Dascălii din judeţ renunţă la catedre

[dcp100168]

Profesorii fac naveta la ţară pe datorie

Cei 15 profesori gălăţeni care fac naveta aproape zilnic în comuna Oancea se plâng că nu le-au mai fost decontate biletele de transport din luna ianuarie. Oamenii au ajuns să se împrumute de la prietenmi sau rude pentru a putea ajunge la şcoal

Mulţi dintre dascăli sunt hotărâţi să nu mai meargă la şcoală. „În prima fază m-am împrumutat, iar acum am vorbit cu şoferii şi merg pe datorie. Le voi da banii la leafă. Am salariul de 1.000 de lei pe lună, din care 250 de lei se duc pe navetă. Dacă ne mai ia 25% din salariu înseamnă că rămân cu 500 de lei pe lună în mână. Nu este posibil, mai stau o lună, până la sfârşitul şcolii, dar după aia o să-mi caut în Galaţi, pentru că nu-i rentabil", spune Georgiana Bălănică, una dintre învăţătoarele care face naveta la Oancea.

Deşi edilii au promis că le va da profesorilor banii restanţi în luna aprilie sau cel mai târziu în mai, din păcate nu s-au ţinut de cuvânt. „Oancea este singura comună din judeţ care a primit buget format din 4 cifre: 6.000 de lei. Pentru tot anul! Din aceşti bani nu putem să le asigurăm oamneilor decontul pentru navetă. Dacă oamenii ne înţeleg, de bine, dacă nu, să ne dea în judecată", spune viceprimarul comunei Oancea, Pericle Avădanei.

Edilii localităţii i-au sfătuit pe dascăli să depună un memoriu la Inspectoratul Şcolar Galaţi, care la rândul lui să ceară conducerii Consiliului Judeţului să aloce bani mai mulţi la viitoarea rectificare de buget. Cei 15 profesori care fac naveta la Oancea plătesc fiecare, lunar, câte 250 de lei pe transportul cu maxi-taxi.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Dascalii_navetisti-trasi_in_teapa_cu_deconturile_0_263373785.html

[dcp100168]

Dascălii din judeţ renunţă la catedre

Mulţi primari au anunţat că nu pot asigura decontarea transportului zilnic pentru dascălii care fac naveta. Dacă unii profesori au renunţat la catedre, alţii se zbat să găsească gazde cu chirii cât mai mici în localităţile în care profesează. Problema decontării navetei pentru cadrele didactice care vin din oraşe ca să-i inveţe carte pe copiii din mediul rural este una spinoasă, şi asta nu de azi, de ieri. Dacă până nu demult primarii din localităţile judeţului mai dădeau ceva bani profesorilor pentru transport, anul acesta, cei mai mulţi dintre edili au anunţat că nu mai au de unde să obţină fonduri pentru decontarea abonamentelor. “Avem fonduri reduse alocate oraşului. În plus, încasările sunt şi ele mici. Din punctul meu de vedere, aceste fonduri ar trebui să vină de la Guvern pentru că bugetele locale nu pot duce această povară”, afirmă primarul oraşului Bereşti, Octavian Dică.

Cei mai mulţi profesori ştiu că nu vor primi aceşti bani pentru a putea face naveta şi încearcă să găsească soluţii pentru a se putea descurca cumva. Una dintre ele este aceea de a-şi căuta gazdă în localitatea în care predau. Sunt însă şi dascăli care nu îşi pot schimba domiciliul pentru că au sărăcit bugetele gestionate de primari. De exemplu, Gilda Duca a obţinut o catedră de chimie la Grupul Şcolar „Paul Bujor” din Bereşti. Din păcate, ea a fost nevoită să renunţe la orele respective pentru că ar fi trebuit să străbată, pe banii săi, o distanţă mult prea mare. „Nu pot să fac naveta. Mă costă cam 400 de lei pe lună, iar salariul meu este de 1.000 de lei. Am doi copii, deci o familie de întreţinut, iar banii care-mi rămân nu-mi ajung. Nu pot nici să-mi găsesc gazdă la Bereşti. Asta este o soluţie doar pentru cineva care n-are obligaţii familiale. Prin urmare am renunţat la această catedră”, declară Gilda Duca.

Conducerea Inspectoratului Şcolar cunoaşte situaţia dar nu poate decât să spere că această anomalie va fi rezolvată de intrarea în vigoare a noii Legi a educaţiei. „Aceasta ar urma să prevadă ca fondurile destinate decontării navetei să ajungă de la Ministerul Educaţiei direct în conturile şcolilor, reducând astfel presiunea asupra bugetelor locale”, spune inspectorul general adjunct Onuţ Atanasiu.

Din păcate, adoptarea legii întârzie la Senat şi există riscul să mai stea acolo multă vreme din cauza disputelor politice pe marginea ei. În aceste condiţii, un termen realist de intrare în vigoare a noii legi ar putea fi 1 ianuarie 2011. Conducerea ISJ îi sfătuieşte pe cei care au catedre în localităţi aflate la distanţă mare de oraş să-şi găsească gazde. Experienţa anilor trecuţi ne arată faptul că au fost şi cazuri în care dascălii locuiau în gazdă, la rude sau prieteni şi care solicitau şcolilor decontarea unor bilete cerute în autogări altor călători. Autorităţile şcolare admit că au existat şi astfel de situaţii, dar inspectorul general adjunct Onuţ Atanasiu este convins că nu se vor repeta după apariţia Legii educaţiei, în sensul că şcolile vor putea avea „în mână” situaţia dascălilor şi nu vor mai deconta decât după o analiză atentă a fiecărui caz.

Potrivit Statutului Personalului Didactic, dascălii care nu dispun de locuinţă şi cei cărora nu li se poate oferi cazare corespunzătoare în localitatea în care profesează, li se vor deconta cheltuielile pentru transport în comun, la şi de la locul de muncă. În cazul în care nu există mijloace de transport în comun între localitatea de domiciliu şi sediul instituţiei de învăţământ, profesorii pot primi contravaloarea a 7,5 litri benzină Premium la 100 km parcurşi dacă se deplasează la şcoli cu maşinile personale. Decontarea sau plata echivalentă costurilor de transport se va efectua de către administraţia publică locală.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Dascalii_nu_pot_plati_naveta_si_renunta_la_catedre_0_334766598.html

[dcp100168]

Profesorii renunţă la catedrele de la zeci de kilometri de casă

După ce au sperat că vor prinde o catedră mai aproape de oraş, profesorii gălăţeni care primiseră ore la şcoli îndepărtate renunţă la ele. În prima zi de şcoală profesorii gălăţeni au dat mari bătăi de cap reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Galaţi. „E o nebunie! Avem multe cazuri de profesori din oraş care ne anunţă în scris că refuză catedrele din mediul rural. Asta după ce au aşteptat prima zi de şcoală pentru a vedea dacă nu cumva se mai eliberează ceva posturi ori în oraş, ori la distanţă mai mică de el", spune inspectorul general adjunct, Onuţ Atanasiu, care spune că toate aceste aspecte dau impresia de dezorganizare. Din fericire, catedrele pot fi acoperite, cel puţin pentru moment, cu suplinitori proveniţi în special din localităţile cu catedre libere.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-_Profesorii_renunta_la_catedrele_de_la_zeci_de_kilometri_de_casa_0_334766943.html

[dcp100168]

Tot mai mulţi profesori îşi abandonează catedrele

Fost profesor în România, dezamăgit de salariu, de politicieni, de sistemul sanitar, de ordonanţele de urgenţă cu nemiluita, caut o casă, un job şi un trai decent în ţara dumneavoastră. Aşa sună, cel mai probabil, visurile multor dascăli de la catedră.

Unii şi-au luat inima în dinţi şi au plecat deja peste graniţă. În acest an, în jur de 50 de cadre didactice gălăţene, mai multe decât în 2009, au renunţat de bună voie la predat, pentru un an întreg. De regulă, asta înseamnă că şi-au găsit un job mai bine plătit şi, dacă se poate, în străinătate.

Studii sau muncă

Legislaţia le permite oamenilor de la catedră să-şi ia concediu fără plată timp de un an, pentru studii sau pe motive personale, postul fiindu-le rezervat. Dacă, faţă de anul trecut, numărul solicitărilor de concediu fără plată pentru studii a rămas relativ constant, numărul celor care invocă în cererea lor nevoi personale s-a dublat faţă de 2009.

Astfel, în 2010, conform datelor oferite de inspectorul şcolar Andra Ionescu, 31 de profesori, faţă de 16 anul trecut, şi-au motivat solicitarea de concediu cu „nevoi personale”.

În plus, legislaţia le permite acestora din urmă prelungirea concediului cu un an. În 2010, cinci persoane au procedat în acest mod, în aşa fel încât, în total, în anul şcolar în curs sunt 36 de dascăli în „fără plată”.

Cu grade didactice, în străinătate

De regulă, „nevoile personale” se traduc într-o familie de întreţinut, rate la bănci imposibil de achitat sau pur şi simplu nevoia unui trai decent şi demn. Aşa a gândit, cel mai probabil, şi un dascăl gălăţean cu gradul I care, vara aceasta, a plecat cu familia în Danemarca, unde şi-a găsit un post de îngrijitor, la trei şcoli diferite.

Alţii sunt pe picior de plecare. Cristina C. lucrează în sistem de 6 ani, fiind titulară pe o catedră de limbi străine. Şi-a depus dosar pentru viză în Canada, luând calcul cheltuielile aferente, dar şi eventualitatea unei reconversii profesionale. „Dezamăgirile sunt de ordin social, toate sunt la pământ, sistemul medical, apoi cel de învăţământ, cel legislativ. Nu în ultimul rând, plec din cauza instabilităţii financiare. Aici ţi se omoară speranţa în mai bine”, ne-a spus profesoara de 28 de ani.

Numărul celor care pleacă fără să mai privească în urmă, este cu siguranţă, mai mare, şi nu poate fi contabilizat decât la nivel de şcoală. Numai două asemenea cazuri sunt la Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin”: „În decurs de câţiva ani, de la noi au plecat trei cadre didactice ca să predea în străinătate. Anul acesta, unuia dintre ei nu i s-a aprobat cererea de concediu fără plată, pentru că ar fi fost al treilea an consecutiv în această situaţie. De un an, o profesoară de matematică, cu grade şi ceva vechime, predă la o universitate, în Canada, iar anul acesta ne-a anunţat că nici nu îşi mai prelungeşte concediul, pentru că nu se mai întoarce”, ne-a spus directorul liceului, Ioan Tudor.

Gest justificat

Lidia Antoniu, reprezentant al Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Galaţi, spune că din sistem pleacă profesori de toate vârstele, nu doar cei foarte tineri. „Suntem în plină criză, salariile s-au redus cu 25 la sută, mulţi fac naveta şi nu întrevăd decontarea ei. E de înţeles că pleacă”, adaugă profesoara, găsindu-le toate justificările pentru gestul lor.

Posturile libere, ocupate cu necalificaţi

Posturile neacoperite cu profesorilor calificaţi, care, poate, preferă un job străinătate, le rămân pensionarilor şi persoanelor cu studii medii. Astfel, în acest an, 90 de norme de predare sunt acoperite de pensionari şi alte 61 de cadre didactice necalificate, dintre care 18 cu studii medii, 8 studenţi, iar restul cu diplomă universitară, dar cu ore de altă disciplină decât specializarea. Cele mai multe catedre acoperite cu pensionari şi necalificaţi sunt de biologie şi de matematică.

http://www.viata-libera.ro/articol-Tot_mai_multi_profesori_abandoneaza_scoala_2.html

[dcp100168]

Profesorii gălăţeni plătesc naveta din salariile reduse

Foarte puţine localităţi au găsit fonduri pentru asigurarea deconturilor. Mulţi profesori vor să părăsească sistemul de învăţământ pentru că nu mai au de unde să scoată bani pentru transport.

Situaţia privind decontul navetei dascălilor care merg în alte localităţi decât cele de domiciliu pentru a preda arată extrem de sumbru. În judeţul Galaţi, 13 localităţi nu au alocat niciun leu pentru ca dascălii să-şi primescă banii cheltuiţi pentru transport, iar primarii din 10 localităţi au alocat mai puţin de jumătate din fondurile necesare.

Nici la Galaţi, municipalitatea nu a putut acoperi mai mult de 80% din bugetul necesar. „Diferenţa de 6.000 de lei a fost acoperită la ultima rectificare de buget şi urmează să ajungă în conturile celor care beneficiază de decontarea navetei”, spun reprezentanţii Primăriei. „Sunt oameni care vor să plece din învăţământ, tendinţa fiind mai evidentă în rândul suplinitorilor care nu-şi pot permite să cheltuiască jumătate din salarii pe transport. De fapt, să încerece cineva să trăiască cu 350 de lei pe lună”, spune vicepreşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Galaţi, Lidia Antoniu, care este hotărâtă să intenteze procese tuturor consiliilor locale care nu le dau banii pentru navetă dascălilor.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Profesorii_galateni_platesc_naveta_din_salariile_reduse_0_368363281.html

[dcp100168]

58 de profesori gălăţeni au renunţat la catedre în primul semestru

Un post în învăţământ pe bani puţini, cu navetă nedecontată sau în condiţiile în care instituţia şcolară e pândită de comasare nu mai încălzeşte pe nimeni. Aşa că, după exodul în străinătate al elevilor excepţionali, e rândul profesorilor să părăsească barca din ce în ce mai nesigură a Educaţiei. Date recente furnizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi arată că tot mai mulţi angajaţi renunţă, cel puţin pentru o perioadă determinată de timp, la postul deţinut în şcoală. Majoritatea nu se mai întorc la catedră, deoarece pleacă să lucreze peste graniţă sau, în orice caz, dacă rămân în ţară, îşi găsesc un job mai bine remunerat, în alt domeniu de activitate.

De pe 15 septembrie 2010 şi până în prezent, din învăţământul gălăţean au plecat cam câte patru cadre didactice în fiecare săptămână. Din datele inspectorului şcolar responsabil cu resursele umane, Andra Ionescu, de la începutul anului şcolar, 58 de profesori, învăţători sau educatori au cerut concediu fără plată pentru un an calendaristic. Altfel spus, au plecat câte doi dascăli din fiecare liceu sau grup şcolar existent în Galaţi şi Tecuci. Sau un profesor şi jumătate din fiecare şcoală gimnazială din cele două municipii.

Cifra este cu atât mai îngrijorătoare cu cât o comparăm cu situaţia din 2009 / 2010, când, pe întreg parcursul anului şcolar, doar 16 cadre didactice gălăţene au preferat să intre în concediu fără plată.

De data aceasta, cu aproape două săptămâni înainte de încheierea primului semestru, din sistemul de învăţământ au plecat deja de trei ori mai mulţi dascăli decât în tot anul şcolar anterior. Ce se va întâmpla cu oamenii din şcoli până la mijlocul lui iunie, în condiţiile în care mai sunt şi alţi profesori care au cerut să stea acasă, în concediu de studii? Pe lângă cei 58 de solicitanţi aflaţi în concediu fără plată, alte 16 cadre didactice stau acasă, cu cărţile în braţe.

Rămân necalificaţii şi pensionarii

Bineînţeles, elevii nu rămân fără profesor la clasă. Cei care le iau locul sunt însă fie profesori necalificaţi în disciplina pe care trebuie să o predea, fie cadre didactice pensionare. Astfel, momentan, în şcolile gălăţene, 67 de norme sunt acoperite de necalificaţi şi alte 118 norme de către pensionari. Cele mai multe catedre acoperite cu cadre pensionare şi necalificate sunt de biologie, de matematică şi de educatoare. În total, în învăţământul gălăţean sunt angajate aproape 6.000 de cadre didactice.

http://www.viata-libera.ro/articol-Si_profesorii_fug_de_scoala_2.html