Jump to content

Search the Community

Showing results for tags 'pictura'.

  • Search By Tags

    Type tags separated by commas.
  • Search By Author

Content Type


Forums

  • Prim-Plan
    • Galaţiul, la zi
    • Trăim în România
    • Subiectul săptămânii
  • Oamenii şi oraşul
    • Galaţi - informaţii utile
    • Cartierul meu
    • Drumurile noastre
    • Viaţa la bloc
    • Avem Dunărea
    • Social-Comunitate
    • Suntem galateni.net şi ne pasă
    • Mă calcă pe nervi
  • Comentariile gălăţenilor
    • Politică-Administraţie
    • Medicină-Sănătate
    • Combinatul Siderurgic
    • Muncă şi locuri de muncă
    • Mediu - Ecologie
    • Economie
    • Şcoala gălăţeană
    • Student Club
    • Galaţi junior
    • Juridic
    • Prin judeţ
    • Religie şi spiritualitate
    • FC Oţelul
    • Sport
  • Timpul liber la mila 80
    • Cine suntem?
    • Cafenea
    • Umor
    • Sondaje şi chestionare
    • Tehnologie
    • Jurnale on-line
    • Vacanţe şi călătorii
    • Familia
    • Sex and the city
    • Maşina mea
    • Animale de casă
    • Pescuit
  • Colţul artelor
    • Fotografie
    • Teatru
    • Muzică
    • Literatură
    • Film
    • Istorie
    • Arhitectură / Design
    • Pictură
    • De la caricatură la dans
  • Gălăţeni în diaspora
    • Spania
    • Italia
    • SUA/Canada
    • Marea Britanie
    • Alte ţări
  • Mica publicitate - Anunţuri gratuite
    • Imobiliare
    • Electrice - Electronice - Electrocasnice
    • IT - Calculatoare - Telefoane
    • Auto - Moto - Velo
    • Locuri de muncă
    • Prestări Servicii
    • Diverse
    • Promovare Site-uri
  • Relaţii cu publicul
    • Avertismente şi suspendări
    • Propuneri de îmbunătăţire a forumului
    • Arhivă

Find results in...

Find results that contain...


Date Created

  • Start

    End


Last Updated

  • Start

    End


Filter by number of...

Joined

  • Start

    End


Group


Found 2 results

  1. Salonul de Iarnă - Preponderenţa peisajului şi portretului Anul acesta s-au împlinit 65 de ani de când, la Galaţi, mişcarea plastică a început să se dezvolte într-o formă organizată, în sensul că atunci, în 1951, s-au pus bazele Cenaclului Artiştilor Plastici, subordonat Uniunii Artiştilor Plastici din România, înfiinţată cu un an mai înainte prin Decretul-Lege nr. 266 din 25 decembrie 1950. Din perspectiva timpului care a trecut, Salonul de Iarnă, ediţia 2016 – 2017, vernisat în ziua de 5 decembrie, este şi un act artistic de cinstire a memoriei acelor înaintaşi care au constituit nucleul ce stă la originea actualei Filiale Galaţi a U. A. P. R. (nume luat din 1968). Expoziţia, restrânsă într-un fel din cauza spaţiului insuficient al sălii, cuprinde 40 de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi design vestimentar. Predominante pe simeze sunt genurile peisaj şi portret, realizate în tehnici diferite. Marcel Bejan, pictor care peste două luni va împlini venerabila vârstă de 80 de ani, prezintă o imagine urbană a Galaţilor având în centrul ei Biserica „Sf. Nicolae”, ctitorie de la 1839, ridicată din iniţiativa egumenului Panaret. Văzută de pe latura sud-estică, în anotimpul hibernal, înainte de a fi restaurată şi consolidată, purtând încă urmele distrugerilor din timpului celui de-al Doilea Război Mondial, biserica creează o atmosferă austeră, apăsătoare. Griul ruinelor contrastează cu albul zăpezii. La aspecte ale iernii s-au oprit şi Gheorghe Mihai-Coron, mai şocant în culoare ca altădată („Iarna”), Vasile Neagu, un pictor al tonurilor discrete („Peisaj de iarnă”), Olimpia Ştefan, în tabloul căreia anotimpul este zugrăvit într-o cromatică vie („O dimineaţă de iarnă”), Sterică Bădălan, rămas credincios aceloraşi preocupări pentru semiabstract („Cătun”), ca şi Ecaterina Balica, artistă ce pictează cu pastă în relief. Nicolae Cărbunaru aduce în tabloul său poezia melancolică a toamnei, când ruginiul îşi pune amprenta pe veşmântul vegetaţiei („Peisaj de toamnă”), Gheorghe Andreescu dă viaţă unei secvenţe marine din Balcic într-un desen cu linii ferme („Balcic”), Sava David se arată în continuare preocupat de descoperirea tainelor pădurii de mesteceni, fascinantă prin alb-argintiul trunchiurilor („Impresii”). Motivul mestecenilor apare şi la Ecaterina Volcu. Simona Pascale imaginează o grădină în plin anotimp estival („Grădină”), în timp ce Liliana Tofan ne îndreaptă privirile spre întinderi acvatice într-o gravură în linoleum („Ostrov”). De o deosebită sensibilitate coloristică este lucrarea lui Ştefan Axente „Aerul dimineţilor marine”, o adevărată simfonie de griuri colorate, aşezate în pagină cu pensulaţii de mare rafinament. Silvia Ichim este mai îndrăzneaţă în folosirea unor culori de intensitate puternică („Visul unei nopţi”), iar la Robert Crivoi verdele crud pare în continuă expansiune (”Impresie). Neluş Oană reconstituie într-o compoziţie bine împăstată atmosfera campestră din Pechea natală („Compoziţie). Jana Andreescu, în „Compoziţia” sa, realizează o îmbinare de peisaj şi natură statică, transpusă plastic cu o delicateţe şi sensibilitate specifice artistei. Tânăra pictoriţă Irina Panţiru, remarcată şi cu alte prilejuri pentru interesul manifestat pentru redarea exactă a detaliilor, surprinde şi de această dată prin natura statică în care câteva obiecte liturgice din inventarul religiei ortodoxe dobândesc semnificaţii simbolice. Minuţiozitatea cu care pictează aceste obiecte, strălucirea metalică a lor sunt uluitoare („Noul, din Vechiul Testament”). Interesante şi „Magnoliile” Corneliei Jipa, proaspete şi armonios colorate. În genul portretului atrage de la primul impact portretul de copil pictat de Gheorghe Miron, pe expresia căruia se citeşte candoarea, gingăşia şi puritatea vârstei infantile, modelul care i-a pozat fiind nepotul cunoscutului colecţionar de artă Vasile Joantă. Cornel Corcăcel reînvie un personaj feminin mitologic, Danae, fiica lui Acrisiu, regele Argosului, şi al Euridicei, cea pe care tatăl a închis-o într-un turn pentru a evita împlinirea unei profeţii potrivit căreia el va fi ucis de nepotul său. Până şi ploaia de aur în care se metamorfozase Zeus pentru a pătrunde în turn cu scopul de a o elibera pe Danae, căreia i-a dăruit un fiu, pe Perseu, este sugerată cu subtilitate de Cornel Corcăcel. Personajul realizat de el este de o frumuseţe şi expresivitate rar întâlnite. Acelaşi interes pentru expresivitatea chipului îl întâlnim şi în portretul în cărbune al Mariei Mihaela Secobeanu („Măriuca”). În polipticul Gabrielei Georgescu, intitulat „Introspecţii”, personajele sunt supuse unei analize psihologice care scot la iveală o bogată viaţă lăuntrică. Femeia din tabloul „Tron”, aparţinând Andreei Ionaşcu, este rece, iar Horia Suceveanu („Aer şi lumină”) şi Mihaela Brumar („Cheie”) descompun formele, astfel că figura umană este abia vizibilă. Participant la trei ediţii ale Taberei de creaţie de la Boholţ, Teodor Vişan, în compoziţia „Sfatul bătrânilor”, a surprins o conversaţie între doi ţărani din această localitate, care s-au întâlnit întâmplător pe o uliţă satului. Gesturile lor sunt fireşti, iar discuţia pare a fi cordială,ca între doi bărbaţi care se cunosc de mult. La Raul Popa, o tânără mămică, ipostaziată într-un cadru sărăcăcios, îşi priveşte cu admiraţie pruncul ţinut în braţe („Speranţă”); Ion Murariu-Neamţ sondează lumea circului („Arlechin cu evantai”), iar Iulia Frenţescu înfăţişează o scenă ludică, evidenţiind bucuria unei fetiţe care aruncă în aer baloane de săpun („Colorând oraşul”). În stilul său caracteristic, Florian Doru Crihană prezintă o secvenţă umoristică a emblemei oraşului New York, Podul Brooclyn, unul dintre cele mai vechi poduri suspendate din S. U. A., care leagă cartierele Manhatar şi Brooklyn. Tudor Şerban construieşte în armonii geometrice, încercând să găsească echivalenţe plastice pentru exprimarea unor sunete („Rezonanţe”). Lucrările de sculptură, mai puţine la număr, sunt semnate de Sergiu Dumitrescu Jr., Relu Angheluţă, Denis Brânzei, Valentin Popa, Adrian Vădeanu şi Lucian Jitariuc. Primii trei, fiecare în felul său şi în materiale diferite, dau viaţă unor motive biblice, lucrările lor intitulându-se „Cartea S”, „Madona cu Pruncul” şi, respectiv, „Serafim”. Sunt sculpturi care, privindu-le, îndeamnă la meditaţie şi reculegere, la trăirea unor sentimente profunde şi înălţătoare. „Martirii” lui Valentin Popa evocă atmosfera recluziunii din închisorile comuniste, ronde-bosse-ul său cucerind prin unitatea de monolit a personajelor şi prin forţa cu care artistul reuşeşte să exprime drama şi solidaritatea acestora. Adrian Vadeanu nu-şi intitulează nici într-un fel compoziţia cu cele şapte figuri umane, concepute miniatural, ce par a urca nişte piscuri. Ele reţin mai ales prin ritmica şi dinamismul volumelor. Numele lui Lucian Jitariuc l-am întâlnit pentru prima oară într-o expoziţie a filialei gălăţene. Prin lucrarea prezentată, „Fata cu ghitara”, el face o impresie bună, înscriind cu acurateţe formele în spaţiu şi conferind expresivitate personajului cioplin în lemn. Singura lucrare de design vestimentar din expoziţie aparţine tinerei artiste Ioana David. Ea se distinge prin eleganţă, prin fineţea materialului textil folosit, ca şi prin linia modernă, tinerească a croielii. Manifestare de ţinută a Filialei Galaţi a U. A. P. R., Salonul de Iarnă permite iubitorilor de frumos să simtă de aproape pulsul din acest moment al mişcării plastice de la Dunărea de Jos, iar succesul de care s-a bucurat creaţia artiştilor de aici cu prilejul expoziţiei deschisă recent la Palatul Paramentului, ca şi la multele bienale de profil din ţară, demonstrează că în urbea noastră activează o pleiadă de artişti de generaţii diferite, ale căror realizări sunt apreciate şi aflate în consonanţă cu mersul şi evoluţia plasticii naţionale şi internaţionale. Corneliu STOICA
  2. Teodor Vişan - Virtuţile acuarelei Expoziţia personală a pictorului Teodor Vişan, găzduită în aceste zile de Galeriile de Artă „Nicolae Mantu”, este una de acuarelă. în ciuda atmosferei caniculare care a pus stăpânire peste Galaţi, pătrunzând în sala de expoziţii, peisajele din lucrările sale te relaxează, te destind, îţi creează o stare de confort spiritual. în cele 50 de tablouri simţi răcoarea aerului ozonat al muntelui, adierea valurilor apelor Dunării şi ale mării, cadenţa paşilor pe străzi ale Galaţiului. Cunoscut pentru pasiunea şi acribia cu care de-a lungul anilor a imortalizat în pictura în ulei secvenţe peisagistice din oraşul în care s-a născut, trăieşte şi creează, Teodor Vişan a surprins şi cu ajutorul culorilor de apă numeroase aspecte ale acestuia. Prin intermediul imaginilor din lucrările sale ne îndreptăm spre gara de călători aflată acum într-un nou şi monumental edificiu, străbatem străzile Eroilor, Universităţii, Portului, ne plimbăm pe panglica de asfalt a Falezei Inferioare, poposim în Port, admirăm vasele acostate la mal sau convoaiele care înaintează pe apele fluviului în amonte şi în aval. Restaurantul „Libertatea” este şi el un loc de benefic popas, după care putem să contemplăm în linişte lucrările de artă monumentală în metal amplasate pe faleză şi vegetaţia atât de bogată. Dar dacă Teodor Vişan face să ne reculegem în faţa ctitoriei Bisericii „Sf. Haralambie” şi să ne încântăm de atâtea privelişti gălăţene, el ne poartă paşii şi prin Lunca Siretului, prin localităţi rurale (comuna Cuca, de pildă), pe plaja de la Costineşti, prin Brăila, prin staţiunile balneoclimaterice Sovata şi Călimăneşti. în toate aceste lucrări trăieşte poezia autentică a peisajului românesc, în prezenţa căruia ochiul se încarcă de frumuseţe, culoare şi lumină, iar sufletul vibrează la cel mai înalt diapazon. Teodor Vişan ştie să nu cadă în banal, este un excelent observator al naturii şi mediului înconjurător şi reţine de fiecare dată ceea ce este esenţial. Calităţile sale de bun desenator şi colorist îi permit să configureze cu rapiditate imaginile, lăsând să se vadă siguranţa execuţiei, spontaneitatea cu care aşterne tuşele, felul cum valorifică spaţiul alb al hârtiei. Ştie să creeze transparenţe, limpidităţi şi luminozităţi coloristice de mare rafinament, dar să sugereze şi materialitatea obiectelor atunci când vechimea unui zid sau duritatea stâncilor îi solicită penelul. Deşi suporturile pe care el pictează sunt de mici dimensiuni, aproape de neîntâlnit în lucrările sale de pictură în ulei, spaţiul plastic este folosit cu ingeniozitate, schemele compoziţionale sunt variate, imaginile sugerează desfăşurări perspectivale ample, planurile sunt construite cu ştiinţă. în foarte multe dintre lucrări predomină albastrul de diferite nuanţe, de la cele de gri, până la cele cu reflexe de violet, fapt care face să se instaleze în sufletul privitorului o stare de chietudine, de contemplaţie şi visare. Teodor Vişan a creat în acuarelele expuse şi câteva portrete de cerşetori, chipuri dramatice pe expresia cărora suferinţa, lipsurile şi timpul au săpat fără iertare, dar a căutat să aducă în prim-plan şi frăgezimea, gingăşia, delicateţea şi parfumul florilor. Face acest lucru, ca de altfel în toate tablourile prezentate, cu acurateţe, cu rigoarea care i-o permite pictarea pe suport uscat. Cele câteva lucrări realizate numai în tuş sau în tuş combinat cu acuarelă, axate îndeosebi pe prezenţa figurii umane, îl remarcă şi ele pe artist ca stăpân pe ştiinţa desenului şi a compoziţiei. Linia sa este viguroasă, sintetică, fluentă, în stare să exprime o stare a personajului, un gest sau o atitudine. Noua expoziţie a lui Teodor Vişan este o manifestare individuală consistentă, care demonstrează că şi în tehnica acuarelei el poate să smulgă paletei frumuseţi care să meargă la inima iubitorilor de frumos. în acest gen al culorilor de apă, abandonat de unii pictori contemporani pentru dificultăţile pe care le ridică, s-au creat de-a lungul timpului atât la noi cât şi la alţii adevărate capodopere şi încă se vor mai crea. Arta multor gălăţeni (Nicolae Placicov, Gheorghe Mihai-Coron, Jana Andreescu, Nicolae Cărbunaru, Nicolae Einhorn, Aurel Manole etc.), taberele de creaţie organizate de Muzeul de Artă Vizuală la Argamum-Celic Dere, la care au participat artişti din mai multe centre culturale ale ţării, stau mărturie că acest gen este în plină revigorare. Corneliu Stoica
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.