Search the Community

Doar 48 de locuri de muncă Persoanele în căutarea unui loc de muncă au la dispoziţie, la nivel naţional, în săptămâna 7-14 februarie, 20.624 de slujbe vacante, din care peste 90% sunt pentru absolvenţii de studii medii şi profesionale. Judeţul Galaţi se află pe ultimul loc în clasamentul alcătuit după numărul de oferte, cu doar 48 de locuri de muncă vacante. Spre comparaţie, în Hunedoara sunt 2.758 de slujbe vacante, în Bucureşti - 1.790, iar în Cluj - 1.298. Persoanele interesate se pot adresa agenţiilor judeţene de specialitate.

Galaţiul are cei mai mulţi şomeri neindemnizaţi Rata şomajului în luna martie a fost de 4,2 la sută, mai mică decât cea din luna martie a anului 2007 cu 0,6 puncte procentuale, informează, joi, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Potrivit datelor înregistrate de ANOFM, numărul total de şomeri din luna martie este de 374.050. Din totalul şomerilor înregistraţi, 113.081 au primit indemnizaţii, iar 260.969 au fost neindemnizaţi. Potrivit ANOFM, ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor rămâne în continuare ridicată (69,77 la sută). Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor sunt: Galaţi (85,15 la sută), Mehedinţi (84,68 la sută), Dâmboviţa(83,36 la sută), Iaşi (82,81 la sută) şi Teleorman (82,0 la sută).

Statistică Da' salariul? Cât e salariul? * Cele mai proaste salarii le au chelnerii, cameristele, dulgherii, textiliştii şi tâmplarii * Cele mai "grase" le au funcţionarii bancari, brokerii, piloţii şi angajaţii din fabricile de ţigări * Un gunoier e plătit mai bine decât un tâmplar, iar un profesor are salariul mai mic decât un electrician de la Electrica E lucru ştiut că una dintre marile curiozităţi ale românilor se leagă de salariul celorlalţi. Cât câştigă pe lună? ‑ vecinul, vărul, cumătrul, funcţionara de la poştă etc - este o întrebare care‑l frământă la tot pasul pe român. Este imposibil ca la o "reuniune socială" (nuntă, cumetrie, şpriţ cu vecinii, miting electoral) să nu vină vorba la un moment dat despre salariu. Însă marja de eroare a informaţiei e mare: unii se împăunează cu salarii mai mari (ca să facă ochii cât cepele interlocutorii!), alţii spun mai puţin ‑ pentru a nu trezi invidii... Tocmai de aceea, ne‑am gândit să vă arătăm adevărul gol‑goluţ. Cel statistic. Viaţă amară de chelner... Cele mai proaspete statistici salariale pe care le‑am avut la îndemână (furnizate de Direcţia de Statistică Galaţi) sunt pentru luna februarie 2008. În luna amintită, salariul mediu net (ce ia omul în mână, că asta contează, la urma urmelor) a fost de 1134 de lei. În industrie, salariul s‑a ridicat la 1037 lei, în agricultură - 824 lei, în construcţii - 940 lei, iar în furnizarea de servicii publice - 1610 lei. Cel mai prost sunt plătiţi chelnerii şi cameristele. Această categorie câştigă lunar, în medie, doar 660 de lei (285 dolari). Dacă facem un calcul sumar rezultă că un ospătar trăieşte din 9,52 dolari pe zi. În România, pragul sărăciei a fost stabilit la 6 dolari pe zi (cifră din 2004, de atunci nu s‑a mai vorbit despre asta), ceea ce înseamnă că respectivul ospătar e deasupra pragului dacă stă la părinţi şi nu‑l doare capul de întreţinere şi altea alea, dar coboară la limita disperării dacă stă cu chirie (apropo, închirierea unei garsoniere în Galaţi costă minim 200 de dolari). Dacă mai are şi o persoană în întreţinere... Să lăsăm însă chelnerii ­deoparte, pentru că aici mai iese un bacşiş, o atenţie, o măslină. Există destule categorii de persoane cu salarii aproape la fel de mici, dar care nu pot spera la un venit de tipul "bacşişului". Iată câteva exemple: industria cherestelei - 661 lei/lună, confecţii - 682 lei, prelucrarea pielii - 709 lei, industria mobilei - 758 lei. Bancherii, brokerii şi piloţii saltă potul... Cele mai grase salarii se plătesc, evident, în zona intermedierilor financiare (bănci, brokeraj etc). Aici, salariul mediu net pe februarie a fost de 2901 lei (adică vreo 29 de milioane în lei vechi). Pe‑aproape se situează cei din transporturile aeriene, care bagă‑n buzunar, în medie, 2813 lei. Poziţia a treia este ocupată, la o distanţă măricică, de salariaţii din industria tutunului, care "saltă" 2519 lei/lună. Urmează specialiştii în informatică şi dezvoltare - cu 2140 lei/lună şi, pe cinci, rafinorii şi cocsarii ‑ cu 2011 lei. La stat se câştigă gras! Şi‑acum, surpriza! Care nu‑i chiar aşa de surpriză, totuşi... Funcţionarii statului au salarii cu mult peste cei din minerit, petrol, metalurgie, chimie, servicii, agricultură etc, etc. Doar cele cinci categorii menţionate un pic mai înainte îi depăşesc la salarii. Dar să le luăm pe rând. Aşadar, în aparatul administrativ al statului se încasează lunar un salariu mediu de 1941 de lei. Intră aici miniştrii, secretarii de stat şi prefecţii, dar şi armata uriaşă de plimbători de hârtii de prin primării - orăşeneşti şi rurale ‑ şi consiliile judeţene. Plus poliţiştii. Toţi trăiesc din impozitele şi taxele plătite, evident, de cei care au salarii de două‑trei ori mai mici decât ei. Bine se câştigă şi în domeniul furnizării de servicii publice (care‑s pe jumătate private, pe jumătate de stat), unde tarifele sunt impuse şi nu reglate de piaţă! Astfel, în producţia şi furnizarea de electricitate, căldură, gaze şi apă, salariul net este de 1800 de lei pe lună. Nici la Poştă nu‑i prea rău: o medie de 1618 lei lunar. Dar nu‑i ca la companiile de telefonie (aici există, totuşi, concurenţă), unde un salariat bagă în buzunar 1888 lei. Adică mai mult decât în minerit, unde salariul e de doar 1616 lei. Gunoierul, mai tare decât tâmplarul! Poate părea greu de crezut, dar un meseriaş din industria mobilei este mai prost plătit, în medie, decât un gunoier. Tâmplarul ridică de la casierie 758 de lei pe lună, iar gunoierul - 822 de lei. O fi gunoierul din ce în ce mai specialist în... ecologie, dar orişicât... Şi mai avem o comparaţie interesantă: salariul mediu net din învăţământ (1309 lei) este aproape de cel din metalurgie (1356 lei) şi din transporturile pe apă (1362 lei), dar este mai mare decât cel din sănătate (1085 lei) şi mult mai mic decât cel din regiile de termoficare (1860 lei). Deocamdată atât. După cum vedeţi, cele mai mari salarii se încasează în domeniile unde cetăţeanul de rând poate fi "jucat" din tarife monopoliste şi din dobânzi şi nu în zona unde există concurenţă reală pe piaţă. E trist, dar e cât se poate de adevărat... http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23916