Cum se fură "cu draga" la AFDJ Galaţi

[dcp100168]

PDL-iştii fură cu barja

* Sponsorii PDL au dat năvală în bugetul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos. Diverse firme transformă nămolul în bani cu utilajele "de la stat".

Ministerul Transporturilor s-a trans­for­mat într-o vacă numa' bună de muls banii publici, la care s-au abo­nat aleşii locali, dar şi sponsorii Parti­dului Democrat Liberal (PDL). În tan­dem. Banii ajung la oamenii de par­tid prin diverse inginerii financi­a­re orchestrate şi puse în practică de re­giile autonome aflate în subordi­nea Ministerului Transportu­rilor. Una dintre acestea este Admi­nis­tra­ţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Re­­gia Autonomă Galaţi care în­de­pli­­neşte funcţia de autoritate de căi navigabile pe sectorul românesc al Du­­nării de la intrarea în ţară până la vărsarea în Marea Neagră, pe toate căi­le navigabile. Această instituţie tre­buie să asigure condiţiile de navi­ga­ţie pe Dunărea maritimă şi fluvială prin dragaje de întreţinere ale fluviu­lui precum şi prin ducerea la în­de­pli­nire a obligaţiilor ce revin statului ro­mân din convenţiile şi acordurile in­ternaţionale la care ţara noastră este parte.

De vreo 10 ani, Administraţia Flu­­via­lă a Dunării de Jos RA Galaţi (AFDJ) a externalizat operaţiunile de dragaj a Dunării, respectiv de cu­ră­ţare a fundului fluviului de aluviunile care se depun de-a lungul anului, lucrări necesare pentru păstrarea anumitor cote de adâncime necesare na­vigaţiei. Pentru ca afacerea să mear­gă unsă, AFDJ a licitat în­chei­e­rea unor contracte cadru cu o valabi­li­tate de câte patru ani. Lu­cră­rile au fost atribuite la sfârşitul lunii iulie. Atunci, Administraţia a împărţit fră­ţeşte peste 35 de milioane de lei, aproximativ 8,5 milioane de eu­ro, unor firme apropiate PDL, partid condus de premierul Emil Boc. Culmea, o parte din lucrări vor fi rea­lizate cu uti­lajele Administraţiei, care le-a închiriat unei firme care a câştigat un contract de dragaj.

Intenţia AFDJ era cunoscută încă din luna aprilie când anunţul a fost fă­cut public. Ca să nu încalce nor­me­le europene, AFDJ a publicat anun­ţul şi în Jurnalul European de achi­ziţii publice al Uniunii Europene. Se pare că AFDJ s-a gândit mai întâi la firmele autohtone, pentru că lu­crarea a fost împărţită în trei loturi apro­piate ca valoare. Câte unul pentru fiecare, ca să nu se supere nimeni. Fir­mele care s-au războit în oferte la li­citaţie au fost: Argos S.A. Cerna­vo­dă, S.C. Comision Trade S.R.L. Brăila şi S.C. Superquatro Grup S.R.L. Ga­laţi. Cele trei firme au licitat pentru fiecare lot în parte pentru a respecta pro­cedura de achiziţie. Într-un final, ni­meni nu a plecat cu mâna goală de la licitaţie, pentru că fiecare şi-a ad­judecat câte un lot. Prezenţa la li­ci­taţie a fost semnată şi de firma S.C. Romprima S.R.L. din Galaţi care a fost descalificată din start pentru că angajaţii firmei s-au încurcat în so­co­teli. Romprima are un cu totul alt obiect de activitate, respectiv comer­cia­lizarea de articole de papetărie. De altfel, participantele şi câşti­gă­toa­rele la licitaţie descriu tabloul unei familii de "abonaţi" la banii AFDJ şi apropiaţi pe tot felul de canale subterane ale conducerii instituţiei.

Într-un răspuns adresat Jurnalului Naţional, AFDJ a menţionat ex­pli­cit că lucarea a fost împărţită în trei loturi din motive practice, con­si­de­rând că nici o societate nu ar putea efectua cele trei lucrări simultan. Şi to­tuşi, aşa cum s-a văzut, procedura de licitaţie a permis participarea doar a trei societăţi, care s-au concurat... în fals. "În mod frecvent ne confruntăm cu situaţia de fi nevoiţi să ac­ţionăm simultan pe toate cele 3 perimetre care fac obiectul loturilor. Acest lucru presupune, în situaţia în care este un singur contractant, ca acesta să deţină trei utilaje de dragare şi şase utilaje pentru transportul materialului dragat. Această condiţie ar conduce la restricţionarea par­ti­ci­pă­rii operatorilor economici la licitaţie", scrie negru pe alb în răspunsul AFDJ. Cu toate că erau conştienţi că participanţii calificaţi nu înde­pli­nesc condiţiile pentru executarea decât a lucrărilor pe câte unul din tronsoanele licitate, reprezentanţii AFDJ, cu participarea membrilor din comisia de licitaţie trimişi de la Minis­terul Transporturilor, au simu­lat o perfect legală licitaţie, procedură impusă de lege.

Licitaţia organizată de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi a început, aşa cum era normal, cu a­tri­buirea primului lot, la care au parti­cipat toate cele trei firme. Lucrările de dragare pentru acest lot urmau să fie efectuate în aproprierea oraşului Cer­navodă, acolo unde se află se­diul şi flota firmei Argos. Aşa cum era de aş­teptat, firma Argos a câştigat li­ci­taţia. Suma cerută de firmă a fost apro­­ximativ 13 milioane de lei. Ni­me­ni nu s-a opus, nimeni nu a co­men­tat, iar contractul a fost semnat. Această societate a fost fondată în anul 1949, fiind amplasată pe malul drept al Dunării la km 298, la inter­sec­ţia cu Canalul Dunăre-Marea Nea­gră. Statul nu mai deţine nici o ac­ţiune la această firmă pe care a privatizat-o rapid, după căderea regimului comunist. Potrivit Registrului Comerţului, Ar­gos S.A. este controlată de omul de afa­ceri Lucian Lazia, pe care o ad­mi­nis­trează împreună cu Emil Postole şi Gheorghe Nicolau. Însă, Lu­cian Lazia deţine şi funcţia de pre­şe­dinte al Consiliului de Administraţie. Fiul său, Dorin Mihai Lazia, a fost uns director general al societăţii. Cei doi Lazia au împreună mai multe afa­ce­ri în judeţul Constanţa, so­cie­tă­ţi­le lor fiind abonate la contractele pe ba­ni publici. O altă firmă aflată în gru­­pul de firme controlat de familia La­zia este Dobroport SA. Acţionar prin­cipal la această societate este fir­ma Argos. Prin Dobroport, fami­lia Lazia administrează cele trei porturi din Dobrogea: Cernavodă, Medgidia şi Basarabi. Pe Lazia jr l-am găsit la sediul firmei din Constanţa. După o scurtă pre­zentare am urcat în biroul său spaţios cu vedere spre port. Acesta a ex­plicat cum a câştigat firma Argos li­citaţia. "Sediul nostru principal este la Cernavodă. Pe noi ne interesează să dragăm cât mai aproape de noi. Da­­că draghez mai departe am costuri mult mai mari şi nu mai am un preţ la fel de bun ca la Cernavodă. La celelalte puncte au venit alte firme cu un preţ mai mic datorită cheltuie­li­lor mi­nime pe care le au cu disloca­rea uti­lajelor. Dacă trebuie să îmi duc uti­lajele la Galaţi mă costă câteva ze­ci de mii de euro, iar preţul pe care îl cer este mai mare", a explicat Lazia.

Dar familia Lazia nu a stat deo­parte şi s-a implicat şi în politică. Potrivit datelor din Monitorul Oficial, în anul 2009, Argos şi Dobroport au donat PDL suma de 80.000 de lei. În anul 2008, Ar­gos a împărţit bani atât PSD, cât şi PDL. Întrebat care au fost motivele pentru care cele două firme au donat bani unui partid politic, Lazia a răspuns sec că nu îl in­te­resează politica. Du­pă câteva clipe de bâlbâială, junele La­zia a mormăit ca pentru sine: "Acu­ma... toată lumea... ââââ... dă bani la partidele politice. Politica, nor­mal că nu mă interesează... e o ches­tiune... cum să vă zic eu... se în­tâm­plă în toată lumea". Atâta timp în­să cât Argos îşi susţine afacerile în principal din contracte pe bani pu­blici, implicarea societăţii în campania electorală nu poate decât ridica semne de întrebare.

Pentru executarea lucrărilor afe­ren­te lotului 2, AFDJ a estimat că poa­te scoate din vistieria publică nu mai puţin de 13,3 milioane de lei, fără TVA. După deschiderea plicurilor oferta cea mai avantajoasă a fost a firmei Superquatro Grup SRL, din Galaţi, care a oferit un preţ cu aproximativ 200 de mii de lei mai mic decât concurenţii. Potrivit Registrului Comerţului, Superquatro Grup este controlată de Florin Aurel Moldoveanu (70%), Sterică Ata­na­siu (20%) şi Lu­cian Crăciun (10%). Funcţia de adminis­trator i-a revenit lui Sterică Atanasiu, unul dintre fondatorii societăţii, ca­re a precizat că da­că ar fi câş­ti­­gat un singur agent ec­o­no­mic toa­­te ce­le trei lo­turi nu ar fi avut ca­pa­ci­ta­tea de a lu­cra în toate cele trei puncte în acelaşi timp, pentru că ar fi fost nevoie de foarte multe utilaje. Până la mijlocul anului trecut, Super­quatro Grup SRL îi avea aso­cia­ţi pe Ste­ri­că Atanasiu şi tâ­nă­ra Mara-Irina Ni­cu­lescu. Aceasta este fii­ca vitregă a unui mare nabab din Mi­nis­terul Trans­portu­rilor, Şerban Cucu, fost şef al Direcţiei de Transporturi Na­­vale. Adi­că exact omul că­ruia i se sub­ordo­na AFDJ în perioada în care Su­perquatro şi-a înfipt ancora în banii instituţiei. Între timp, tânăra a ieşit din afacere, iar Cucu a fost recuperat de partid având sarcina să împartă banii europeni din Programul Operaţional Sectorial Transport. Un amănunt însă deloc nesemnificativ este acela că, deşi ia bani de la Administraţia Fluvială pentru dragare, Superquatro a închiriat de la aceasta două şalande - echipamentele esenţiale operaţiunii de dragare. Cele două utilaje vor fi folosite la transportul aluviunilor scoase de pe fundul Dunării. "Astăzi noi lucrăm cu două şalande închiriate de Admi­nistraţia Fluvială pe care le folosim la lucrările de dragare. Cu aceste şalande transportăm aluviunile spre locul de deversare. Plătim cam 8.000-9.000 de euro pe lună cu tot cu echipaj", ne-a precizat Sterică Atanasiu. În schimb, şeful Serviciului Achiziţii din cadrul AFDJ, Cristian Şendrea susţine că utilajele din dotarea administraţiei nu au fost închiriate, ba, din contră, au fost scoase la vânzare.

La masa bogaţilor s-a aşezat şi PDL-istul Florin Eugen Cîrligea, fostul subprefect al judeţului Brăila şi apropriat al generalului Eugen Bădălan, actual parlamentar. Înainte de a fi uns pe funcţia de subprefect de către Emil Boc, Cîrligea îşi vedea liniştit de afaceri, dar mai ales de consiliul local al Brăilei unde era mandatat să reprezinte interesele alegătorilor. Declaraţia lui de interese nu a scăpat de ochiul vigilent al Agenţiei Naţionale de Integritate care l-a găsit incompatibil cu funcţia de consilier local, pentru că avea calitatea de asociat unic al firmei Comision Trade SRL, societate care vindea motorină către regia de transport locală, deţinută de Consiliul Local. Dar Cîrligea nu a stat prea mult nici în funcţia de subprefect, pentru că acelaşi Emil Boc l-a demis la începutul lunii iulie. În tot acest timp, afacerile lui Cîrligea au mers mai departe. Ultimul lot scos la licitaţie de AFDJ a fost adjudecat de firma Comision Trade SRL, care a cerut pentru lucrările de dragare puţin peste 9 mi­lioane de lei. Şi a primit. Până nu de mult, firma îl avea ca unic acţionar pe Cîrligea, care s-a retras strategic din firmă. Însă socie­tatea nu a rămas pe butuci, pentru că a fost trecută pe numele lui Sandu Gheorghe Mo­roia­nu. Am încercat să îl găsim pe Cîrligea la sediul firmei, însă, secretara a spus că revine în câteva ore.

În schimb, actualul patron în acte, Sandu Moroianu a spus că: "De ce mă întrebaţi de domnul Cîrligea? Prea curios sunteţi. Haideţi, la revedere!", a răcnit Moroianu. La scurt timp, am reuşit să stăm de vorbă şi cu Florin Cîrligea, care a plecat din politică pentru că s-a săturat de politichei ca dracu' de tămâie, după cum a spus el. Plin de pilde din me­diul de afaceri autohton, a început să explice cum stă treaba cu părţile sociale ale firmei: "Nu mai sunt la Comision Trade, vă luaţi după ce zice lumea? Firma am vândut-o. E cesionare de părţi sociale. Pot să le cesionezi cui vrei şi cum vrei. Am visat aşa într-o noapte ceva şi le-am dat gratis". Asta declară Cârligea, dar la o privire atentă se poate constata că firma Comision Trade este implicată în alte trei societăţi comerciale ­ D.C. Petroleum SRL, DRAF SA, Industrie BAU SRL unde actualul asociat Moroianu dă mâna ba cu părinţii fostului subprefect, ba cu soţia acestuia.

De altfel, când ne-am deplasat la sediul firmei, îşi avea parcată maşina de teren în faţa clădirii chiar doamna Luminiţa Cârligea. Florin-Eugen Cârligea şi-a păstrat însă calitatea de acţionar în Draf SA, firmă în care Comision Trade este acţionar majoritar. Legăturile acestuia cu ţeava pe care se scurg banii pu­blici rămân invizibile doar pentru cine nu vrea să le vadă. La fel de puţin transpa­rente sunt legăturile Comision Trade cu partidul de gu­ver­nă­mânt: sediul administrativ al firmei a folosit ca sediu de campanie electorală pentru PDL la alegerile din 2008 şi 2009.

www.jurnalul.ro

[dcp100168]

Dragaje fictive şi asistenţă juridică de sute de mii de euro la AFDJ Galaţi

Corpul de Control al Ministerului Transporturilor (MT) efectuează o amplă acţiune de control la compania naţională Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, unde în ultimii ani au fost semnalate frecvent risipa banilor publici în contracte păguboase cu firme private.

Controlul a fost declanşat după ce Sindicatul Lucrătorilor de la Dunăre „Farul" a depus la MT memoriul 41.959/19.09.2011, prin care sindicaliştii îşi declară nemulţumirea că, în timp ce salariile lor au fost reduse, bugetul regiei este tocat în afaceri oneroase.

Pe 5 septembrie, CA-ul AFDJ a hotărât reducerea săptămânii de lucru de la 5 la 4 zile, măsură însoţită şi de o reducere procentuală a salariilor. Fiecare dintre cei 770 de angajaţi pierde 20% din salariu în perioada septembrie-decembrie. Preşedintele Sindicatului „Farul", Ştefan Frunză, a atacat în instanţă decizia CA şi i-a adus la cunoştinţă ministrului Anca Boagiu modul în care se scurg banii de la bugetul de stat în conturile unor firme cu capital privat. „Sunt contracte păguboase pentru regie, din care probabil îşi iau comisioane. Banii se duc în contracte cu firme private. Ce se bagă în apă nu se vede, pentru că Dunărea e tulbure la Galaţi. În timp ce au luat măsura abuzivă de reducere a salariilor, maşinile AFDJ plimbă diferite persoane pe la şedinţele de partid, la Bucureşti sau Timişoara. Mulţi bani se duc pe deplasările în străinătate. Directorii pleacă în străinătate prin rotaţie", spune liderul sindical.

Dragaje fictive şi reduceri de 95%

Un exemplu de tocare fără noimă a banilor publici este dragajul, adâncirea şenalului navigabil. „Este efectuată mai mult declarativ, prin înscrisuri şi raportări fictive, de către cele trei firme cu capital privat, Comision Trade SRL Brăila, Superquatro Grup SRL Galaţi şi Argos SA Cernavodă", se spune în adresa sindicatului, în care se fac referiri şi la paguba de 200.000 euro înregistrată prin faptul că la efectuarea plăţilor nu au fost luate în consideraţie numărul şalandelor monitorizate şi cantitatea de aluviuni dragată.

Alt caz de risipă e cel al unui contract de prestări servicii, în care AFDJ a încasat 5% din valoarea lucrărilor executate în beneficiul unei firme private: „Un exemplu este şi aşa-zisa prestare de servicii, cu personalul detaşat, regia încasând din această prestare doar 12.000 euro/lună, cu mult sub preţul pieţei, beneficiarul, SC Blaksee SA Constanţa, încasând de pe urma manevrelor portuare efectuate cu nava regiei peste 250.000 euro/lună. Cheltuielile efectuate de AFDJ cu reparaţiile la această navă depăşesc de cele mai multe ori veniturile încasate", se spune în memoriul Sindicatului „Farul".

14 jurişti ai AFDJ şi sute de mii de euro pe asistenţă juridică

Alte prejudicii sunt aduse regiei prin contractele de asistenţă juridică. Deşi AFDJ are angajaţi 14 jurişti, directorii semnează contracte pe bani grei cu cabinetele de avocatură din Bucureşti. Contractul cu CA „Raţiu & Raţiu", încheiat în 2005, este, potrivit sindicaliştilor, de peste 10.000 euro/lună. MT a cerut rezilierea contractului, dar nici unul dintre directorii PNL, PSD şi PDL perindaţi pe la conducerea AFDJ nu s-a conformat solicitării MT. În alt contract, cu CA Hamza, AFDJ a plătit 100.000 euro, fără ca respectivul cabinet să fi pledat pentru regie. Actualul director, Florin Uzumtoma (PDL), a refuzat să colaboreze cu CA Hamza, pentru că acel contract fusese încheiat de directorul Ionel Malenda (PNL). Cabinetul a dat în judecată AFDJ şi a executat silit regia de 4,2 miliarde lei.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Pagubă de un milion de euro în bugetul AFDJ

Un caz în care Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a fost păgubită de incompetenţa propriilor directori, nu a fost uitat de conducerea Ministerului Transporturilor, care le cere celor de la AFDJ să recupereze daunele înregistrate de companie.

În raportul nr 25.034/04.07.2011, al Direcţiei de Control din Ministerul Transporturilor, este impusă o astfel de măsură: „Conducerea executivă a AFDJ va lua toate măsurile legale necesare pentru recuperarea utilajului Draga Maritimă 1367 de la SC Servanaval SA Brăila şi SC Pravien SRL Tulcea. Eventualele cheltuieli suportate de regie vor fi recuperate de la SC Starboard SRL".

Cazul datează din 2005, când directorul general de atunci, Mihai Ochialbescu, şi şeful Direcţiei Căi Navigabile, Florin Uzumtoma, actualul director al AFDJ, au încheiat cu Starboard SRL Galaţi, contractul 109/17.11.2005, prin care puneau la dispoziţia SRL-ului nave şi echipaje cu care să facă dragaje în Marea Neagră.

Era un contract ciudat, pentru că Starboard SRL avea ca obiect de activitate "reparaţii autovehicule" şi un service auto nu are oameni cu experienţă pentru dragaje. Directorii AFDJ au pus la dispoziţia Starboard SRL, pentru 3 ani, Draga Maritimă 1367 şi şalandele Iglicioara 2 şi Midia 17 şi echipajele acestor nave, pentru ca Starbord să facă, cu navele şi oamenii AFDJ, dragaje în preajma coastelor Turciei, pentru Fora Group Denizcilik LTD. SRL-ul se obliga să plătească 5.980 euro/lună pentru dragă, 4.104 euro/lună pentru şalande şi să plătească salariile angajaţilor detaşaţi de AFDJ, carburanţii şi întreţinerea navelor.

Contractul a eşuat pentru că Starboard nu a plătit nici chiriile navelor, nici salariile navigatorilor. AFDJ a cheltuit 58.000 lei pe salariile, hrana navigatorilor şi impozite. Alte pagube au fost înregistrate prin faptul că Draga 1367 a trebuit să intre în reparaţii, lucrările fiind efectuate de SC Servanaval SA Brăila şi SC Pravien SRL Tulcea. Reparaţiile trebuiau achitate de Starboard SRL care nu a făcut acest lucru. De atunci, o parte din piesele Drăgii 1367 sunt sechestrate la cele două societăţi de reparaţii. Cele două firme au anunţat AFDJ că vor vinde piesele la fier vechi, pentru a-şi recupera banii.

Noncombat?

Între timp, unul din semnatarii contractelor cu Starboard, Florin Uzumtoma, a devenit director general al AFDJ. La presiunile Curţii de Conturi, a deschis două acţiuni în instanţă împotriva Starboard pe 01.03.2010, dar pe 07.05.2010 le-a anulat prin neplata de către AFDJ a taxei de timbru. Directorul Uzumtoma ne-a declarat că nu a timbrat acţiunile, pentru că între timp a deschis altă acţiune, la Tribunalul Constanţa. Dar în dosarul 2.408/118/2010, directorul Florin Uzumtoma cerea plata contractului şi a unor penalităţi, nu plata daunelor totale, care erau de aproximativ 500.000 euro. Magistraţii din Constanţa au obligat Starboard să plătească AFDJ suma de 243.000 lei, adică vreo 40.000 euro. E o victorie „pe hârtie" pentru AFDJ, pentru că între timp SRL-ul a intrat în lichidare. Prin 2007-2008, Starboard SRL avea în conturile bancare aproape două milioane euro, dar directorii AFDJ au aşteptat, se pare, momentul în care firma avea să fie falită.

Directorii AFDJ, insistenţi în luat "ţepe"

Pe 21.06.2006, Ochialbescu şi Uzumtoma au mai încheiat un contract cu patronul Starboard SRL, Silviu Tofan, închiriindu-i draga "Dunărea", pentru dragaje în portul Icdas, din Turcia. Contractul era de 390.000 dolari plus TVA, dar AFDJ a primit doar cecuri fără acoperire.

romanialibera.ro

[riaji]

O sa vina Cristea sa faca si el niscaiva curatenie in AFDJ..

Edited June 6, 2012 by riaji

[dcp100168]

Noul "triunghi al Bermudelor": la Galaţi a dispărut o navă!

Afacerile pe bani publici au deseori efecte similare fenomenelor paranormale, cum ar fi acela că din flota Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi a dispărut o navă. La un control efectuat la AFDJ de Direcţia de Control din Ministerul Transporturilor, inspectorii au constatat lipsa navei şi au solicitat recuperarea acesteia.

Pierderea "Dragei Maritime 1367" e consecinţa unor contracte încheiate în 2005 de directorul general Mihai Ochialbescu şi şeful Direcţiei Căi Navigabile, Florin Uzumtoma, actualul director general al AFDJ.

Cei doi directori au pus navele şi echipajele AFDJ la dispoziţia Starboard SRL Galaţi, firmă ce avea ca obiect de activitate „reparaţii auto", pentru ca service-ul auto să facă lucrări de dragare în zona coastei turceşti a Mării Negre. A fost încheiat contractul 109/17.11.2005, prin care AFDJ punea la dispoziţia Starboard, pentru 3 ani, Draga Maritimă 1367 şi şalandele "Iglicioara 2" şi "Midia 17". Starboard se obliga să plătească 5.981 euro/lună pentru dragă, 4.104 euro/lună pentru şalande şi salariile personalului detaşat, carburanţii şi întreţinerea navelor. Patronul Starboard, Silviu Tofan, nu a plătit nici chiria navelor, nici salariile navigatorilor.

În baza dispoziţiei 10.811/10.05.2007, AFDJ a plătit din bani publici, din fondurile Ministerului Transporturilor, 39.812 lei pentru salarii, alte 12.000 lei pentru impozite şi 4.600 lei pentru normele de hrană ale echipajului.

După această primă ţeapă, pe 21.06.2006, Ochialbescu şi Uzumtoma au mai încheiat cu Starboard încă un contract, în cadrul căruia i-au pus la dispoziţie Draga "Dunărea", pentru dragaje în portul Icdas, din Turcia. Valoarea contractului era de 391.623 dolari plus TVA, dar AFDJ nu şi-a încasat banii, pentru că a primit doar cecuri fără acoperire.

Navă vândută la fier vechi, pe bucăţi

După lucrările de dragare din Turcia, Draga Maritimă 1367 a trebuit să intre în reparaţii, care, conform contractului, trebuiau plătite de Starboard. Cum Starboard intrase în lichidare, tot AFDJ a plătit 60.000 de euro pentru primele reparaţii. Dar firmele care au executat reparaţiile au sechestrat nava, refuzând să o predea la AFDJ până nu primesc toţi banii. "Până la efectuarea de către AFDJ a plăţii lucrărilor de reparaţii, piesele rămân în grija Pravien SRL", se spune în procesul verbal nr. 17.644/28.07.2007, încheiat de AFDJ cu firma din Tulcea.

AFDJ a fost dată în judecată, riscând să plătească peste o sută de mii de euro. "Pentru recuperarea contravalorii lucrărilor de reparaţii executate de SC Servnaval SA Brăila, cu lanţul de cupe, această societate a formulat o cerere de emitere a somaţiei de plată la Tribunalul Brăila, prin care AFDJ Galaţi să fie obligată la plata sumei de 139.835 euro", se precizează în raportul Direcţiei de Control.

Acum, AFDJ riscă să piardă ditamai nava, pentru că firmele din Brăila şi Tulcea au anunţat că au început vânzarea navei la fier vechi, pe bucăţi, pentru a-şi recupera banii: "Pentru a recupera creanţele provenite din neplata prestaţiilor executate în favoarea Starboard SRL, cele două societăţi au informat conducerea AFDJ Galaţi asupra intenţiei de a comercializa subansamblele lanţului de cupe către terţe societăţi", se spune în raportul de control.

Misiune imposibilă: recuperaţi nava!

În raportul de control nr. 25.034/04.07.2011, avizat de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, e trecută şi o măsură care devine o misiune imposibilă pentru directorul general al AFDJ, Florin Uzumtoma: „Conducerea executivă a AFDJ va lua toate măsurile legale necesare pentru recuperarea utilajului Draga Maritimă 1367 de la SC Servanaval SA Brăila şi SC Pravien SRL Tulcea. Eventualele cheltuieli suportate de regie vor fi recuperate de la SC Starboard SRL".

romanialibera.ro

[dcp100168]

„Băieţii deştepţi" din navigaţie - contracte de 8,7 milioane euro

Un raport al Direcţiei de Control a Ministerului Transporturilor dezvăluie câteva tunuri date banului public prin contractele de dragare a Dunării, cu complicitatea fostei conduceri a Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, companie a Ministerului Transporturilor.

În raportul de control nr. 25.304/04.07.2011 sunt analizate contractele pentru lucrările de dragare a Dunării derulate în perioada 2010-2011, valoarea totală a acestora fiind cifrată la 8.700.000 euro. Dragarea Dunării presupune asigurarea adâncimilor necesare pentru navigaţie prin scoaterea aluviunilor cu ajutorul „drăgilor" şi transportarea acestora în zonele de depozitare cu ajutorul „şalandelor".

Achiziţia a fost anunţată pe SEAP pe 23.04.2010 şi cele trei loturi de lucrări pe diferite tronsoane de şenal navigabil au fost câştigate de trei firme: Argus SA Cernavodă (12.903.300 lei), Comision Trade SRL Brăila (9.008.200 lei) şi Superquatro Grup SRL Galaţi (13.107.500 lei). O primă observaţie a inspectorilor de la Direcţia de Control a Ministerului Transporturilor a fost că la licitarea lucrărilor pe cele trei loturi, cele trei firme au prezentat ofertele astfel încât fiecare dintre ele să fie pe locul 1 la un lot, pe locul 2 la un alt lot şi pe locul 3 la alt lot. Astfel, Argos SA Cernavodă a fost locul 1 la lotul 1, locul 2 la lotul 2 şi locul 3 la lotul 3. Superquatro Grup Galaţi a fost locul 1 la lotul 2, locul 2 la lotul 3 şi locul 3 la lotul 1. Comision Trade Brăila a fost locul 1 la lotul 3, locul 2 la lotul 1 şi locul 3 la lotul 2.

Firma Comision Trade aparţine fostului subprefect de Brăila, Florin Cârligea, afacerile Superquatro Grup sunt gestionate de Sterică Atanasiu, din clientela PSD, iar Argos Cernavodă e controlată de omul de afaceri Lucian Lazia.

AFDJ şi-a „umflat" cu 30% facturile plătite firmelor

Inspectorii de la Ministerul Transporturilor au descoperit că directorul general al AFDJ Florin Uzumtoma, schimbat din funcţie în urmă cu două săptămâni, a lucrat împotriva intereselor regiei pe care o conducea, împiedicând o măsurare precisă a cantităţii de aluviuni dragate, ceea ce era în avantajul celor trei firme. Uzumtoma ar fi trebuit să aplice Procedura Operaţională PO-75-01, în care se precizează că materialul dragat se determină prin prelucrarea cu un soft specializat a datelor rezultate din măsurătorile topohidrografice. Aceste măsurători se fac cu cele trei nave de tip „Donaris", importate din Germania în mod special pentru a intra în dotarea AFDJ. Prelucrarea datelor măsurate de navele „Donaris" ar fi dus la determinarea cu mare precizie a cantităţii de aluviuni dragate. Numai că directorul Uzumtoma a introdus propriile instrucţiuni, prin care au fost „umflate" cu 30% facturile pe care AFDJ le-a plătit celor trei firme: „Echipa de control a constatat că în contractele subsecvente nu se specifică în mod explicit cum se face recepţia lucrărilor executate, respectiv cum se calculează volumul de material dragat. Acesta se stabileşte de către AFDJ pe baza instrucţiunilor interne nr. 7.026/03.03.2010 (...)", se spune în raportul Direcţiei de Control a Ministerului Transporturilor, care a ajuns la concluzia că directorul AFDJ lucra: „Nu se specifică în nici un document cum se stabileşte procentul de majorare, formularea de până la 30% conducând la concluzia că se lucrează la înţelegere cu executantul"!

Regia a devenit „prestatorul" propriului prestator

Conform caietului de sarcini, firmele trebuiau să execute lucrările cu propriile drăgi şi şalande. În cazul contractului cu Superquatro Grup SRL Galaţi lucrurile nu au stat aşa. AFDJ-ul a făcut transportul aluviunilor în locul firmei, căreia totuşi îi plătea pentru aceste transporturi. De ochii lumii, fusese încheiat un contract de prestări servicii, prin care AFDJ devenea prestatorul propriului prestator. Spre exemplu, în perioada octombrie-decembrie 2010, AFDJ a efectuat transportul aluviunilor în locul Superquatro cu şalanda Iglicioara 6 de la punctul Albăneşti, primind de la Superquatro 12.492 euro.

Conform tarifelor AFDJ, valoarea acelor transporturi era în realitate de 40.425 euro, de 3-4 ori mai mare. Dar AFDJ a pierdut mult mai mult, pentru că în cadrul contractului de dragare îi plătea firmei Superquatro şi acele transporturi şi nu a plătit 12.000 de euro, cât încasase de de la Superquatro, ci de zece ori mai mult: 119.670 euro.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Superquatro s-a transformat din rege în împărat al banilor publici de pe Dunăre

Firma de lucrări hidrotehnice Superquatro este un fost sponsor al PDL. Compania adună contracte şi după instalarea liberalului Mircea Cristea la conducerea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Societatea gălăţeană Superquatro este, alături de Comision Trade Brăila şi Argos Cernavodă, una dintre cele trei firme abonate la lucrările fluviale. Altfel spus, firma de partid, abonată la banii publici, se asigură că şenalul are o adâncime care să permită navigaţia, scoţând mâlul de pe fundul Dunării. Doar pentru lucrările de dragare de pe Dunărea Fluvială şi braţul de pe Borcea – lotul 3, societatea a primit în acest an nu mai puţin de 1.911.162 lei.

AFDJ dă bani la Superquatro, însă lucrările sunt făcute tot de angajaţii regiei

Numai în urma ultimului control efectuat de către Curtea de Conturi s-a constatat că Administraţia Fluvială a făcut transpor­tul aluviunilor în locul firmei gălăţene, că­reia, totuşi, i se plătea pentru aceste transporturi. Altfel spus, AFDJ plătea o altă societate pentru acţiuni pe care le făcea tot regia fluvială. Mai exact, în perioada oc­tombrie – decembrie 2010, AFDJ a efectuat transportul aluviunilor în locul firmei Superquatro cu şalanda Igli­cioara 6, de la punctul Albăneşti.

Înfiinţată în perioada PSD, a cotizat la PDL şi primeşte contracte de la PNL

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a desfiinţat, la sfârşitul anului 2000, propriul departament de scafandrerie care deservea şi Administraţia Porturilor Dunării Maritime. La începutul anului următor, întâmplător sau nu, a fost înfiinţată SC Superquatro Grup SRL, specializată tocmai în servicii de scafandrerie. „Erau 16 scafandri la AFDJ. Se plătesc milioane de euro pe contracte cu firme, când se putea putea organiza cel mai puternic serviciu de scafandrerie din România”, ne-a declarat Vasile Cosma, fost scafandru al AFDJ.

Sterică Atanasiu este directorul firmei gălăţene. Omul de afaceri s-a bazat mereu pe doi reprezentanţi ai statului care au activat în companiile fluviale de stat, partenere de afaceri: PSD-istul Florin Popa şi PDL-istul Mihai Ochialbescu. Florin Popa - fost city-manager (actual, viceprimar) şi ex-director al APDM, până în 2005. De altfel, Florin Popa a fost şi consilierul lui Sterică Atanasiu, cu un salariu de 2.000 de euro pe lună. Printre contractele celebre primite cadou de către Superquatro este şi cel al ranfluării navei Transilvania, în care APDM „a donat” peste 3,6 milioane de euro. La conducerea APDM se afla, la acea vreme, Mihai Ochialbescu.

Şi unde se duc banii? Superquatro merge pe minus

Deşi primeşte, anual, contracte de miloane de euro, firma de servicii fluviale raportează pierderi imense an de an: 2009 – pierdere de 216.493 de lei, 2010 – pierdere de 4.162.33 de lei, 2011 – pierdere de 821.889 de lei.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Nereguli constatate de Curtea de Conturi la AFDJ şi APDM

Ambele companii cu atribuţii pe Dunăre şi cu sediul la Galaţi, AFDJ şi APDM, au călcat pe bec în anul 2012, reiese din raportul Curţii de Conturi dat publicităţii recent. În urma controalelor efectuate la cele două regii, inspectorii au constatat un prejudiciu total care depăşeşte două milioane de lei. Din acest prejudiciu, AFDJ are de recuperat „partea leului”, de 1,8 milioane de lei, în timp ce la APDM, „gaura” este de doar 419.000 de lei. În plus, în cazul AFDJ s-a ajuns în instanţă şi la urmărire penală.

Organele de urmărire penală, sesizate în cazul AFDJ

Cel mai mare prejudiciu pe care inspectorii Curţii de Conturi l-au constatat la Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, în urma controlului efectuat pe anul 2012, a constat în nerealizarea unor venituri proprii, în sumă de 1,080 milioane de lei. Astfel, nu au fost realizate, în totalitate, veniturile rezultate din lucrările de dragaj executate, ca urmare a renunţării pe parcurs la unele cantităţi de lucrări facturate, dar nerecunoscute de către beneficiarul acestora. De asemenea, nu au fost stabilite, evidenţiate şi urmărite, în vederea încasării de la beneficiarul lucrărilor, foloase nerealizate urmare a plăţilor parţiale sau cu întârziere, reprezentând lucrări de prestări de servicii executate şi acceptate de beneficiar.

Un alt prejudiciu constatat de Curtea de Conturi, în valoare de 316.000 lei, a fost cauzat de faptul că nu s-au calculat, facturat, înregistrat şi urmărit, în vederea încasării, penalităţi de întârziere aferente nerespectării termenului de realizare a obiectivului de investiţie „Complex administrare căi navigabile Giurgiu”, potrivit contractului de execuţie. La acelaşi complex din Giurgiu, nu s-a verificat realitatea lucrărilor executate, efectuându-se plăţi pentru materiale-fantomă, care nu se regăsesc la locul investiţiei. Valoarea acestui prejudiciu: 78.000 lei.

La AFDJ s-au constatat şi abateri… retroactive, dacă le putem numi aşa. Astfel, nu s-au dus la îndeplinire, în totalitate, măsurile dispuse prin decizia emisă de Curtea de Conturi în anul 2009, referitoare la stabilirea întinderii prejudiciilor şi recuperarea acestora. Prejudiciile respective proveneau din remunerarea membrilor comisiei de evaluare a ofertelor pentru realizarea unor obiective de investiţii; plata nelegală a studiilor postuniversitare de masterat; premierea nelegală a directorilor executivi ai AFDJ; plata unor cheltuieli de protocol fără documente justificative; achiziţia unor cantităţi de carburanţi constatate lipsă la inventariere. Inspectorii au constatat că AFDJ nu a îndeplinit în totalitate nici măsura dispusă prin decizia emisă de Curtea de Conturi în anul 2012, referitoare la neîncasarea penalităţilor de întârziere datorate de clienţi potrivit prevederilor contractuale, în valoare totală de 326.000 lei.

Neregulile constatate la AFDJ au „plutit” şi spre penal. Conform raportului Curţi de Conturi, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru următoarele abateri: nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică, referitoare la cantitatea şi calitatea bunurilor livrate/lucrărilor executate/serviciilor prestate şi/sau la termenele stabilite; nerespectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică, referitoare la termenele de realizare a lucrărilor stabilite; neducerea la îndeplinire în totalitate a măsurii dispuse prin decizie de către Curtea de Conturi în anul 2012, referitoare la încasarea penalităţilor de întârziere datorate de clienţi, potrivit prevederilor contractuale.

Pentru valorificarea constatărilor, Curtea de Conturi a emis o decizie prin care au fost dispuse măsuri pe care AFDJ trebuie să le ducă la îndeplinire în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru recuperarea prejudiciului şi pentru intrarea în legalitate. Cinci dintre măsurile dispuse au fost contestate. „Comisia de soluţionare a contestaţiilor a respins contestaţia, iar entitatea verificată a contestat Încheierea dată de Comisie în instanţă. Acţiunea în instanţă este în curs”, se mai arată în raportul Curţi de Conturi.

Dosarul neregulilor de la APDM, mai subţire

Neregulile constatate de Curtea de Conturi la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) pe anul 2012 au fost mai puţine decât la AFDJ, dar şi cu o valoare totală mai mică: 419.000 lei – un sfert faţă de „surata” sa în ale Dunării.

Şi la APDM s-a constatat nerealizarea unor venituri proprii, pe două „filiere”, din care prima a fost nerespectarea prevederilor contractuale, respectiv neactualizarea cu gradul de nerealizare a traficului minim de referinţă, a chiriei datorate de chiriaş (242.000 lei). Mai mult, APDM nu a luat nici măsurile legale pentru a cunoaşte stadiul de execuţie a lucrărilor, în vederea calculării penalităţilor contractuale (36.000 lei) la contractul de prestări servicii de proiectare şi execuţie lucrări la obiectivul „Platforme betonate depozitare containere cu racorduri la utilităţi pentru porturile Galaţi, Brăila şi Tulcea”, prin aplicarea clauzelor contractuale stabilite prin contractul de achiziţie publică.

Şi la APDM Curtea de Conturi a constatat efectuarea unor plăţi nelegale, în valoare totală de 141.000 de lei. Acestea au fost: contravaloarea elementului de deviz „Spor pentru îndoirea la cald a armăturilor cu D>24MM”, neprevăzut în devizul general al ofertei depuse şi în proiectul tehnic (13.000 lei); servicii juridice de „redactare cereri, asistenţă şi reprezentare juridică”, în cazul a 8 contracte încheiate cu două cabinete de avocatură, ulterior intrării în vigoare a OUG nr. 26/2012 (75.000 lei); contravaloarea serviciilor de audit extern pentru evaluarea modului de organizare, implementare şi funcţionare a Controlului Intern Managerial în cadrul Companiei Naţionale „Administraţia Porturilor Dunării Maritime” SA Galaţi (53.000 lei).

Şi în acest caz, Curtea de Conturi a stabilit mai multe măsuri pe care APDM trebuie să le îndeplinească „în vederea înlăturării abaterilor constatate, pentru recuperarea prejudiciului şi pentru intrarea în legalitate”.

presagalati.ro

[dcp100168]

Dragarea Dunării Fluviale, o prioritate pentru AFDJ Galați

Debitul Dunării în acest moment este dublu faţă de media anuală (7.200 de mc/secundă, faţă de media anuală de 5.300 de mc/s), un lucru bun, având în vedere că anul trecut fluviul a cunoscut scăderi masive de nivel şi debit, fapt ce a condus la probleme în navigaţie, în special pe Dunărea Fluvială, pe care Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi nu are, în prezent, nave proprii pentru a efectua lucrări de dragaj. De altfel, din acest motiv, AFDJ Galaţi a lansat licitaţia pentru adjudecarea lucrărilor de dragaj al Dunării Fluviale pentru anii 2019, 2020 si 2021, însă, potrivit şefului AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, licitaţia este blocată din cauză că unul din ofertanţi a depus o contestaţie.

Pe de altă parte, AFDJ Galaţi va avea, în curând, un complex de dragaj realizat cu fonduri europene, complex compus dintr-o dragă absorbant/refulantă, o conductă de transport al materialelor dragate, un împingător, o şalandă nepropulsată şi un ponton de acostare. Complexul de dragare are o valoare totală de 11,18 milioane de euro şi urmează să fie funcţional, conform contractului, cel târziu în luna mai a acestui an (12 luni + 45 de zile forță majoră, de la semnarea contractului, din martie 2018). La acesta se vor adăuga alte 2 drage pentru achiziţia cărora care AFDJ Galaţi a trimis Ministerului Transporturilor o notă de fundamentare. Potrivit şefului AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, achiziţia celor două drage, ceea ce ar presupune o alocare bugetară de circa 70 de milioane de lei, a fost aprobată, de principiu, de către ministerul de resort, urmând ca în acest an să se demareze procedura de licitaţie pentru construcţia celor două nave. Potrivit specialiştilor, navele vor fi construite în termen de 17 luni de la semnarea contractului, adică, în cel mai bun caz, la mijlocul anului 2021, perioadă până la care AFDJ tot va trebui să externalizeze activitatea de dragare a Dunării Fluviale. Asta şi deoarece complexul de dragaj, realizat cu fonduri europene, are trei misiuni foarte clar stabilite, prin proiectul european, respectiv, crearea unui nou șenal navigabil la Bechet, a unui nou “sens de circulație” pe Dunăre, pe sub podul de la Calafat-Vidin precum și crearea unui șenal navigabil către portul Corabia.

Potrivit datelor AFDJ Galați, anul trecut, s-au dragat 566.615 mc de pe Dunărea Fluvială și 795.956 de mc de pe Dunărea Maritimă, în creștere față de anul 2017 (352.000 mc pe Dunărea Fluvială și 701.957 de mc pe Dunărea Maritimă), de anul 2016 (289.413 mc pe Dunărea Fluvială și 670.559 mc pe Dunărea Maritimă) sau de 2015 (327.915 mc pe Dunărea Fluvială și 439.100 mc, pe Dunărea Maritimă).

gazetagalatiului.ro