Jump to content

Livezile Galaţiului


dcp100168

Recommended Posts

În judeţ

Livezile în suferinţă

* Jumătate din cele 1.716 ha de livadă din judeţ se află într‑o stare deplorabilă * Anul acesta, o producţie de doar un kilogram de mere pe cap de locuitor, faţă de o medie de consum de 12 ori mai mare

Anul acesta, producţia de mere realizată în judeţul Galaţi este foarte slabă, acoperind doar a 12‑a parte din necesarul de consum al populaţiei. Este adevărat este că nici în alţi ani nu s‑a reuşit să se acopere pe plan local mai mult de 15‑20 la sută din consumul de mere, dar parcă producţie aşa de slabă n‑a fost niciodată de la Revoluţie încoace. Prilej tocmai bun să constatăm că, din nefericire, livezile gălăţene sunt într‑o stare deplorabilă.

În judeţ mai sunt acoperite cu livezi doar 1.716 hectare, iar mărul ocupă mai puţin de 900 ha. Din păcate, însă, starea livezilor nu este una grozavă. "Multe dintre plantaţiile cu pomi din judeţ nu sunt întreţinute corespunzător din punct de vederea al tratamentelor fito‑sanitare, aşa că sunt atacuri puternice de dăunători precum omida defoliatoare sau viermele merelor, iar producţia obţinută este destul de slabă", spune dr. ing. Valentin Huciu, directorul Unităţii Fitosanitare Galaţi. "Din păcate, o bună parte dintre livezi au ajuns, după aplicarea legilor funciare, pe mâna unor nespecialişti. Starea de întreţinere a pomilor este foarte proastă", adaugă Huciu.

Producţia de mere a acestui an este estimată la numai 700 de tone, ceea ce înseamnă puţin peste un kilogram de fiecare locuitor al judeţului. O cantitate infimă, câtă vreme consumul mediu de mere pe cap de locuitor este undeva la 12 kg pe an, socotind aici doar fructele în stare prospătă (nu intră în calcule compoturile, sucurile etc). În aceste condiţii, piaţa gălăţeană este la mâna merelor aduse din zona montană şi din import. De altfel, un recent studiu al Institutului Naţional de Statistică arăta faptul că românii mânâncă în proporţie de 54 la sută mere aduse de peste mări şi ţări.

Viitorul pomiculturii gălăţene nu sună foarte bine. Sunt semne că mai bine de jumătate din suprafaţa de livadă va dispărea în următorii 3‑4 ani, iar plantările sunt relativ modeste. În sensul că nu ţin pasul cu defrişările.

În topul plantărilor se situează cele 75 ha de livadă nouă de la ferma Viile a investitorului EUROFRUCT (un proiect european despre care vom vorbi pe îndelete în ediţiile viitoare). Livezi onorabile mai sunt la Greaca (lângă Smârdan), unde a început planul de replantare, la Matca (Agrimat) şi la Lieşti (ferma Dragostinei Brăilescu). Mai mişcă ceva pe la Tecuci, iar în rest doar iniţiative private de foarte mică anvergură. Bine că nu cresc banane pe la noi, că puneam pe chituci şi producţia mondială a acestora...

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27584

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Livezile Galaţiului

În judeţul Galaţi sunt pe rod 808 hectare de livezi, din care 630 hectare sunt deţinute de societăţi comerciale şi 176 hectare ţin de gospodării, rezultă din datele centralizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi.

Cele mai numeroase sunt plantaţiile de meri, 293 hectare, din care 227 hectare sunt gestionate de societăţile comerciale, urmate de plantaţiile de cireşi - 175 hectare la societăţi comerciale, 96 hectare în gospodării. Deloc de neglijat sunt însă şi cele 136 hectare cu pruni, urmate de 60 hectare cu caişi şi 35 hectare cu piersici.

În ceea ce priveşte producţia estimată, la mere gălăţenii ar putea ajunge la un nivel de 1.850 tone. Şi la prune producţia se anunţă bună - 1.200 tone, în timp ce la cireşe s-a atins o cotă de 500 tone. La caise şi zarzăre, producţia obţinută a fost de 140 tone, în timp ce la piersici se estimează o producţie de 55 tone.

În ceea ce priveşte extinderea suprafeţelor cu pomi fructiferi, în judeţul Galaţi există în prezent 57 hectare tinere, cele mai multe, 52 hectare, aparţinând unor societăţi comerciale. De asemenea, judeţul Galaţi îşi mai poate trece în palmares şi două hectare de pepiniere.

http://www.viata-libera.ro/articol-Livezi_pe_toate_gusturile_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Recoltă de aproximativ 3.700 tone de fructe la Galaţi

Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi estimează în acest an o producţie totală de aproximativ 3.700 tone de fructe, se arată într-un comunicat transmis marţi de instituţia gălăţeană. Potrivit comunicatului, la mere s-ar putea ajunge la o cantitate de 1.850 tone, la prune - 1.200 tone, la cireşe s-a atins o cotă de 500 tone, la caise şi zarzăre, producţia obţinută a fost de 140 tone, în timp ce la piersici se estimează o producţie de 55 tone.

Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi estimează în acest an o producţie totală de aproximativ 3.700 tone de fructe, se arată într-un comunicat transmis marţi de instituţia gălăţeană.

http://www.monitoruldegalati.ro/economie/recolta-de-aproximativ-3.700-tone-de-fructe-la-galati.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Galaţiul are prea puţine vii şi livezi

Cele mai slab reprezentate culturi, în judeţul nostru, sunt cele de vie şi livezile. Astfel, în cursul anului trecut, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) a raportat un patrimoniul viticol de 19.568 ha şi unul pomicol de doar 1.716 ha.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Galaţi - judeţul livezilor puse pe foc şi al fructelor de import

* Producţia autohtonă de fructe a scăzut de peste zece ori, din 1990 până în prezent * Recoltăm de 17 de ori mai puţin decât mâncăm * Dacă ar fi să ne hrănim doar din livezile gălăţene, ne-ar reveni doar... 10 grame de fructe pe zi

Înfiinţată cu profesionalism şi îngrijită aşa cum trebuie, livada poate fi una dintre cele mai rentabile culturi ale momentului. Din păcate, însă, cheltuielile destul de ridicate de înfiinţare, costurile de întreţinere şi, pe alocuri, lipsa de experienţă a fermierilor în îngrijirea pomilor au transformat livada într-o cultură tot mai rară în judeţul nostru. În acest moment, mai puţin de unu la sută din totalul suprafeţei agricole a judeţului e cultivată cu pomi fructiferi care rodesc. Mai exact, din datele Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, suprafaţa agricolă a judeţului nostru este de 351.035 de hectare, iar cea ocupată cu livezi deja intrate pe rod ajunge doar la 739 de hectare.

Cine pierde din cauza faptului avem livezi doar "de sămânţă"? Pierde, pe de o parte, fermierul, care ar fi putut să trăiască decent din valorificarea producţiei de fructe. Pierde, pe de altă parte, statul care s-ar fi ales cu sume consistente din taxele şi impozitele încasare de pe urma funcţionării unei livezi performante. Dar pierdem, de asemenea, şi noi, gălăţenii de rând, care fie cumpărăm fructele autohtone, din pieţe, la preţ mai ridicat - deh, sunt puţine, n-avem ce spune! - fie mâncăm fructe din import, mari şi frumoase, dar cu gust fad şi cu efecte imprevizibile asupra sănătăţii noastre.

De ce nu avem livezi

Judecând după suprafeţele cultivate şi după producţia de fructe înregistrată anual de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) Galaţi, livezile noastre s-au topit văzând cu ochii în perioada postdecembristă. În 1990, spre exemplu, aveam pe rod 2.307 hectare de livadă, în vreme ce acum mai avem doar 739 de hectare. Am pierdut, deci, o suprafaţă de aproape 1.568 de hectare de livadă în 24 de ani!

În 1990, producţia de fructe depăşea 30.347 de tone. Declinul nu s-a produs brusc. În primii 17 ani de democraţie, producţie judeţeană de fructe n-a scăzut cu mult sub 19.000 de tone. De prin 2007, însă, totul a început să se risipească. Se ajunsese ca, în 2012, să se raporteze o producţie de doar 10.092 de tone. Iar de atunci, lucrurile au mers tot mai prost, astfel că, în toamna anului trecut, producţia totală de fructe raportată de producători către DADR Galaţi era de doar 2.352 de tone.

Evident, jaful din primele două decenii de democraţie, care a înghiţit pământ şi apă în toată ţara, ne-a afectat şi nouă livezile. Hectare întregi au fost scoase din pământ şi valorificate ici-colo, pe te miri ce, uneori ca lemn de foc. Încetul cu încetul, livada a început să devină o cultură scumpă şi, întrucâtva, exclusivistă. Astăzi, trebuie nu doar să ştii horticultură, ci să ai şi mulţi bani ca să înfiinţezi o livadă, sperând că vei putea câştiga bani buni de pe urma ei!

Cât am trăi din fructele noastre

Un calcul simplu ne arată că, din 2.352 de tone de fructe pe an, cei 604.556 de gălăţeni n-ar avea prea mult de mâncat. Teoretic, presupunând că am consuma zilnic fructele produse la Galaţi, ne-ar ajunge cam 10 grame pe zi. Or, potrivit mediei naţionale de consum realizată de Institutul Naţional de Statistică, un gălăţean, la fel ca orice alt român, mănâncă circa 173 de grame de fructe pe zi. Infim, dar tot înseamnă că ar trebui să producem de vreo 17 ori mai mult doar ca să ne asigurăm consumul propriu.

Ce livezi avem pe rod şi unde

Potrivit DADR, în judeţ avem livezi de măr (193 hectare), prun (172 hectare), cireş şi vişin (264 de hectare), cais (44 de hectare), piersic (43 de hectare), nuc (şapte hectare) şi gutui (opt hectare). Cele mai întinse livezi se află, din datele DADR, la Tecuci, respectiv 80 de hectare de cireş şi vişin, la care se adaugă 51 de hectare cu prun şi alte suprafeţe mai mici cu măr şi cais. Alte localităţi cu livezi importante sunt: Munteni (44 hectare de cireş şi vişin şi 13 hectare de prun), Lieşti (12 hectare de măr, 14 hectare de prun, trei hectare de cireş şi vişin, 3,5 hectare de cais) etc.

Proporţiile prăpădului

La nivel naţional avem, în acest moment, circa 170.000 de hectare de livadă. Dacă ţinem cont de faptul că, potrivit datelor INS, în 1990 aveam 310.945 de hectare de livadă, putem începe să estimăm proporţiile dezastrului: 140.945 de hectare de livadă s-au dus pe apa sâmbetei, iar plantarea lor va dura zeci de ani, chiar dacă ne-ar da europenii aproape toţi bani necesari. La ritmul de întinerire de 6.000 de hectare pe an, cel pe care şi l-a propus MADR în actualul program de reconversie, tot ar dura 23 de ani. O problemă o constituie şi faptul că, din păcate, circa jumătate din suprafaţa de 170.000 de hectare e ocupată cu pomi fructiferi îmbătrâniţi, care în curând vor trebui înlocuiţi. Dacă Galaţiul a pierdut aproape 2.000 de hectare de livadă în ultimii 24 de ani, judeţe ca Argeş, Vâlcea şi Bihor au pierdut, fiecare, aproape 10.000 de hectare.

Câţi bani vom putea absorbi la reconversie

Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, până în 2020, la nivel naţional, vom avea la dispoziţie 360 de milioane de euro pentru a face reconversie pomicolă. Dacă reîntinerirea livezilor ar merge la fel de alert precum cea a viei (la recoversia viticolă, Galaţiul a ocupat locul 3 în ţară, cu 980 de hectare plantate - n.r.), pomicultura noastră tot ar mai avea o şansă, susţin oficialii din agricultură. La nivel naţional, MADR speră că va putea reîntineri circa 35.000 de hectare de livadă, cu aceşti bani europeni, în următorii cinci ani. Evident, dincolo de datele seci, există şi livezi care le dau gălăţenilor motive să spere, cum ar fi cea de la Lieşti a inginerei Dragostina Brăilescu (care are şi pepinieră), cea de la Viile a inginerului Bogdan Lefter sau cea de la Rediu a familiei Bălan.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.