Metinvest Ucraina (grupul miliardarului Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina), JSW Steel (cel mai mare producător indian de oțel), KMC Steel (Turcia), Galiawa Group (producător irakian de oțel și materiale de construcții), DeLong Steel (China) și un consorțiu european coordonat de traderul de mărfuri Steel Mont, cu sediul în Germania. Însă de la declararea interesului și participarea efectivă la licitație mai sunt niște etape de parcurs. Orice parte interesată poate achiziționa caietul de sarcini al licitației, cu toate informațiile necesare, iar ulterior va trebui să depună în timp util documentația necesară, să se înscrie propriu-zis la licitație și să ofere o garanție de participare sub forma unei scrisori de garanție bancară. Până luni, 16 februarie, așa cum „Viața liberă” a scris, doar trei investitori cumpăraseră caietul de sarcini. Licitația, după ce Gupta nu a adus niciun ban Conform lui Paul Cîrlănaru, şeful Casei de Insolvență Transilvania (CITR), unul dintre cei doi administratori concordatari ai Liberty Galați (alături de Euro Insol), s-a ajuns la organizarea acestei licitații după ce ideea de inițială de repunere pe picioare a combinatului, cu un aport de cel puțin 120 milioane de euro de la miliardarul Sanjeev Gupta, proprietarul GFG Alliance, a eșuat: „Acest plan, deși aprobat de creditori și omologat de instanța de judecată, nu a fost respectat. Acționarul nu a adus sub nici o formă contribuția menționată”, a declarat Paul Cîrlănaru, pentru Profit.ro. Apoi, producția s-a oprit. Încă 200 milioane de euro, pentru repornire CEO-ul Casei de Insolvență Transilvania (CITR) a mai spus pentru sursa citată că, pe lângă banii aferenți achitării prețului care va fi stabilit la licitație, un potențial cumpărător va mai avea nevoie de aproape 200 milioane de euro, pentru a reporni combinatul și a-l menține în activitate. „Pe lângă cheltuielile de repornire și cheltuielile curente, trebuie să asiguri stocuri suficient de mari pentru a asigura continuitatea producției și a nu fi nevoit să o întrerupi. Ne bazăm pe estimările noastre din ultimele luni asupra nevoilor viitoare ale combinatului”, a mai spus Paul Cîrlănaru. viata-libera.ro