Caută în comunitate

Noile trasee ale transportului în comun din Galaţi * maxi-taxi, tramvaie, autobuze şi troleibuze MICROBUZE (Maxi-Taxi) Traseul nr. 60, Billa 1 - Parc CFR: Billa 1 - Str. Oţelarilor - Bd. Dunărea (Micro 20)- Brăilei - Oţelarilor (Billa1) - Stadionului - Brăilei - Reg. 11 Siret (Partizanilor, Complex Francezi) - Brăilei - Domnească - Parc CFR (şi retur pe Str. Gării - Bălcescu); Traseul nr. 61, Billa 1 - Port: Billa 1 - Str. Oţelarilor - Brăilei - Dunărea - Oţelarilor - Stadionului - Brăilei - Navelor - Portului - INTFOR (şi retur pe Str. Domnească - Mavramol - Bălcescu); Traseul nr. 63, Billa 1 - Cimitir Israelit: Billa 1 - Str. Oţelarilor - Brăilei - Centură - Oltului - Prel. Brăilei - Ghe. Asachi - A. Saligny - Siderurgiştilor - 1 Dec. 1918 - T. Vuia - H. Coandă - G. Coşbuc - Ştefan cel Mare - Cimitir Israelit (şi retur); Traseul nr. 64, Billa 1 - Gara CFR: Billa 1 - Str. Oţelarilor - Str. Galaţi - Bd. Dunărea - Oţelarilor - Stadionului - Brăilei - Domnească - Gării - Gara CFR (şi retur pe Str. Gării - Bălcescu); Traseul nr. 62, cartier Dimitrie Cantemir - Piaţa Centrală: Dimitrie Cantemir - Univ. Danubius - Str. Galaţi - Oţelarilor - Stadionului - Brăilei - Prelungirea Traian - Piaţa Centrală (şi retur pe Str. Sf. Spiridon); Traseul nr. 84, cartier Dimitrie Cantemir - Cimitir Israelit: cartier Dimitrie Cantemir - Univ. Danubius - Str.Galaţi - Oţelarilor (Billa1)- Stadionului (Sala Sporturilor) - Brăilei - Siderurgiştilor - 1 Dec. 1918 - T. Vuia - H. Coandă - Coşbuc - Ştefan cel Mare - Cimitir Israelit (şi retur); Traseul nr. 79, Patinoar - Centru - IREG - Patinoar: ADP (Patinoar) - Str. G. Coşbuc - Al. Măcelaru - Traian - Prundului - Domnească - Gării - N. Bălcescu - Brăilei - Siderurgiştilor - 1 Dec. 1918 - T. Vuia - H. Coandă - ADP (Patinoar); Traseul nr. 76, Patinoar - Ireg - Centru - Patinoar: ADP (Patinoar) - Str. H. Coandă - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - Siderurgiştilor - Brăilei - Domnească - Prundului - Traian - Al. Măcelaru - G. Coşbuc - ADP (Patinoar); Traseul nr. 68, Patinoar - Port: ADP (Patinoar) - Str. H. Coandă - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - A. Vlaicu - Alba Iulia - Nae Leonard - Ghe. Doja - G. Coşbuc - Brăilei - Navelor - Portului (şi retur pe Str. Domnească - Mavramol - Bălcescu); Traseul nr. 77, Patinoar - Piaţă: ADP (Patinoar) - Str. H. Coandă - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - Siderurgiştilor - Brăilei - Prel. Traian - Piaţa Centrală (şi retur pe Str. Sf. Spiridon). Traseul nr. 75, Billa 2 - Gara CFR: Billa 2 - Str. Milcov - Petrinni - I. Fernic - Centură - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - Siderurgiştilor - Brăilei - Gării - Gara CFR (şi retur pe Str. Gării - Bălcescu); TRAMVAIE Traseul nr. 5: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Stadionului - Frunzei - Gh. Asachi - Siderurgiştilor - Anghel Saligny - Basarabiei - Calea Prutului - Bazinul Nou (şi retur); Traseul nr. 7: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Stadionului - Frunzei - Gh. Asachi - Siderurgiştilor - Anghel Saligny - Basarabiei - Traian - Piaţa Centrală (şi retur); Traseul nr. 8: Piaţa Centrală - Str. Traian - Basarabiei - Calea Prutului - Bazinul Nou (şi retur); Traseul nr. 39: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Stadionului - Frunzei - Gh. Asachi - Siderurgiştilor - 1 Dec. 1918 - T. Vuia - H. Coandă - G. Coşbuc - Ştefan cel Mare - Cimitir Israelit (şi retur); Traseul nr. 36: Comat - Str. H. Coandă - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - Tecuci - Basarabiei - M. Bravu - Gării - Gara CFR (şi retur); Traseul nr. 42: Comat - Str. H. Coandă - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - 1 Mai - Basarabiei - Calea Prutului - Bazinul Nou (şi retur); Traseul nr. 44: Comat - Str. H. Coandă - Traian Vuia - 1 Dec. 1918 - Tecuci - Basarabiei - Traian - Piaţa Centrală (şi retur); Traseul nr. 46: Arcelor Mittal - Str. Combinatului - Basarabiei - I.C. Frimu (şi retur); TROLEIBUZE Traseul nr. 101: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Brăilei - Domnească - Mavramol - Bălcescu - Centru (şi retur); Traseul nr. 102: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Brăilei - Domnească - Parc CFR (şi retur ); Traseul nr. 103: Cimitir Sf. Lazăr - Str. Prel. Brăilei - Brăilei - Domnească - Mavramol - Bălcescu - Centru (şi retur); Traseul nr. 104: Cimitir Sf. Lazăr - Str. Prel. Brăilei - Brăilei - Domnească - Parc CFR (şi retur ); AUTOBUZE Traseul nr. 9: Cimitir Sf. Lazăr - Str. Prel. Brăilei - Brăilei - Domnească - Gării - Gara CFR (şi retur pe Str. Gării - Bălcescu); Traseul nr. 10: Dimitrie Cantemir - Bld. Galati - Dunărea - Instrucţiei - Oţelarilor - Stadionului - Brăilei - Reg. 11 Siret - Brăilei - Navelor - Portului - INTFOR (şi retur); Traseul nr. 11: Micro 38 b - Str. I. Fernic - Centură - T. Vuia - 1 Dec. 1918 - Siderurgiştilor - Brăilei - Domnească - Gării - Bălcescu - Eroilor - Traian - Piaţa Centrală (şi retur pe Eroilor - Bălcescu - Brăilei - ... - Milcov); Traseul nr. 12: Piaţa Centrală - Str. Sf. Spiridon - Brăilei - G. Coşbuc - Al. Măcelaru - Traian - Metro (şi retur); Traseul nr. 15: Metro - Str. Traian - Piaţa Centrală - Str. Sf. Spiridon - Brăilei - Navelor - Portului - INTFOR (şi retur pe Str. Domnească - Eroilor - Traian); Traseul nr. 16: Trecere Bac - Bld Marii Uniri - Saturn - Brăilei - Prel. Traian - Piaţa Centrală; (şi retur pe Str. Sf. Spiridon); Traseul nr. 17: Dimitrie Cantemir - Bld. Galati - Str. Oţelarilor - Brăilei - Siderurgiştilor - 1 Dec. 1918 - T. Vuia - H. Coandă - G. Coşbuc - Al. Măcelaru - Traian - Metro (şi retur); Traseul nr. 19: Complex Siret - Str. Lebedei - Ghe. Asachi - Siderurgiştilor - Brăilei - Reg. 11 Siret - Brăilei - Domnească - Grădina Publică (şi retur pe Str. Gării - Bălcescu -...- Ghe. Doja - Brânduşei); Traseul nr. 20: Complex Siret - Str. Lebedei - Ghe. Asachi - Siderurgiştilor - Brăilei - Domnească - Gării - Gara CFR (şi retur pe Str. Gării - Bălcescu -...- Ghe. Doja - Brânduşei); Traseul nr. 22: Micro 40 - 1 Dec. 1918 - Siderurgiştilor - Brăilei - Domnească - Gării - Gara CFR (şi retur pe Str. N. Bălcescu); Traseul nr. 23: Real - Selgros - Str. Galaţi - Oţelarilor - Stadionului - Brăilei - Siderurgiştilor - 1 Dec. 1918 - Traian Vuia - H. Coandă - Comat (şi retur); Traseul nr. 25: Fileşti -ANL- Str. 9 Mai - 1 Dec. 1918 - Basarabiei - Traian - Piaţa Centrală (şi retur); Traseul nr. 26: Micro 38 b - Str. I. Fernic - Centură - T. Vuia - H. Coandă - G. Coşbuc - Al. Măcelaru - Traian - Prundului - Domnească - Gării - Gara CFR (şi retur pe T. Vuia - Milcov); Traseul nr. 29: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Galaţi - Dunărea - Brăilei - Reg. 11 Siret - Domnească - Brăilei - Navelor - Str. G. Enescu - Str. Dogăriei - Moruzzi - Ana Ipătescu - Gara CFR (şi retur); Traseul nr. 31: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Brăilei - Gara Barboşi; Traseul nr. 34: Micro 38 b - Str. I. Fernic - Centură - T. Vuia - A. Vlaicu - G. Coşbuc - Brăilei - Navelor - Portului - INTFOR (şi retur pe Domnească - Brigadierilor - ......... - H. Coandă - T. Vuia - Milcov); Traseul nr. 102: Micro 19 - Str. Oţelarilor - Brăilei - Domnească - Parc CFR (şi retur pe Str. Gării - N. Bălcescu); Traseul nr. 104: Cimitir Sf. Lazăr - Str. Prel. Brăilei - Brăilei - Domnească - Parc CFR (şi retur pe Str. Gării - N. Bălcescu);

Salonul de Iarnă - Preponderenţa peisajului şi portretului Anul acesta s-au împlinit 65 de ani de când, la Galaţi, mişcarea plastică a început să se dezvolte într-o formă organizată, în sensul că atunci, în 1951, s-au pus bazele Cenaclului Artiştilor Plastici, subordonat Uniunii Artiştilor Plastici din România, înfiinţată cu un an mai înainte prin Decretul-Lege nr. 266 din 25 decembrie 1950. Din perspectiva timpului care a trecut, Salonul de Iarnă, ediţia 2016 – 2017, vernisat în ziua de 5 decembrie, este şi un act artistic de cinstire a memoriei acelor înaintaşi care au constituit nucleul ce stă la originea actualei Filiale Galaţi a U. A. P. R. (nume luat din 1968). Expoziţia, restrânsă într-un fel din cauza spaţiului insuficient al sălii, cuprinde 40 de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi design vestimentar. Predominante pe simeze sunt genurile peisaj şi portret, realizate în tehnici diferite. Marcel Bejan, pictor care peste două luni va împlini venerabila vârstă de 80 de ani, prezintă o imagine urbană a Galaţilor având în centrul ei Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorie de la 1839, ridicată din iniţiativa egumenului Panaret. Văzută de pe latura sud-estică, în anotimpul hibernal, înainte de a fi restaurată şi consolidată, purtând încă urmele distrugerilor din timpului celui de-al Doilea Război Mondial, biserica creează o atmosferă austeră, apăsătoare. Griul ruinelor contrastează cu albul zăpezii. La aspecte ale iernii s-au oprit şi Gheorghe Mihai-Coron, mai şocant în culoare ca altădată („Iarna”), Vasile Neagu, un pictor al tonurilor discrete („Peisaj de iarnă”), Olimpia Ştefan, în tabloul căreia anotimpul este zugrăvit într-o cromatică vie („O dimineaţă de iarnă”), Sterică Bădălan, rămas credincios aceloraşi preocupări pentru semiabstract („Cătun”), ca şi Ecaterina Balica, artistă ce pictează cu pastă în relief. Nicolae Cărbunaru aduce în tabloul său poezia melancolică a toamnei, când ruginiul îşi pune amprenta pe veşmântul vegetaţiei („Peisaj de toamnă”), Gheorghe Andreescu dă viaţă unei secvenţe marine din Balcic într-un desen cu linii ferme („Balcic”), Sava David se arată în continuare preocupat de descoperirea tainelor pădurii de mesteceni, fascinantă prin alb-argintiul trunchiurilor („Impresii”). Motivul mestecenilor apare şi la Ecaterina Volcu. Simona Pascale imaginează o grădină în plin anotimp estival („Grădină”), în timp ce Liliana Tofan ne îndreaptă privirile spre întinderi acvatice într-o gravură în linoleum („Ostrov”). De o deosebită sensibilitate coloristică este lucrarea lui Ştefan Axente „Aerul dimineţilor marine”, o adevărată simfonie de griuri colorate, aşezate în pagină cu pensulaţii de mare rafinament. Silvia Ichim este mai îndrăzneaţă în folosirea unor culori de intensitate puternică („Visul unei nopţi”), iar la Robert Crivoi verdele crud pare în continuă expansiune (”Impresie). Neluş Oană reconstituie într-o compoziţie bine împăstată atmosfera campestră din Pechea natală („Compoziţie). Jana Andreescu, în „Compoziţia” sa, realizează o îmbinare de peisaj şi natură statică, transpusă plastic cu o delicateţe şi sensibilitate specifice artistei. Tânăra pictoriţă Irina Panţiru, remarcată şi cu alte prilejuri pentru interesul manifestat pentru redarea exactă a detaliilor, surprinde şi de această dată prin natura statică în care câteva obiecte liturgice din inventarul religiei ortodoxe dobândesc semnificaţii simbolice. Minuţiozitatea cu care pictează aceste obiecte, strălucirea metalică a lor sunt uluitoare („Noul, din Vechiul Testament”). Interesante şi „Magnoliile” Corneliei Jipa, proaspete şi armonios colorate. În genul portretului atrage de la primul impact portretul de copil pictat de Gheorghe Miron, pe expresia căruia se citeşte candoarea, gingăşia şi puritatea vârstei infantile, modelul care i-a pozat fiind nepotul cunoscutului colecţionar de artă Vasile Joantă. Cornel Corcăcel reînvie un personaj feminin mitologic, Danae, fiica lui Acrisiu, regele Argosului, şi al Euridicei, cea pe care tatăl a închis-o într-un turn pentru a evita împlinirea unei profeţii potrivit căreia el va fi ucis de nepotul său. Până şi ploaia de aur în care se metamorfozase Zeus pentru a pătrunde în turn cu scopul de a o elibera pe Danae, căreia i-a dăruit un fiu, pe Perseu, este sugerată cu subtilitate de Cornel Corcăcel. Personajul realizat de el este de o frumuseţe şi expresivitate rar întâlnite. Acelaşi interes pentru expresivitatea chipului îl întâlnim şi în portretul în cărbune al Mariei Mihaela Secobeanu („Măriuca”). În polipticul Gabrielei Georgescu, intitulat „Introspecţii”, personajele sunt supuse unei analize psihologice care scot la iveală o bogată viaţă lăuntrică. Femeia din tabloul „Tron”, aparţinând Andreei Ionaşcu, este rece, iar Horia Suceveanu („Aer şi lumină”) şi Mihaela Brumar („Cheie”) descompun formele, astfel că figura umană este abia vizibilă. Participant la trei ediţii ale Taberei de creaţie de la Boholţ, Teodor Vişan, în compoziţia „Sfatul bătrânilor”, a surprins o conversaţie între doi ţărani din această localitate, care s-au întâlnit întâmplător pe o uliţă satului. Gesturile lor sunt fireşti, iar discuţia pare a fi cordială,ca între doi bărbaţi care se cunosc de mult. La Raul Popa, o tânără mămică, ipostaziată într-un cadru sărăcăcios, îşi priveşte cu admiraţie pruncul ţinut în braţe („Speranţă”); Ion Murariu-Neamţ sondează lumea circului („Arlechin cu evantai”), iar Iulia Frenţescu înfăţişează o scenă ludică, evidenţiind bucuria unei fetiţe care aruncă în aer baloane de săpun („Colorând oraşul”). În stilul său caracteristic, Florian Doru Crihană prezintă o secvenţă umoristică a emblemei oraşului New York, Podul Brooclyn, unul dintre cele mai vechi poduri suspendate din S. U. A., care leagă cartierele Manhatar şi Brooklyn. Tudor Şerban construieşte în armonii geometrice, încercând să găsească echivalenţe plastice pentru exprimarea unor sunete („Rezonanţe”). Lucrările de sculptură, mai puţine la număr, sunt semnate de Sergiu Dumitrescu Jr., Relu Angheluţă, Denis Brânzei, Valentin Popa, Adrian Vădeanu şi Lucian Jitariuc. Primii trei, fiecare în felul său şi în materiale diferite, dau viaţă unor motive biblice, lucrările lor intitulându-se „Cartea S”, „Madona cu Pruncul” şi, respectiv, „Serafim”. Sunt sculpturi care, privindu-le, îndeamnă la meditaţie şi reculegere, la trăirea unor sentimente profunde şi înălţătoare. „Martirii” lui Valentin Popa evocă atmosfera recluziunii din închisorile comuniste, ronde-bosse-ul său cucerind prin unitatea de monolit a personajelor şi prin forţa cu care artistul reuşeşte să exprime drama şi solidaritatea acestora. Adrian Vadeanu nu-şi intitulează nici într-un fel compoziţia cu cele şapte figuri umane, concepute miniatural, ce par a urca nişte piscuri. Ele reţin mai ales prin ritmica şi dinamismul volumelor. Numele lui Lucian Jitariuc l-am întâlnit pentru prima oară într-o expoziţie a filialei gălăţene. Prin lucrarea prezentată, „Fata cu ghitara”, el face o impresie bună, înscriind cu acurateţe formele în spaţiu şi conferind expresivitate personajului cioplin în lemn. Singura lucrare de design vestimentar din expoziţie aparţine tinerei artiste Ioana David. Ea se distinge prin eleganţă, prin fineţea materialului textil folosit, ca şi prin linia modernă, tinerească a croielii. Manifestare de ţinută a Filialei Galaţi a U. A. P. R., Salonul de Iarnă permite iubitorilor de frumos să simtă de aproape pulsul din acest moment al mişcării plastice de la Dunărea de Jos, iar succesul de care s-a bucurat creaţia artiştilor de aici cu prilejul expoziţiei deschisă recent la Palatul Paramentului, ca şi la multele bienale de profil din ţară, demonstrează că în urbea noastră activează o pleiadă de artişti de generaţii diferite, ale căror realizări sunt apreciate şi aflate în consonanţă cu mersul şi evoluţia plasticii naţionale şi internaţionale. Corneliu STOICA

Galaţiul are cei mai mulţi şomeri neindemnizaţi Rata şomajului în luna martie a fost de 4,2 la sută, mai mică decât cea din luna martie a anului 2007 cu 0,6 puncte procentuale, informează, joi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit datelor înregistrate de ANOFM, numărul total de şomeri din luna martie este de 374.050. Din totalul şomerilor înregistraţi, 113.081 au primit indemnizaţii, iar 260.969 au fost neindemnizaţi. Potrivit ANOFM, ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor rămâne în continuare ridicată (69,77 la sută). Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Galaţi (85,15 la sută), Mehedinţi (84,68 la sută), Dâmboviţa(83,36 la sută), Iaşi (82,81 la sută) şi Teleorman (82,0 la sută).

Doar 48 de locuri de muncă Persoanele în căutarea unui loc de muncă au la dispoziţie, la nivel naţional, în săptămâna 7-14 februarie, 20.624 de slujbe vacante, din care peste 90% sunt pentru absolvenţii de studii medii şi profesionale. Judeţul Galaţi se află pe ultimul loc în clasamentul alcătuit după numărul de oferte, cu doar 48 de locuri de muncă vacante. Spre comparaţie, în Hunedoara sunt 2.758 de slujbe vacante, în Bucureşti - 1.790, iar în Cluj - 1.298. Persoanele interesate se pot adresa agenţiilor judeţene de specialitate.

Baia Comunală se redeschide în februarie în luna februarie vor fi finalizate lucrările la Baia Comunală, urmând să fie deschisă publicului gălăţean după aproape 10 ani. Baia Comunală de la Galaţi are mai multe funcţii. Pe lângă bazinul de înot, care va finalizat în curând, are şi baia de aburi, baia cea veche, încăperi pentru masaj, plus câteva centre de recuperare. Licitaţia pentru executarea acestui proiect a fost câştigată, la sfârşitul anului 2008 de către societatea Vâlceana, suma investiţiilor ridicându-se la 800.000 de euro. Baia Comunală a fost inaugurată în 1926, când era considerată cea mai modernă baza de înot din ţară. http://www.adevarul...._413358732.html

Se impunea de multă vreme un asemenea topic, dar n-am reuşit să-l fac până acum. În funcţie de timp, o să încerc să adun aici toate posturile de pe forum referitoare la comunitarii noştri cu uniforme...

Penny Market va deschide un magazin la Tecuci Rewe România, operatorul magazinelor de discount Penny Market/Penny Market XXL, va deschide până la sfârşitul acestui an 10 magazine, printre care şi unul la Tecuci, în care va investi circa 15 milioane de euro, au declarat reprezentanţii companiei. „Toate cele 10 magazine care se vor deschide vor fi Penny Market, după ce de la începutul anului am inaugurat alte nouă unităţi de acest tip. Investiţia medie într-un astfel de magazin, care are o suprafaţă totală cuprinsă între 1.000 şi 1.300 de metri pătraţi, este de aproximativ 1,5 milioane de euro”, spun reprezentanţii Rewe. Următorul magazin se va deschide în a doua jumătate a lunii august la Drobeta-Turnu Severin, după care vor fi inaugurate, până la finele anului, unităţile din Covasna, Tecuci, Drăgăşani, Şimleul Silvaniei, Oradea, Timişoara, Huedin, Satu Mare şi Reşiţa. Reţeaua operează în prezent 108 magazine în România, dintre care 6 sunt de tipul Penny Market XXL şi au suprafeţe de peste 2.500 de metri pătraţi. Grupul german Rewe este prezent în România prin lanţurile de magazine Penny Market, Penny Market XXL, Billa şi Selgros. http://www.viata-libera.ro/articol-Penny_Market_la_Tecuci_2.html

Barajul Călimăneşti ameninţă din nou Inundaţii cu premeditare? * La debitul anunţat de 2000 mc/sec, barajul se umple în 12 ore * După aceea ‑ potopul! * Dezastrele puteau fi prevenite: Studiul de impact anexat la procesul‑verbal de dare în funcţiune (1992) arată că pe o rază de 35 de kilometri se vor produce frecvent ruperi de nori şi inundaţii * Ceea ce s‑a şi întâmplat în 2005, 2006, 2007 şi 2008... * Sătenii afectaţi de ruperile de nori din nordul judeţului Galaţi pot da statul în judecată pe baza acestui document În nordul ţării a plouat ca la balamuc, iar Prutul şi Siretul se îndreaptă furioase către sudul Moldovei. Adică exact către judeţul Galaţi. Amintirea inundaţiilor din 2005, 2006, 2007 şi 2008 este încă proaspătă în memoria oamenilor, iar cercetările ulterioare cu privire la cauzele dezastrelor cauzate de Siret, Prut, Bârlad, Tecucel sau de ploile torenţiale ne‑au condus la o concluzie tulburătoare: avem de‑a face cu inundaţii cu premeditare! Primul şoc Vă amintiţi, cu siguranţă, că în 2005 revărsarea Siretul a provocat distrugeri catastrofale pe raza judeţelor Galaţi şi Vrancea. Ancheta ulterioară a arătat că principala cauză a inundaţiilor este barajul de la Călimăneşti (se află pe Siret, la câţiva kilometri în amonte de Nicoreşti), unde s‑a procedat cu maximă neglijenţă. "Avem de‑a face cu un control defectuos al deversărilor de apă", se afirmă în raportul întocmit de Garda de Mediu. Adevărul este că nu‑i foarte greu să concluzionezi asta. Acelaşi raport de Mediu arată că administratorii acumulării nu au ţinut cont de avertizările hidrologice şi au ţinut acumularea aproape de capacitatea maximă, deşi exista posibilitatea unei viituri. Ulterior, când a devenit clar că treaba iese urât, s‑a decis deversarea masivă a apei din baraj, debitul ajungând la circa 2300 de metri cubi pe secundă. S‑a format astfel o undă de viitură care a dat peste cap digurile Siretului şi a provocat unul dintre cele mai mari dezastre din zona Galaţi‑Vrancea. Barajul Călimăneşti a inundat Tecuciul! Dar asta nu e tot. Pare incredibil, dar acelaşi baraj este vinovat şi de inundarea Tecuciului, precum şi de dezastrele din satele din nordul judeţului. Studiul de impact asupra mediului anexat autorizaţiei de punere în funcţiune a barajului Călimăneşti (anul 1992) ajungea la nişte concluzii extrem de interesante: pe o rază de 35 de kilometri distanţă de la acumularea de apă "este necesar să se facă amenajări hidro‑ameliorative complexe deoarece, din cauza evaporării masive a apei din acumulare, creşte riscul să se producă în mod frecvent ruperi de nori şi inundaţii". Afirmaţiile se bazează pe un studiu întocmit în anul 1982 de către cercetătorii Institutui Naţional de Proiectări Hidrotehnice (INPH). Documentul se află, împreună cu proiectul barajului, în proprietatea Hidrotehnica SA. El a fost consultat, în urmă cu câteva săptămâni, de comisarii Gărzii de Mediu Galaţi. Aşadar, nu există nici un dubiu că inundaţiile din 2006 şi 2007 de la Tecuci, Brăhăşeşti, Toflea, Priponeşti sau Nicoreşti au ca punct comun barajul Călimăneşti. Nu de alta, dar ruperile de nori care au determinat dezastrele s‑au produs chiar în zona menţionată de specialiştii INPH. Ce urmează? Pentru următoarea perioadă ne putem aştepta la un nou incident legat de barajul de la Călimăneşti. Viitura de pe Siret avansează rapid spre sud, iar specialiştii vorbesc deja despre un debit de circa 2000 de metri cubi pe secundă. Adică foarte mare! Dispeceratul SGA Vrancea a anunţat, luni, că debitul Siretului a crescut, dar că este sub cota de atenţie. "În acest moment, se deversează 1.052 metri cubi/secundă la Barajul Călimăneşti, adică mai mult decât debitul râului", a declarat dispecerul SGA Vrancea. Problema este că dacă unda de viitură va fi (aşa cum se aude) de peste 2000 de metri cubi pe secundă, barajul de la Călimăneşti nu va putea face mare lucru. Chiar dacă ar fi gol în acel moment, s‑ar umple în doar şase (!) ore la debitul menţionat (are o capacitate de 44,3 milioane de metri cubi, iar la 2000 mc/sec se adună 7,2 milioane de metri cubi într‑o oră). Evident, circa 1000 de metri cubi/sec s‑ar putea deversa în siguranţă, deci timpul de umplere se dublează: 12 ore. Însă, dacă unda de viitură ţine mai mult, atunci asupra digurilor de la Siret se va revărsa un nou puhoi. Şi nu ştim, zău, dacă digurile vor rezista... Judeţul Galaţi. Punctele critice la inundaţii pe Siret Dacă - Doamne fereşte! - viitura de pe Siret va ajunge la Călimăneşti la dimensiunea de 2000 de metri cubi pe secundă (cât are acum în nord), iar unda va fi mai lungă de 12 ore, atunci deversarea masivă din baraj va pune la grea încercare digurile de pe segmentul gălăţean al râului. Punctele cele mai fierbinţi sunt la Cosmeşti Vale (unde digul a fost reconstruit în 2005), la Lungoci (unde albia prezintă o "gâtuitură" ce duce la creşterea presiunii asupra digurilor) şi în zona Salcia‑Iveşti (unde pânza freatică crează permanent probleme digului). Fişa barajului Călimăneşti Construcţia a început în anul 1985, în baza unei documentaţii întocmite în perioada 1980‑1985 de către INTH Bucureşti. Proprietarul lucrării, terminate în 1992, este Hidrotehnica SA. Valoarea de inventar la zi a complexului hidroelectric este de aproape 30 de milioane de euro (93.446.039 lei noi). Înălţimea barajului este de 21,5 metri, iar lungimea de 142 de metri. Volumul de apă de poate fi stocat este de 44,3 milioane de metri cubi, iar capacitatea centralei electrice este de 40 MWh. http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=25792

Centru de instruire pentru marinari la GalaţiCentrul Român pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV va începe la Galaţi lucrările pentru un sediu destinat instruirii personalului navigant fluvial, se arată într-un comunicat de presă. Ovidiu Cupşa, directorul general al CERONAV, a declarat: "Construirea unui nou sediu la Galaţi este de o importanţă capitală, având în vedere că de mulţi ani de zile subunitatea îşi desfăşoară activitatea în spaţii închiriate. CERONAV instruieşte aproximativ 6.000 de navigatori fluviali anual, care merită să beneficieze de cele mai bune condiţii de studiu. Noul sediu va fi dotat cu simulatoare de navigaţie pe ape interioare de ultimă generaţie, demarând astfel proiectul de parteneriat cu Academia Maritimă din Harlingen, Olanda care are ca principal scop înfiinţarea a două centre de instruire de prestigiu la capetele Coridorului VII pan-european".bursa.ro

Proiect de 133.000 de lei pentru piscicultură la Galaţi Camera Agricolă Galaţi investeşte peste 130.000 de lei într-un proiect care are ca scop relansarea pisciculturii la nivelul judeţului şi crearea de unităţi economice care să se ocupe de prelucrarea peştelui. Proiectul vizează zona pescărească Lunca Prutului Inferior - Dunărea Inferioară mila 76, iar în acest sens va fi creat un Grup de lucru pentru gestionarea fondului piscicol. Zona cuprinde localităţile Cavadineşti, Suceveni, Oancea, Vlădeşti, Măstăcani, Folteşti, Frumuşiţa Tuluceşti, dar şi cartierul Valea Oraşului din municipiul Galaţi şi faleza Dunării de la vărsarea Siretului până la mila 76. Suprafaţa totală a zonei piscicole este de 614,89 de kilometri pătraţi, iar în vecinătatea acesteia locuiesc nu mai puţin de 30.611 de persoane. „Comunităţile pescăreşti reprezintă o pondere importantă a populaţiei din zonă. Persoanele implicate în activitatea de pescuit comercial în ape interioare ca PFA-uri, AF-uri şi pescuit ştiinţific reprezintă 27,40% din persoane în mediul privat şi 14,58% din total populaţie ocupată", a declarat Floricel Dima, directorul Camerei Agricole Galaţi. Acesta a precizat că în urma constituirii Grupului Local se doreşte menţinerea comunităţilor pescăreşti, diversificarea activităţilor acestora, crearea de locuri de muncă, dar şi creşterea nivelului de trai şi a atractivităţii zonelor pescăreşti prin implementarea unei strategii de dezvoltare locală. adevarul.ro

Nouă diguri din Galaţi sunt gata să cadă! O comisie de la Ministerul Mediului va descinde la Galaţi, începând de luni, pentru a verifica starea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi modul cum s-au cheltuit banii pentru repararea acestora. Controlul este ca urmare a unui raport alarmant întocmit în vară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care rezulta că sunt grave probleme cu digurile. În ultimii doi ani, pentru consolidarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare contra inundaţiilor din judeţul Galaţi au fost alocate circa 16 milioane de euro. Digurile de pe Prut sunt „sită"! Situaţia cea mai gravă este la Prut, acolo unde mai multe lucrări de consolidare sau refacere a digurilor sunt neterminate sau chiar abandonate. Pe sectorul Brateşul de Jos, în lungime de 19,6 km, există numeroase puncte critice: infiltraţii prin corpul digului (pe circa 15,5 km), tasări pronunţate (pe circa 5,2 km) şi eroziunile de taluz exterior (pe aproximativ 3,1 km). Lucrarea se află, teoretic, în curs de execuţie, dar este abandonată la stadiul de 80% în urma unui scandal legat de firma executantă: Lescaci SRL Oaş. În octombrie 2008, Lescaci SRL a câştigat prin licitaţie contractul pentru îndiguirea râului Prut, pe sectorul Brateşul de Jos, în valoare de 2,3 milioane de euro. După ce a executat lucrările în proporţie de 70-80% , le-a abandonat. Firma Lescaci SRL a intrat în atenţia DNA sub suspiciunea că angajaţii acesteia ar fi amenajat un apartament din Bucureşti (lucrări de 20.000 de euro), aparţinând unei rude a ministrului Mediului, Lazlo Borbely, în schimbul obţinerii unor contracte publice. Termenul de execuţie pentru lucrările de la Brateşul de Jos era 2010, dar lucrarea n-a fost terminată nici până astăzi. „Lucrarea nu s-a executat în parametrii proiectaţi. Sunt puncte critice în dig, care trebuiau întărite, iar în unele zone cota coronamentului este mai mică cu 50-70 de centimetri faţă de cât ar fi fost normal", ne-a declarat subinginerul Gheorghe Bunea din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi. Probleme mari sunt şi pe sectorul Brateşul de Sus. Pe 19 km sunt infiltraţii pe sub dig, iar pe 5,5 km există fisuri care pot provoca prăbuşirea acestuia. În zonă se lucrează la consolidare, însă la modul „cu încetinitorul", iar şansele ca totul să fie gata în acest an sunt minime. Cele nouă diguri care s-ar putea prăbuşi în orice clipă în caz de inundaţii! În ultimii doi ani, pentru consolidarea şi întreţinerea lucrărilor de apărare contra inundaţiilor din judeţul Galaţi au fost alocate circa 16 milioane de euro. Efectele acestei cheltuieli nu prea sunt vizibile! O comisie de la Ministerul Mediului va descinde la Galaţi, începând de luni, pentru a verifica starea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor şi modul cum s-au cheltuit banii pentru repararea acestora. Controlul este ca urmare a unui raport alarmant întocmit în vară de către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, din care rezulta că sunt grave probleme cu digurile. Iată lista celor nouă diguri cu probleme grave: - Digul de la Prut, zona Cavadineşti-Vădeni, prezintă o breşă de 8 metri lungime, care expune localitatea unor viituri. Deocamdată se lucrează la... un studiu de fezabilitate. Să sperăm că Prutul are răbdare! - Digul de la Siret, zona Cosmeşti Vale, are porţiune critică, de 350 de metri, unde digul nu a fost terminat. 300 de case sunt în pericol. Situaţia este veche de trei ani, rătimp în care autorităţile au dat vina una pe alta pentru blocarea lucrărilor. Primarul de la Cosmeşti spune că de vină este Direcţuia Silvică, Apele Române spun că de vină este primarul. Între timp, noroc că Siretul n-a mai ieşit din matcă. - Digul Valea Gerului (Piscu) este sub cotă şi nu asigură apărarea gospodăriilor din partea de est a satului. Zona a fost inundată acum 5 ani. - Digul Suhu (Piscu) este nefinalizat (investiţie abandonată în 1989). Este pusă în pericol zona de S-E a satului Piscu, în caz de remuu pe Siret - Digul amenajării piscicole Vlădeşti (8,7 km) este erodat, iar în zona conductei de evacuare/umplere este prăbuşit. Firma proprietară este în lichidare, iar lichidatorul a invocat tot timpul că nu are bani pentru a reface digul. Între timp, ferma a fost cumpărată de una dintre firmele senatorului Marius Necula. Să vedem cum sprijină parlamentarul apărarea împotriva inundaţiilor, mai ales că dacă se inundă ferma sunt în pericol şi câteva zeci de locuinţe din apropiere. - Digul de apărare de la Ghidigeni (râul Bârlad) este grav afectat de prăbuşirea prizei de apă a fabricii de spirt. Vincon Vrancea, proprietara obictivului, refuză să investească pentru eliberarea albiei râului. - Digul de apărare de la Siret (confluenţa cu Dunărea către Barboşi - apără staţia de epurare şi cartierul amintit) este subdimensionat, iar lucrările de supraînălţare se vor face de-abia în 2012. Doamne fereşte de o nouă viitură pe Dunăre! - Digul Brateşul de Sus (la Prut). Pe 19 km sunt infiltraţii pe sub dig, iar pe 5,5 km există fisuri care pot provoca prăbuşirea acestuia. - Digul Brateşul de Jos, în lungime de 19,6 km, există numeroase puncte critice: infiltraţii prin corpul digului (pe circa 15,5 km), tasări pronunţate (pe circa 5,2 km) şi eroziunile de taluz exterior (pe aproximativ 3,1 km). Lucrare abandonată din cauza scandalului "Şpagă în amenajări interioare pentru ministrul Mediului". NOTĂ: Aceste informaţii au fost analizate recent şi de Comitetul Judeţena pentru Situaţii de Urgenţă, aşa că autorităţile nu vor putea invoca necunoştinţa de cauză dacă - Doamne freşte! - vom avea inundaţii. adevarul.ro

Studenţii basarabeni din România cer deschiderea a patru secţii de votare în Cluj, Timişoara, Iaşi şi Galaţi Asociaţiile Studenţilor Basarabeni din România consideră necesară deschiderea unor noi secţii de votare în Cluj, Timişoara, Iaşi şi Galaţi. Totodată, ei consideră că menţinerea unei singure secţii de votare în cadrul Ambasadei Republicii Moldova în România, situată în Bucureşti, constituie o gravă încălcare a drepturilor omului, care sunt stipulate în Convenţia Europeană pentru drepturile omului şi Declaraţia Universală a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Asociaţiile Studenţilor Basarabeni din România au înaintat un demers către Comisia electorală Centrală din Republica Moldova unde solicită deschiderea a încă 4 secţii de votare pe teritoriul României, pe lângă cea din cadrul Ambasadei RM din Bucureşti. În demers, se specifică: „Prin deschiderea unor noi secţii de votare s-ar putea evita nefericitul precedent din cadrul alegerilor din 2005 când mii de alegători nu au reuşit să voteze, rămânând în afara secţiei de vot din cauza capacităţii reduse a acesteia. În acelaşi timp, alte mii de alegători nu şi-au putut permite să se deplaseze la Bucureşti pentru a vota”. „Chiar dacă nu există date oficiale în legătură cu numărul exact al cetăţenilor români, care se află la studii sau la muncă în România, trebuie să ţinem cont de următorii factori relevanţi în stabilirea acestuia: încă de la constituirea statului Republica Moldova, România a acordat anual circa 1000 de burse de studiu pentru tinerii basarabeni”, au mai precizat tinerii. http://unimedia.md/?mod=news&id=9499 Pe 5 aprilie 2009 în Republica Moldova vor avea loc alegeri parlamentare.

Judeţul Galaţi, vulnerabil la inundaţii Deşi judeţul nostru s-a confruntat de-a lungul timpului cu inundaţii, nu avem un sistem de apărare bine pus la punct. Sunt în continuare zone critice unde astfel de fenomene pot apărea în cazul unor ploi puternice sau viituri. Pe de altă parte, s-au făcut destule construcţii în albiile majore ale râurilor. În plus, se anunţă o primăvară cu precipitaţii însemnate. În judeţul Galaţi există destule zone în care pot apărea inundaţii, iar faptul că suntem înconjuraţi de trei cursuri importante de apă, ne face vulnerabili în faţa acestora. Potrivit specialiştilor de la Sistemul de Gospodărire al Apelor (SGA) Galaţi, din punct de vedere al apărării împotriva inundaţiilor, avem numeroase zone critice. Digurile care s-au ridicat de-a lungul timpului nu oferă o protecţie maximă. Directorul SGA Galaţi, Ionel Ardean, a declarat că judeţul nostru se caracterizează prin zone cu nivel ridicat de protecţie pe râul Bârlad (toată lungimea), pe râul Siret (de la Umbrăreşti la confluenţa cu Dunărea) şi pe râul Prut (de la Vlădeşti la confluenţa cu Dunărea), dar are şi zone neprotejate sau cu un grad redus de protecţie pe râul Siret (zona Cosmeşti – Movileni) şi pe râul Prut (zona Cavadineşti – Vlădeşti), zone în care, chiar dacă există diguri, acestea vor fi deversate de viiturile medii şi mari, cum s-a întâmplat cu digurile de la râul Prut de la amenajările piscicole Mata Rădeanu şi Şovârca în anii 2006 şi 2010. „În zonele cu nivel ridicat de protecţie, viiturile se menţin în limitele digurilor (albia majoră), fără să existe pericolul deversării. Totuşi, şi în aceste zone digurile pot ceda, atunci când presiunea inundaţiilor pe diguri durează perioade mari de timp, scăzându-le astfel rezistenţa, aşa cum se întâmplă frecvent la noi în judeţ cu digul de la Prut – Brateşul de Jos şi digul de la Dunăre – Bădălan”, a declarat Ardean. Pe lângă această problemă, în multe albii majore ale cursurilor de ape s-au ridicat de-a lungul timpului tot felul de construcţii, care pe deasupra mai sunt şi autorizate. Astfel încât în cazul unor viituri există riscul ca acestea să fie inundate. „Bună parte din construcţii au autorizaţii de construcţii în regulă, sunt multe locuinţe construite în albia majoră a râurilor, dar cu autorizaţii de construcţie în regulă, analiza trebuie să plece de la a împiedica pe viitor orice astfel de lucruri ca să se mai întâmple, în etapa în care ne aflăm e greu să luăm în calcul să le demolăm, ci ce lucrări de construcţii să efectuăm, iar comunităţile locale trebuie să se implice”, a declarat Vasile Pârlog, directorul Prefecturii Galaţi. Cu toate aceste probleme, ne aşteaptă o primăvară ploioasă care poate creşte riscul producerii unor inundaţii. „Ne aşteptăm la o primăvară ploioasă şi rece, asta înseamnă că aşa cum e Galaţiul cu o vulnerabilitate maximă şi expus la pericol din acest punct de vedere, toate instituţiile care au legătură cu acţiunea de apărare împotriva unor calamităţi, dezastre, trebuie să facă ceva în această privinţă”, a mai spus Pârlog. În perioada 2010 – 2012, în judeţul Galaţi, pe râurile Siret, Prut, Tecucel şi pe fluviul Dunărea s-au executat lucrări de punere în siguranţă a localităţilor apărate, în valoare totală de peste 185 milioane lei. Pentru anul 2013, în programul de investiţii al Administraţiei Bazinale de Apă Prut – Bârlad, s-au prevăzut sumele necesare continuării lucrărilor de pe râurile Siret şi Prut, dar şi cele necesare începerii execuţiei unor lucrări noi pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Este vorba despre proiecte precum: „Acumulare nepermanentă pe râul Tecucel”, amonte de municipiul Tecuci; „Punerea în siguranţă a lucrărilor existente pe râul Bârlad şi aducerea lor la clasa de importantă corespunzătoare obiectivelor apărate”; „Apărări de mal pe râul Prut, în zona localităţilor Vlădeşti şi Măstăcani”. De asemenea, s-au prevăzut cheltuielile pentru elaborarea studiilor de prefezabilitate, a studiilor de fezabilitate şi a altor studii aferente obiectivului de investiţi „Amenajare râu Corozel, pentru apărarea împotriva inundaţiilor a localităţilor Corod şi Matca”. Zonele critice În judeţul Galaţi au fost identificate mai multe zone critice unde pot apărea inundaţii. Ultimul raport prezentat de conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor arată că sunt destule zone cu eroziuni active ale malurilor. Pe Siret este vorba despre zona localităţilor Cosmeşti Vale, Salcia şi Nămoloasa; pe râul Bârlad la Salcia şi Umbrăresti; pe râul Prut la Vlădeşti, Măstăcani şi Frumusiţa, iar pe fluviul Dunărea, în amonte de confluenţa Prutul. Sunt şi lucrări de îndiguire, administrate de consilii locale sau ONG-uri, afectate grav la viituri şi care nu mai corespund scopului pentru care au fost realizate, cum ar fi pe pârâul Elan (mal drept 3 km amonte confluenţa cu râu Prut) la Cavadineşti, dar şi pe râul Prut la Vădeni. Au fost identificate şi zone ale cursurilor de apă, neamenajate cu lucrări de apărare, care la viituri crează probleme, în special din cauza reducerii secţiunii de scurgere, prin colmatarea excesivă a albiei: pe râul Tecucel la Buciumeni, Valea Boului la Brăhăşeşti, Corozel la Corod, Geru la Cudalbi, Suhu la Slobozia Conachi şi Cuza Vodă, Jaravăţ la Bălăbăneşti, Vâlcica la Cudalbi, Lozova la Schela, Oancea la Oancea, Chineja la Băneasa şi Târgu Bujor, Mălină la Smârdan, Rusca la Şendreni, Berheci la Brăhăşesti, Ţepu şi Gohor, Călmăţui la Griviţa şi Hanu Conachi. Sunt şi zone cu secţiuni de râu în care scurgerea liberă a apelor este stânjenită prin reducerea secţiunii de scurgere la ape mari din cauza podeţelor subdimensionate şi a punţilor improvizate: râul Valea Boului la Brăhăşesti, Suhu la Corni, Corozel la Corod, Geru la Cudalbi, Oancea la Oancea, Bujoru la Rădeşti, Valea Satului la Rediu, Tâmpa la Ţepu. O altă categorie este reprezentată de zonele depresionare, expuse riscurilor naturale de inundare, cauzate de scurgerilede pe versanţi, din cauza inexistenţei lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale, precum şi a lucrărilor antierozionale la Bălăbăneşti, Bălăşesti, BrăhăŞesti, Corod, Cudalbi, Folteşti, Jorăşti, Negrileşti, Oancea, Piscu, Rădeşti, Şendreni, Frumuşiţa, Ţepu, Vârlezi, Slobozia Conachi, Cuza Vodă; degradării sau colmatării lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor pluviale, precum şi a lucrărilor antierozionale la Barcea, Bălăbăneşti, Băneasa, Bereşti-Meria, Buciumeni, Cosmeşti, Cudalbi, Drăguşeni, Fârţăneşti, Folteşti, Ghidigeni, Gohor, Jorăşti, Matca, Munteni, Negrileşti, Piscu, Poiana, Rediu, Şendreni, Tuluceşti. Sunt şi probleme generate de modul de delimitare a suprafeţelor de teren, la punerea în posesie, pentru asigurarea canalelor pentru colectare şi a rigolelor de scurgere a apelor pluviale şi zonelor de protecţie a albiilor minore: Bârlad la Barcea, pe Valea Boului la Brăhăşeşti, pe Berheci la Gohor, Corozel la Corod şi Matca. impartial.ro

Restructurare urbană în cartierul Dunărea După ce a scos la licitaţie elaborarea planului urbanistic zonal de restructurare urbană a cartierelor Micro 18, 19, 20, 21, contractul având un preţ de pornire de 560.000 de lei, de la bugetul local, Primăria a dezvăluit pe site-ul propriu şi ce vrea să facă în zonă. Municipalitatea vrea să creeze o ambianţă urbană atrăgătoare şi un peisaj contemporan prin desfiinţarea construcţiilor provizorii/parazitare, reconfigurarea şi valorificarea spaţiilor verzi, amenajarea zonei de intrare în oraş şi chiar un ghid de bune practici privind anveloparea blocurilor, mansardare şi gama coloristică pentru faţade. Se are în vedere şi reconfigurarea Pieţei Micro 19 prin identificarea unor terenuri pentru înfiinţarea de parcări care să o deservească. Bizar este că, potrivit anunţului publicat, Primăria aşteaptă observaţii, comentarii sau sugestii de la gălăţeni, în scris sau pe adresa arhitectsef@primaria.galati.ro doar până pe 11 iunie 2013. Cu alte cuvinte, doar până mâine, un termen extrem de scurt, dacă ne gândim mai ales că zona vizată este poate cea mai populată din Galaţi. viata-libera.ro

Cod portocaliu de ninsoare şi viscol în judeţul Galaţi Potrivit Agenţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în intervalul 5 ianuarie, ora 22.00 - 6 ianuarie, ora 20.00, sunt aşteptate ninsori însemnate cantitativ şi local viscolite. Aria ninsorilor se va extinde treptat dinspre Lunca Dunării şi va cuprinde sudul, centrul şi estul ţării. În Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei, precum şi în zona Carpaţilor de Curbură, ninsorile vor fi, local, însemnate cantitativ şi se va depune un strat consistent de zăpadă. Va fi viscol în Dobrogea, în cea mai mare parte a Munteniei şi în jumătatea sudică a Moldovei, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 50-70 km/h. În Carpaţii de Curbură şi zona înaltă din Carpaţii Meridionali, rafalele vor depăşi 80-90 km/h, iar zăpada va fi spulberată şi troienită. La începutul intervalului, pe Litoral vor fi precipitaţii mixte şi se va depune polei. ANM a anunţat Cod portocaliu, în a doua parte a nopţii de joi spre vineri şi în cursul zilei de vineri, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Galaţi, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Constanţa, Tulcea, Ilfov şi Vrancea. Temporar, viscolul va fi puternic, iar rafalele de vânt vor atinge 70-85 km/h, reducând vizibilitatea sub 50 de metri şi troienind local zăpada. Începând de vineri, 6 ianuarie, şi până la începutul săptămânii viitoare, în cea mai mare parte a ţării vremea va fi geroasă atât noaptea, cât şi ziua, iar temperaturile minime se vor situa frecvent între -25 şi -15 grade Celsius. viata-libera.ro

Teodor Vişan - Virtuţile acuarelei Expoziţia personală a pictorului Teodor Vişan, găzduită în aceste zile de Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, este una de acuarelă. în ciuda atmosferei caniculare care a pus stăpânire peste Galaţi, pătrunzând în sala de expoziţii, peisajele din lucrările sale te relaxează, te destind, îţi creează o stare de confort spiritual. în cele 50 de tablouri simţi răcoarea aerului ozonat al muntelui, adierea valurilor apelor Dunării şi ale mării, cadenţa paşilor pe străzi ale Galaţiului. Cunoscut pentru pasiunea şi acribia cu care de-a lungul anilor a imortalizat în pictura în ulei secvenţe peisagistice din oraşul în care s-a născut, trăieşte şi creează, Teodor Vişan a surprins şi cu ajutorul culorilor de apă numeroase aspecte ale acestuia. Prin intermediul imaginilor din lucrările sale ne îndreptăm spre gara de călători aflată acum într-un nou şi monumental edificiu, străbatem străzile Eroilor, Universităţii, Portului, ne plimbăm pe panglica de asfalt a Falezei Inferioare, poposim în Port, admirăm vasele acostate la mal sau convoaiele care înaintează pe apele fluviului în amonte şi în aval. Restaurantul „Libertatea” este şi el un loc de benefic popas, după care putem să contemplăm în linişte lucrările de artă monumentală în metal amplasate pe faleză şi vegetaţia atât de bogată. Dar dacă Teodor Vişan face să ne reculegem în faţa ctitoriei Bisericii „Sf. Haralambie” şi să ne încântăm de atâtea privelişti gălăţene, el ne poartă paşii şi prin Lunca Siretului, prin localităţi rurale (comuna Cuca, de pildă), pe plaja de la Costineşti, prin Brăila, prin staţiunile balneoclimaterice Sovata şi Călimăneşti. în toate aceste lucrări trăieşte poezia autentică a peisajului românesc, în prezenţa căruia ochiul se încarcă de frumuseţe, culoare şi lumină, iar sufletul vibrează la cel mai înalt diapazon. Teodor Vişan ştie să nu cadă în banal, este un excelent observator al naturii şi mediului înconjurător şi reţine de fiecare dată ceea ce este esenţial. Calităţile sale de bun desenator şi colorist îi permit să configureze cu rapiditate imaginile, lăsând să se vadă siguranţa execuţiei, spontaneitatea cu care aşterne tuşele, felul cum valorifică spaţiul alb al hârtiei. Ştie să creeze transparenţe, limpidităţi şi luminozităţi coloristice de mare rafinament, dar să sugereze şi materialitatea obiectelor atunci când vechimea unui zid sau duritatea stâncilor îi solicită penelul. Deşi suporturile pe care el pictează sunt de mici dimensiuni, aproape de neîntâlnit în lucrările sale de pictură în ulei, spaţiul plastic este folosit cu ingeniozitate, schemele compoziţionale sunt variate, imaginile sugerează desfăşurări perspectivale ample, planurile sunt construite cu ştiinţă. în foarte multe dintre lucrări predomină albastrul de diferite nuanţe, de la cele de gri, până la cele cu reflexe de violet, fapt care face să se instaleze în sufletul privitorului o stare de chietudine, de contemplaţie şi visare. Teodor Vişan a creat în acuarelele expuse şi câteva portrete de cerşetori, chipuri dramatice pe expresia cărora suferinţa, lipsurile şi timpul au săpat fără iertare, dar a căutat să aducă în prim-plan şi frăgezimea, gingăşia, delicateţea şi parfumul florilor. Face acest lucru, ca de altfel în toate tablourile prezentate, cu acurateţe, cu rigoarea care i-o permite pictarea pe suport uscat. Cele câteva lucrări realizate numai în tuş sau în tuş combinat cu acuarelă, axate îndeosebi pe prezenţa figurii umane, îl remarcă şi ele pe artist ca stăpân pe ştiinţa desenului şi a compoziţiei. Linia sa este viguroasă, sintetică, fluentă, în stare să exprime o stare a personajului, un gest sau o atitudine. Noua expoziţie a lui Teodor Vişan este o manifestare individuală consistentă, care demonstrează că şi în tehnica acuarelei el poate să smulgă paletei frumuseţi care să meargă la inima iubitorilor de frumos. în acest gen al culorilor de apă, abandonat de unii pictori contemporani pentru dificultăţile pe care le ridică, s-au creat de-a lungul timpului atât la noi cât şi la alţii adevărate capodopere şi încă se vor mai crea. Arta multor gălăţeni (Nicolae Placicov, Gheorghe Mihai-Coron, Jana Andreescu, Nicolae Cărbunaru, Nicolae Einhorn, Aurel Manole etc.), taberele de creaţie organizate de Muzeul de Artă Vizuală la Argamum-Celic Dere, la care au participat artişti din mai multe centre culturale ale ţării, stau mărturie că acest gen este în plină revigorare. Corneliu Stoica

Reparatii televizoare in galati la domiciliu clientului inclusiv sambata si duminica Montez boilere electrice,montez masini de spalat.Cumpar Telvizoare doar Led defecte ofer 80-150 ron Tel.0740453851

Componenţa Consiliului Local Galaţi 2012-2016 * 19 USL (8 PSD, 6 PNL, 5 PC), 5 PP-DD, 3 APP (PDL) Primar Marius Stan (PNL) - 55 de ani, director general, consilier local Consilieri USL Florin Popa (PSD) - 58 de ani, economist, city-manager Eugen Găvan (PC) - 49 de ani, inginer, şef lucrări, consilier local Sorin Ungurianu (PNL) - 54 de ani, medic primar ortoped Nicolae Rainea (PSD) - 79 de ani, subinginer, arbitru, pensionar, consilier local Radu Cosca (PC) - 57 de ani, economist, fost consilier local Cristian Sorin Enache (PSD) - 44 de ani, inginer, director Mihai Manoliu (PNL) - 52 de ani, jurist, avocat, consilier local Mihail Bucatanschi (PNL) - 58 de ani, medic, consilier local Zanfir Ilie (PSD) - 60 de ani, profesor, directorul Bibliotecii V.A. Urechia, consilier local Gina Paladi (PC) - 34 de ani, consilier juridic Marius Humelnicu (PSD) - 35 de ani, inginer diplomat, director tehnic Cristian Dima (PNL) - 45 de ani, economist, director Gheorghe Bugeag (PC) - 69 de ani, medic, consilier local Hristache Bogatu (PSD) - 58 de ani, jurist, preşedinte sindicat, consilier local Săvel Barbu Rotaru (PNL) - 74 de ani, inginer constructor, pensionar Desilia Cocu (PSD) - 43 de ani, consilier juridic, consilier juridic coordonator Raul Mihailov (PNL) - 28 de ani, medic rezident chirurgie generală, consilier local Costel Văsoi (PC) - 56 de ani, pensionar Carmina-Liana Muşat (PSD) - 52 de ani, medic primar, profesor universitar, fost consilier local Consilieri PP-DD Constantin Ene - 56 de ani, ofiţer în rezervă, fost director pe ţară al Protecţiei Civile Victor Malinovici - 58 de ani, administrator societate comercială Alexandru Marian - 45 de ani, consilier la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Marian Avramescu - 46 de ani, administrator societate comercială Cecilia Carp - 62 de ani, economist Consilieri APP Victor Dobrea (PDL) - 60 de ani, inginer, director Şantierul Naval Damen, consilier local Alin Mihai (PDL) - 32 de ani, economist, director general, consilier local Cătălin Cristache (PDL) - 34 de ani, inginer, şef RAR

Galaţiul s-a umplut de supermarketuri * În Galaţi există în acest moment 22 de mari magazine, iar dezvoltarea reţelelor comerciale continuă * Strategiile diferă, dar toţi retailerii vor să ne scoată banii din buzunar La aproximativ zece ani de la deschiderea primului magazin de retail, Galaţiul a ajuns unul dintre cele mai bine "acoperite" oraşe din ţară la capitolul supermarketuri. În ciuda faptului că industria locală se duce de râpă. Cu 22 de puncte comerciale deja deschise (am numărat aici de la magazinele de tip cash&carry până la marketurile de cartier) şi cu alte câteva în plan, Galaţiul tinde să devină suprasaturat din acest punct de vedere. Iar asta se poate vedea cel mai bine înainte de sărbători. Dacă, în urmă cu câţiva ani, înainte de Paşti sau de Crăciun era bătaie de cărucioare, în 2013 o zi de cumpărături de sărbători poate fi uşor confundată cu o zi de vineri sau sâmbătă. Practic, un calcul simplu ne arată că dacă toţi gălăţenii s-ar aşeza la câte o casă de marcat dintr-un centru comercial din oraş, cozile nu ar număra mai mult de 3.000 de oameni. Supermarketurile, de două ori mai multe decât pieţele În acest moment, cele 22 centre comerciale din Galaţi surclasează net cele zece pieţe tradiţionale din Galaţi. Asta doar în ce priveşte numărul, pentru că din punctul de vedere al vânzărilor şi al numărului de cumpărători nu există statistici. Se poate, totuşi, specula pe tema împărţirii clienţilor. Astfel, se pare că pensionarii preferă în continuare pieţele tradiţionale, în timp ce gălăţenii din celelalte categorii frecventează mai degrabă supermarketurile. "Cele mai mari vânzări le avem în perioada în care se dau pensiile. Este evident că noi ne bazăm mai mult pe clienţii mai în vârstă, care preferă să îşi facă cumpărăturile aşa cum au făcut-o dintotdeauna", ne-a spus Matei C., care are o tarabă în Piaţa Centrală. În orice caz, împărţeala de mai sus nu este una bătută în cuie, existând mai multe criterii pe baza cărora gălăţenii aleg unde să îşi facă cumpărăturile. Dintre acestea cele mai importante sunt proximitatea faţă de casă şi preţurile practicate de comercianţi la diverse produse. Între două şi patru unităţi de retailer Din fericire, piaţa Galaţiului nu este una monocoloră în ce priveşte retailerii prezenţi. E chiar una dintre cele mai diversificate. Billa are în acest moment un supermarket şi două marketuri de cartier, Kaufland a ajuns la trei supermarketuri odată cu deschiderea celui de la Ultimul Leu, Penny are două supermarketuri (la care se adaugă un XXL, care până nu demult aparţinea Billa, şi încă o unitate în plan pe strada Crizantemelor), iar Lidl, unul dintre cei mai recenţi actori de pe piaţa gălăţeană, a ajuns deja la două supermarketuri şi îl construieşte pe al treilea. Profi deţine trei marketuri de cartier, însă interesantă este strategia celor de la Carrefour. După cea a deschis două hipermarketuri la Brăila, dintre care la unul a şi renunţat, Carrefour a ales pentru piaţa din Galaţi strategia magazinelor mici, de cartier. A ajuns la patru astfel de unităţi, două dintre ele fiind extrem de apropiate una de cealaltă, în Micro 19. Singurul hipermarket din Galaţi încă funcţionează sub sigla Real, însă este o chestiune de timp până când la gura de vărsare a Siretului în Dunăre va funcţiona un hipermarket Auchan. De altfel, se pare că retailerul francez pregăteşte o intrare abruptă în Galaţi, urmând să fie pilonul central al noului centru comercial pregătit de dezvoltatorul de mall-uri NEPI Nine Investment Development SRL. Acesta a achiziţionat deja aproape 13 hectare pe bulevardul Coşbuc şi foarte curând va începe construcţia a ceea ce ar putea fi primul mall din Galaţi în adevăratul sens al cuvântului. Mall-uri? Doar rateuri şi promisiuni Şi dacă tot suntem la capitolul mall-uri, ar mai trebui amintit eşecul mall-ului din Valea Oraşului, construit şi lăsat "în conservare" din cauza crizei, dar şi promisiunea primarului Marius Stan, care şi-a propus "un nou centru comercial" la Galaţi. Nu ştim dacă se referea la cel de pe strada Coşbuc sau dacă "noul stadion" ar urma să facă parte din acelaşi complex cu "noul centru comercial". Cert e că, până la o nouă tăiere de panglică rămânem cu Winmarkt şi cu Dunărea Mall, dar şi cu amintirea primului centru care a revendicat statutul de mall, "Manoil Mall". Dedeman se deschide curând Pe lângă supermarketuri, mai găsim în Galaţi şi două magazine de tip cash&carry, Metro şi Selgros, precum şi două unităţi specializate pe materiale de construcţii şi amenajări interioare: Praktiker şi Arabesque. Este însă doar o chestiune de zile până când îl vom putea enumera şi pe al treilea, Dedeman, care are un "frate" la Brăila încă din 2005. Ce cred gălăţenii: "O să ajungem să cumpărăm unii de la alţii" Gheorghe N., 66 de ani: "Mă aprovizionez şi dintr-o parte şi dintr-alta, în funcţie de nevoi, de preţuri, în funcţie de cât e de aproape piaţa sau supermarketul. Având în vedere că stau destul de aproape de o piaţă, prefer să merg acolo pentru cumpărăturile zilnice, însă o dată la două săptămâni merg şi în supermarket. Supermarketuri avem destule, dar nouă ne lipseşte un mall adevărat, aşa cum e la Brăila. Începuseră unul în Valea Oraşului, dar nu ştiu de ce nu l-au terminat. Ar fi bine să se facă, ar mai fi ceva locuri de muncă şi am avea şi un comerţ civilizat". Frosinica Neagu, 56 de ani: "Legumele, zarzavaturile le iau în general din piaţă pentru că sunt mai proaspete, sunt produse româneşti şi sunt mai ieftine. Mai sunt şi produse pe care le cumpăr din supermarket, că au preţuri mai bune la făină, zahăr, ulei. În general, cumpăr produsele în funcţie de preţ". Cezar Rogoz, 52 de ani: "Sunt foarte multe supermarketuri, însă cele mai multe cumpărături eu tot din piaţă le fac. Stau foarte aproape de piaţă, aşa că de acolo îmi fac cumpărăturile în mod curent. Sigur, o dată la două săptămâni sau în cel mai rău caz o dată pe lună mergem în supermarket. Ne lipseşte un mall. Cred că măcar şi din mândrie ar trebui să avem unul pentru că uitaţi-vă la Brăila, un oraş mai mic decât Galaţiul, ce dezvoltată e din acest punct de vedere. Pe de altă parte, eu sunt de părere că nouă nu supermarketurile ne lipsesc, ci unităţile productive. Mi se pare că ne ducem naibii dacă dărâmăm fabrici şi construim în loc supermarketuri. În scurt timp nu o să mai producem nimic şi o să ajungem să cumpărăm unii de la alţii. Nu avem unde să muncim, dar bine că avem unde să ne facem cumpărăturile". Spiru Sîrbi, 55 de ani: "Personal, prefer pieţele pentru că nu suport aglomeraţia din supermarketuri. Nu caut preţurile mai mici, caut doar să fie mai multă linişte. Supermarketuri nu ne lipsesc, dar ne lipseşte un mall. E ruşinos că brăilenii au de mai mulţi ani, iar la noi nu s-a găsit nimeni să facă aşa ceva. Am ajuns cel mai urât oraş din Sud-Estul Europei. Nu din România, din Europa". viata-libera.ro

INTERVIU cu city-managerul Aurel Vlaicu: "Dacă nu facem ceva, Galaţiul ajunge ca Valea Jiului" * Edilii promit că în următorii patru ani vor face 21 de superinvestiţii care vor schimba faţa oraşului * „Decât să fac cu un milion de euro şapte străzi proaste, mai bune fac o mie de metri buni!” Strada Brăilei lărgită cu încă două benzi şi decorată cu fântâni arteziene în loc de palmieri, tunel pe sub Dunăre, Drum de Centură extins şi modernizat, o Faleză a Dunării modernizată înainte să plece cu totul în apele fluviului, un centru vechi al oraşului pus în valoare şi o stradă Domnească interzisă maşinilor, şi în sfârşit, apă, canalizare în „cartierele-cătun” Fileşti şi Barboşi. Vi se pare o poveste frumoasă? Acestea sunt cel mai importante obiective cuprinse în lista de investiţii propuse a se realiza în 2013-2016 şi în Strategia de dezvoltare a municipiului Galaţi care vor fi supusă aprobării Consiliului Local de mâine, împreună cu bugetul pe 2013. Amănunte despre ceea ce plănuiesc autorităţile să facă în Galaţi, dacă aleşii îşi vor da votul, aflaţi din interviul cu city-managerul oraşului, Aurel Vlaicu. - De ce are nevoie Galaţiul de o listă de investiţii până în 2016? - Proiectele nu se fac într-un an, într-o lună! Dacă vrem ceva de calitate, trebuie să le gândim de la doi-trei ani în sus. Când am intrat acum un an şi jumătate în Galaţi, pe lângă imaginea totală de oraş neadministrat, am văzut bălăriile revărsate peste tot şi m-am gândit la filmul „I Am Legend”. Cert, nu exista o viziune de dezvoltare, o strategie. Pică Sidex, ce face oraşul? Nu ştim! Pică Damenul, ce mai faci? Singura strategie este să creăm nişte zone în care agenţii economici să vină şi să investească. Dar cu ce să ajungă aici? Aeroport nu e, Galaţiul este ieşit de pe toate hărţile Companiei Naţionale de Autostrăzi, ocolit pe toate părţile. Subtraversarea Dunării pune oraşul pe hartă din punct de vedere al transportului. Lângă noi, Ucraina suferă pe ce înseamnă transport de mărfuri, iar Tulcea va face drum expres spre Constanţa. S-a făcut subtraversarea, încep să se mişte oamenii, turismul, agenţii economici şi cu un terminal de containere dublat se revigorează activitatea porturilor din zonă. - Extinderea şi modernizarea Drumului de Centură, cuprinsă în listă, ar face legătura cu mult-promisul drum ocolitor al Galaţiului? - În momentul de faţă, toate maşinile grele trec prin oraş, ceea ce nu există într-un oraş civilizat. Centura trebuie făcută pentru funcţionalitatea oraşului. Pe bucata de Centură pe care o avem, intrarea se face aproape în mijlocul oraşului, ca să nu mai spun că se gâtuie - sunt unii care şi-au făcut livezi şi grădini. O să vedem printr-un studiu dacă peste anumite porţiuni se pot face poduri şi estacade, acolo unde exproprierea costă mai mult. Galaţiul nu e chiar la ţară, e al şaselea oraş al ţării şi trebuie să ne recâştigăm locul! În mod normal, mi-aş dori ca subtraversarea să se facă aproape de Zona Liberă, Parcul Industrial, sunt aproape de Ucraina şi în apropiere vine drumul naţional. Aş vrea să construiesc centura oraşului care să vină între oraş şi Brateş, sus în Traian Nord, fără a intra în oraş, şi de acolo să mă leg în drumul ocolitor. Şi dacă se va face vreodată zona Galaţi-Brăila, tot aici trebuie să se lege drumul expres. - Ce planuri există pentru Faleza Dunării? - Falezei eu nu-i găsesc altă utilitate decât turistică, dar ea acum se comportă ca o centură. Faleza, într-un viitor foarte apropiat, vrem s-o transform într-o zonă eminamente de distracţie, plimbare, iar benzile să rămână pentru trafic uşor, cu limitatoare de viteză şi treceri de pietoni. Dacă îmi permite taluzul, vreau să lărgim pietonala de sus şi de jos. Pentru asta, însă, trebuie să lărgesc strada Brăilei. Am scuar generos şi indiferent cât pun panseluţe, palmieri, tot va arăta urât. Braşovul şi-a limitat scuarul de pe bulevardele principale la 80 cm şi restul a eliberat pentru carosabil. Pe sub scuarul Brăilei trece magistrala CET şi trebuie protejată, dar cât ne permit normativele vom face scuarul şi câştigăm cel puţin două benzi. După ce rezolvăm Brăilei, putem lucra pe Faleză, altfel tot traficul s-ar sufoca. - Se tot vorbeşte despre transformarea arterei Domnească în zonă pietonală. Are legătură cu reabilitarea ansamblului Gării-Cuza-Egalităţii-Enescu, prinsă în lista de obiective? - Avem o groază de case în patrimoniul Primăriei de care chiriaşii îşi bat joc. Construind două cartiere de locuinţe sociale în sistem modular, unde să-i mutăm, deblocăm centrul vechi, şi putem da clădirile în concesiune pentru 49 de ani, către firme, care, după modelul „Carul cu Bere”, să investească după cum spune Primăria: să facă restaurant, minihotel, ceva care să aducă viaţă în oraş. Şi toată zona Gării - Cuza - Egalităţii - Domnească - Bolintineanu poate fi unită prin P-uri cu Faleza, devenind zonă de loisir, exact ceea ce-i trebuie gălăţeanului! Dar pentru a face Domnească pietonală, trebuie modernizate Ana Ipătescu, Cuza şi Mihai Bravu. Acestea sunt proiecte multianuale, banii se duc la mediul de afaceri şi ne vin înapoi prin taxe, impozite, locuri de muncă. Toate acestea sunt susţinute în buget, iar Ministerul Finanţelor ne-a dat acceptul pentru o linie de emisiune de obligaţiuni. - Conform termenelor trecute în lista de obiective, din 2015 Galaţiul se va transforma în şantier. Şi totuşi anul acesta ce se va executa? - Anul acesta va începe partea de amenajare urbană - fântânile de pe scuarul Brăilei. În reparaţie va intra Basarabiei, porţiunea care n-a fost cuprinsă în fonduri europene, de la Coşbuc în jos, terminăm Ana Ipătescu şi să vedem pe Mihai Bravu ce facem. Vrem să intervenim pe trotuarele de pe Coşbuc unde e bătaie de joc! Dacă finalizăm Oţelarilor - Stadionului - Asachi, vrem să intrăm pe Anghel Saligny şi mai departe pe Tecuci şi 1 Decembrie pentru că arată jalnic traseul acela de tramvai. Ordinul dat a fost din bordură în bordură. Decât să fac cu un milion de euro şapte străzi proaste, mai bine fac o mie de metri buni! Apă şi canalizare, inclusiv iluminat public în Fileşti şi Barboşi intră în execuţie anul acesta, pentru că avem studiile şi banii pregătiţi. Amenajarea Falezei, Centura şi Brăilei sunt bugetate la nivel de proiect, de studiu de fezabilitate. Vreau să înlocuiesc toate pavajele pietonale de pe Brăilei pentru că sunt distruse. Au înrăutăţit situaţia şi comercianţii cu chioşcuri, dar vina nu e a lor, ci a Primăriei. Nu vreau să-i desfiinţez, ne gândim la construirea unor galerii comerciale, fiind trecut în buget un studiu de fezabilitate. - Nu vi se pare, totuşi, prea îndrăzneaţă lista obiectivelor? Şi ce garanţie avem că, dacă aleşii îşi vor da votul pe această listă, investiţiile se vor şi realiza? - Este îndrăzneaţă lista, dar eu am următoarea teorie: dacă în următorii trei ani nu se face nimic în Galaţi, nu se pune o mică piatră, că asta nu se fac de pe o zi pe alta, în trei ani Galaţiul va ajunge ca Valea Jiului, pentru că tinerii pleacă. Prin Ordonanţă de Guvern, dacă autorităţile dau drumul la un proiect şi nu duc mai departe lucrarea li se impută. Deci n-o să rămână doar la stadiul de proiect! Parteneriate public-private pentru stadion-mall şi Plaja Dunărea Pe lista celor mai importante obiective de investiţii pentru 2013-2016, pe care ne-a pus-o la dispoziţie city-managerul Aurel Vlaicu sunt cuprinse: subtraversarea Dunării, stadion-mall, modernizarea plajei Dunărea şi a Lacului Vânători, extinderea şi modernizarea Drumului de Centură, reabilitarea a 40 de unităţi de învăţământ, undă verde pe arterele principale, modernizarea Falezei, parcări supraetajate, modernizarea străzilor Tecuci, Democraţiei şi 1 Decembrie, transformarea Patinoarului în Sală Polivalentă, apă şi canalizare în Barboşi şi Fileşti, locuinţe sociale în Micro 17, consolidarea pavilioanelor 1 şi 2 ale Spitalului de Psihiatrie, drumul prin incinta fostei unităţii militare din Micro 21 şi reabilitarea centrului vechi al Galaţiului, dar şi alte obiective. Potrivit lui Aurel Vlaicu, un stadion mall s-ar putea ridica, prin parteneriat public-privat fie pe actualul amplasament al stadionului "Dunărea", fie în zona Galaţi-Brăila, dacă tot s-au „dezgheţat” relaţiile cu vecinii. Pe acelaşi sistem, al parteneriatului, Plaja Dunărea şi Lacul Vânători ar urma să fie date în concesiune pe 49 de ani unui investitor dispus să le modernizeze cu sute de mii de euro şi să le administreze. viata-libera.ro

Festivalul de folclor „Ca la noi în Covurlui” Centrul Cultural „Dunărea de Jos” din Galaţi a organizat ieri, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean şi Teatrul Dramatic, prima ediţie a festivalului „Ca la noi în Covurlui”. Evenimentul s-a adresat ansamblurilor de cântece şi dansuri folclorice de copii, care valorifică scenic folclorul coregrafic şi muzical din zona în care activează. La festival au participat grupul folcloric „Dumbrava” din Bârşeşti, judeţul Vrancea, grupul folcloric „Doruleţul”, din judeţul Tulcea, grupul folcloric „Obârşii Negreştene”-Negreşti, judeţul Vaslui şi grupul folcloric „Muguraşii Tudorenilor”-Salcia Tudor, judeţul Brăila, participanţii primind drept premii creaţii în miniatură, reprezentând dansatori populari. Pentru a da culoare evenimentului, la festival au fost invitate şi ansamblul de copii al comunităţii elene din Galaţi, precum şi formaţiile de dans popular ale comunei Vânători şi Şcolii 22 din Galaţi. „Un festival este o evaluare pentru aceşti copii, deoarece ei vin la asemenea manifestări neconstrânşi, iar noi avem posibilitatea să le modelăm mai bine personalitatea”, a declarat Ştefan Coman, profesor la Palatul Copiilor din Tulcea. „Datoria noastră este să păstrăm autenticul din zonele din care venim”, a precizat, la rândul său, Aurica Buzatu, profesor de Limba Română. Majoritatea coordonatorilor de ansambluri au fost nevoiţi să se descurce singuri, de cele mai multe ori scoţând bani din buzunarul propriu pentru realizarea costumelor populare şi deplasări, cum este cazul formaţiei de dansuri „Dumbrava”. „Formaţia noastră este creată din 2004 şi de atunci am încercat să păstrez şi să promovez tradiţiile şi obiceiurile de la noi”, a declarat Lucreţia Istrate, coordonatoarea formaţiei de dansuri „Dumbrava”. monitoruldegalati.ro

Inchiriez pe termen lung, apartament cu 3 camere, "parfumul teilor", etai 1, mobilat complet si utilat! Nu discut cu intermediari. 250 euro. Apartamentul este liber incepand cu data de 1 mai. Poate fi vazut dupa data de 24 aprilie. tel 0755073710

Cristian Ciocan vrea să-şi apere centura acasă. Demersuri pentru o gala de box profesionist în Galaţi * Pugilistul profesionist din Pechea urmează să-şi apere titlul de campion european al versiunii WBO în luna februarie a anului viitor Câştigător la sfârşitul lunii trecute al titlului de campion european în versiunea WBO la categoria grea, Cristian Ciocan îşi doreşte ca primul meci în care îşi va apăra centura să-l dispute acasă, la Galaţi. În acest sens, la începutul acestei săptămâni ar fi trebuit să aibă loc o vizită în Galaţi a fostului campion mondial, Mihai Leu, pentru o întâlnire cu primarul Marius Stan, însă aceasta a fost amânată pentru luna viitoare. Schimbarea datei s-a datorat vizitei neprevăzute, la Bucureşti, a patronului clubului EC Boxing, miliardarul turc Errol, apoi acesta şi Mihai Leu au trebuit să plece în Germania pentru rezolvarea unor probleme de interes comun. „Deocamdată nu s-a stabilit adversarul, abia s-a fixat data meciului, 22 februarie. Îmi doresc enorm să lupt în faţa gălăţenilor mei”, ne-a declarat Cristian Ciocan. Pugilistul din comuna Pechea a devenit campion european WBO după ce l-a învins, prin KO tehnic, pe britanicul Danny Williams. "Christian Hammer”, numele de ring al pugilistului român, l-a trimis la podea pe britanic în prima şi în a patra rundă, fiind apoi declarat învingător în meciul disputat la Goettingen (Germania). Cristian Ciocan are în palmares la profesionişti 13 victorii (9 prin KO) şi trei înfrângeri. Altfel, Cristian Ciocan, care are liber de la managerul său Oktay Urkal (medaliat olimpic în 1996) până la 1 noiembrie, este foate ocupat să-şi modernizeze casa. Apoi va ajunge la Hamburg, unde, supravegheat de cei doi antrenori turci (care îl înlocuiesc pe fostul antrenor Valentin Szilagy, plecat la lotul olimpic german), se va pregăti, timp de două luni şi jumătate, pentru meciul care s-ar putea desfăşura la Patinoarul Artificial sau în Sala Sporturilor din Galaţi. După prezenţa lui Bute, de acum câţiva ani, acesta ar urma să al doilea eveniment de o asemenea importanţă pe un ring instalat la Galaţi. Campionul european cu pumni de dinamită La 25 de ani, talentatul pugilist din Pechea - crescut de Felix Păun, acelaşi antrenor care l-a descoperit şi pe Lucian Bute - a devenit campion al bătrânului continent după zece ani de muncă în ring. Zilele trecute ne-a vizitat la redacţie, prilej pentru a ne povesti multe din etapele carierei sale. A ajuns în sala de antrenament la 15 ani, pe când era în clasa a IX-a. Încă de la început, antrenorul a văzut în Cristi un continuator al istoriei scrise de consăteanul acestuia, Lucian Bute. După numai un an de pregătire a devenit campion la juniori mici, iar un an mai târziu era prezent în ringul din Maroc, la „Mondiale”, unde a devenit campion al lumii la juniori. În competiţiile interne, s-a clasat pe locul al doilea în „Cupa României”, aceeaşi poziţie ocupând-o şi în campionatul naţional. A participat la Campionatul European de juniori, din Italia, dar şi la cel de seniori, din Irlanda. A câştigat diferite turnee internaţionale, având printre adversari viitori campioni olimpici şi europeni. Unul dintre aceştia a fost dublul campion olimpic şi campion mondial de amatori, italianul Kamalle. Înainte de a ajunge la profesionişti, a participat la turneul de calificare pentru JO de la Atena, unde a obţinut trei victorii, dar a pierdut meciul decisiv. De patru ani, în Germania Cu patru ani în urmă a făcut primul pas spre boxul profesionist. Astfel a ajuns în Germania, la Universum Box Promotion, din oraşul Hamburg. De la început a intrat în pâine, cum se spune, începând o pregătire susţinută. După doar trei luni de antrenamente a urcat în ring, primul partener de luptă fiind un slovac. Meciul nu s-a disputat în întregime, pecheanul fiind oprit de medic. Timpul a trecut, dar cu folos pentru Cristi, care a avut o perioadă densă şi bogată în evenimente. În aceşti patru ani, eroul acestor rânduri a susţinut nu mai puţin de 16 meciuri, în 13 din ele a coborât treptele ringului învingător (de 9 ori prin KO). Cariera sa a urmat un drum doar ascendent după ce şi-a schimbat clubul, acum luptând pentru EC Boxing. Ultimul succes a fost şi cel mai important, în care a cucerit centura de campion european, versiunea WBO, importanta victorie venind la o zi după ce pecheanul împlinise frumoasa vârstă de 25 ani (în 27 septembrie). viata-libera.ro

Bugetul Galaţiului în 2013 - peste 190 de milioane de euro Proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 a fost făcut public pe site-ul Primăriei municipiului Galaţi (www.primaria.galati.ro) şi aşteaptă propunerile cetăţenilor până pe 25 martie. La o primă privire avem motive să fim optimişti. Dacă anul trecut, Galaţiul a pornit la drum cu aproape 125 de milioane de euro, adică 540.051.000 de lei, vistieria acestui an este ceva mai generoasă: bugetul consolidat este estimat la 844.784.000 de lei - adică peste 190 de milioane de euro. De asemenea, s-a redus decalajul dintre bugetul de funcţionare şi cel de dezvoltare. Astfel, pentru funcţionare sunt alocate 442.776.000 de lei, iar pentru dezvoltare - 402.008.000 de lei. În "puşculiţa" cu care Galaţiul va trebui să se descurce în acest an sunt incluse şi creditul contractat în anul 2011 de la BRD pentru modernizarea şi asfaltarea unor străzi - este vorba de cele 33.478.000 de lei rămase din împrumutul de peste 60.000.000 de lei - dar şi creditul în valoare de 225.979.000 de lei pe care Primăria are în plan să-l contracteze pentru realizarea unor obiective de investiţii. Pe ce se duc banii? Cheltuielile de personal se ridică la 140.610.000 de lei, subvenţiile pentru diferenţe de preţ - 35.350.000 de lei, iar sumele alocate pentru teatre, Poliţia Locală şi spitale - 36.753.000 de lei. Primăria face precizarea că sumele prezentate în propunerea de buget vor suporta modificări. Important este că gălăţenii pot face propuneri legate de buget pe adresa de email buget@primaria.galati.ro sau la registratura Primăriei. viata-libera.ro

Galaţiul, zonă defavorizată cu acte în regulă! * Cu o rată a şomajului cu 63 la sută peste media pe ţară, judeţul Galaţi se încadrează potrivit Legii nr.20/1999 în categoria zonelor defavorizate economic * Recunoaşterea acestui adevăr este ruşinoasă, dar ar putea fi începutul unor măsuri de redresare economică * Declararea oficială a statului de zonă defavorizată ar însemna facilităţi importante pentru potenţialii investitori După două decenii de „realizări măreţe” în materie de viziune a autorităţilor publice de stimulare a trecerii de la o economie ce gravita în jurul unor coloşi industriali la o economie bazată pe diversificarea investiţiilor şi a domeniilor de activitate, din economia Galaţiului a rămas mai degrabă o umbră. Marile întreprinderi au căzut una câte una, iar în locul lor nu au apărut alte companii care să asigure locuri de muncă şi o creştere economică sănătoasă. Aşa se face că judeţul Galaţi a ajuns un veritabil pol al sărăciei, iar discrepanţele de dezvoltare în raport cu celelalte regiuni ale ţării sunt din ce în ce mai mari. Practic, judeţul Galaţiul se poate încadra cu acte în regulă în categoria zonelor defavorizate! Iar aceasta nu este nicidecum o exagerare, ci o încadrare în criteriile stabilite de Legea nr.20/1999 privind zonele defavorizate. Mai exact, în lege se specifică negru pe alb, la Art.1, par.(1): „Zonele defavorizate, în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, reprezintă arii geografice, strict delimitate teritorial, care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile: a) au structuri productive monoindustriale (…), b) sunt zone miniere (…), c) s-au efectuat concedieri colective în urma unor lichidări, restructurări sau privatizări (…), d) rata şomajului depăşeşte cu 30 la sută media existentă la nivel naţional, e) sunt zone izolate lipsite de mijloace de comunicaţii şi infrastructura este slab dezvoltată”. Şomajul ne omoară Galaţiul nu a fost ferit nici de efectele polarizării economiei, nici de disponibilizări şi nici cu infrastructura nu stă pe roze. Dar dacă în aceste direcţii ar mai fi loc de interpretări, datele privind rata şomajului sunt fără echivoc şi plasează Galaţiul în limitele legii zonelor defavorizate. Iar această condiţie nu este îndeplinită de ieri, de azi, ci de mai mult de un an de zile! Potrivit datelor oficiale furnizate de Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), în martie 2012, rata şomajului era, la nivel naţional de 5,05 la sută, în timp ce la Galaţi era de 7,44 la sută, adică cu 47,3 la sută peste media pe ţară! Conform raportărilor pe luna februarie 2013, rata şomajului la nivel naţional a fost de 5,78 la sută, iar la nivelul Galaţiului a fost de 9,44 la sută, adică cu 63,3 la sută mai mare decât media pe ţară! După cum se observă, discrepanţele sunt din ce în ce mai mari, iar acest lucru ar trebui să fie un serios semnal de alarmă şi pentru autorităţile publice. Semnal de alarmă Sesizat de ziarul „Viaţa liberă” în legătură cu implicaţiile legale ale declarării judeţului Galaţi drept zonă defavorizată, Patronatul IMM-urilor, prin preşedintele Marian Filimon, a ridicat această problemă şi în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social, desfăşurată ieri la Prefectură, şi care, printre altele, a avut pe ordinea de zi şi discutarea efectelor şomajului la nivelul Galaţiului. „Trăim într-o realitate mai crudă decât apare din datele AJOFM şi din aceasta nu se poate ieşi decât dacă vom căuta metode de relansare a economiei. Declararea judeţului Galaţi ca zonă defavorizată, chiar dacă este o soluţie ruşinoasă, trebuie asumată de autorităţile publice şi, măcar în ceasul al 12-lea, prin facilităţile acordate unor astfel de zone, să mai salvăm ce se poate salva din economia gălăţeană”, a declarat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi. Ideea declarării Galaţiului ca zonă defavorizată a fost susţinută, la iniţiativa "Vieţii libere", şi de reprezentanţii sindicatelor şi organizaţiilor neguvernamentale prezente la şedinţa Comisiei de Dialog Social. „Poate că, într-adevăr, ar trebui să ne gândim în mod serios la declararea Galaţiul ca zonă defavorizată, condiţiile economice fiind în prezent foarte dificile. E ruşinos, dar nu prea avem ce face”, a declarat Mihai Popa, preşedintele BNS Galaţi. Vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza, a declarat pentru „Viaţa liberă” că „la nivelul judeţului Galaţi există deja câteva localităţi cu statut de zonă defavorizată”. Problema e că, în fapt, reprezentantul CJ Galaţi a confundat localităţile care au statut de „zonă defavorizată de condiţii naturale specifice” prin clasificarea făcută în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală (Fârţăneşti, Nămoloasa, Oancea, Suceveni, Tg.Bujor şi Vlădeşti - n.r.) cu zonele defavorizate din punct de vedere economic, conform Legii nr.20/1999. „Dacă este aşa, vom analiza împreună cu factorii responsabili, în primul rând cu Primăria Galaţi, dacă putem face vreun demers în baza acestei legi”, ne-a declarat în cele din urmă vicepreşedintele CJ Galaţi, Cornel Hamza. Facilităţi pentru zonele defavorizate Declararea judeţului Galaţi ca zonă defavorizată din punct de vedere economic ar însemna, conform Legii nr.20/1999 acordarea unor facilităţi pentru potenţialii investitori. Printre altele ar fi vorba de o serie de scutiri acordate firmelor la taxele vamale şi TVA la achiziţia de utilaje şi echipamente, reduceri ale impozitului pe profit, acordarea cu prioritate a unor fonduri de la bugetul de stat, finanţarea unor proiecte sau programe speciale etc. Mai trebuie spus că, propunerea de înfiinţare a unei zone defavorizate, documentaţiile şi avizele se fac de către autorităţile locale sau judeţele din unităţile administrativ-teritoriale, sub conducerea Agenţiei de Dezvoltare Regională. În baza propunerilor înaintate, declararea şi delimitarea zonelor defavorizate se face prin hotărâre de Guvern, în acest document fiind specificate perioada de declarare zonei defavorizate (3-10 ani), domeniile de interes pentru realizarea de investiţii, facilităţile ce se acordă agenţilor economici care fac investiţii. Prin urmare, potrivit prefectului Emanoil Bocăneanu, „declararea unei zone defavorizate poate că e o situaţie ruşinoasă, dar uneori mai sănătoasă”. „Într-adevăr, astfel s-ar putea acorda o serie de facilităţi investitorilor. Vom analiza această măsură, vom verifica mai întâi toate condiţiile - pentru că, în final, trebuie să fie şi nişte condiţii cumulative - în vederea înaintării unei propuneri către Guvern”, ne-a declarat prefectul Emanoil Bocăneanu. Prin urmare, fie şi în condiţiile grele în care se află Galaţiul, potenţiale soluţii există, iar ele sunt definite clar de lege. Rămâne însă de văzut dacă, fie şi în ceasul al 12-lea, autorităţile publice vor fi capabile să pună Galaţiului „diagnosticul” corect, să-i susţină cauza şi să vină cu un plan coerent de relansare economică. "Valea Plângerii" s-a mutat la Galaţi! În Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, Galaţiul, cu aproape 19.000 de oameni fără locuri de muncă, are cea mai mare rată a şomajului (9,44 la sută, în februarie), dublu aproape faţă de Constanţa (4,8 la sută) sau Vrancea (5,68 la sută). La Brăila, rata şomajului este de 7,01 la sută, la Tucea de 6,55 la sută, iar la Buzău de 8,49 la sută. Galaţiul a devansat la şomaj chiar şi „Valea Plângerii” din Gorj (8,07 la sută). În acelaşi timp, Timişul, cu o rată a şomajului de 2,03 la sută, sau Ilfovul, cu 1,76 la sută, par de pe altă planetă. viata-libera.ro