Monument închinat militarilor morţi în Afganistan

[dcp100168]

La Galaţi a fost dezvelit de Ziua Armatei un monument închinat militarilor morţi în Afganistan

Cadrele militare şi autorităţile locale din Galaţi au dezvelit, duminică, de Ziua Armatei, un monument închinat eroilor decedaţi pe frontul din Afganistan: sublocotenenţii post-mortem Narcis Şonei, Ionuţ Cosmin Sandu şi Marius Claudiu Covrig, de la Batalionul 300 Infanterie mecanizată Sf. Andrei. Numele militarilor sunt înscrise pe placa comemorativă dezvelită duminică, transmite corespondentul NewsIn. Monumentul este amplasat pe strada Brăilei din Glaţi, cea mai circulată arteră din municipiu. După slujba de pomenire a celor trei militari decedaţi, comandantul lor, lt. col. Adrian Soci, a spus câteva cuvinte. "I-am cunoscut pe cei trei militari. Am luptat alături de ei în Afganistan şi am trăit, alături de colegii mei, drama sacrificiului suprem, pe care ei l-au făcut pentru libertate", a declarat comandantul batalionului. La ceremonie au participat şi membrii Asociaţiei Cavalerilor Cruciaţi Dunărea de Jos, purtătorii Ordinului Sf. Ioan de Ierusalim, denumiţi şi Cavaleri de Malta, care au sponsorizat ridicarea monumentului.

Batalionul 300 Infanterie Mecanizată "Sfântul Andei" din Galaţi a pierdut trei oameni în timpul misiunilor din teatrele de operaţiuni din Afganistan. În prima misiune, desfăşurată în perioada ianuarie-iulie 2005 în provincia Kandahar, sublocotenentul post-mortem Narcis Şonei, în vârstă de 26 de ani, a decedat pe 24 aprilie 2005, după ce TAB-ul în care se afla a fost aruncat în aer. În a doua misiune, derulată în ianuarie-iulie 2008, militarii gălăţeni au pierdut doi camarazi, pe sublocotenenţii post-mortem Ionuţ Cosmin Sandu, de 29 de ani, şi Claudiu Marius Covrig, de 30 de ani. Sandu a decedat pe 20 martie 2008, când autovehicul Humvee în care se afla a trecut peste un dispozitiv exploziv improvizat, în provincia Zabul. Covrig a murit pe 13 iunie 2008, când transportorul blindat în care se afla a fost atacat de forţe insurgente cu armament uşor şi aruncătoare de grenade, pe Autostrada A1 Qalat-Kabul, la aproximativ 50 de kilometri de Qalat. Tragediile s-au petrecut în timpul unor misiuni de patrulare.

După discursurile veteranilor şi oficialităţilor locale a fost programată o paradă militară care va încheia ceremonialul de la Galaţi. În dispozitivul de defilare s-au aflat militari de la infanterie şi tancuri, jandarmi, militari şi cadre ale Inspectoratului Situaţiilor de Urgenţă.

[dcp100168]

Monumentul eroilor morţi în Afganistan a fost construit după un model francmason

Cavalerii de Malta şi-au marcat prezenţa în Galaţi prin Monumentul Eroilor din Afganistan. Cea mai puternică societate secretă din lume, Francmasoneria, încearcă să-şi impună simbolistica.

Anul trecut, de Ziua Armatei, "Cavalerii de Malta", au inaugurat pe strada Brăilei, în Mazepa I, un monument francmason. Construirea acestuia a fost justificată cu necesitatea comemorării memoriei celor trei soldaţi ucişi în Afganistan: Narcis Şonei, Ionuţ Cosmin Sandu şi Marius Claudiu Covrig.

În realitate, monumentul respectiv reprezintă lojile (asociaţiile) francmasonice. Conform ritualurilor masonice, lojile se sprijină pe trei coloane având formele: dorică, ionică şi corintică. Exact ca monumentul de la Galaţi, unde fiecare coloană este realizată în aceste stiluri. "Nu m-a contactat nimeni de la această societate secretă. Nu stiu ce legătură are acest monument masonic cu memoria fratele meu ", ne-a declarat Cristi Covrig, fratele soldatului ucis în Afganistan.

Semnificaţia celor trei coloane, conform literaturii de specialitate, îi simbolizează pe Maestrul Venerabil şi pe cei doi Supraveghetori. Cu alte cuvinte prezenţa monumentului, semnifică prezenţa masonilor.

Priorul general al Cavalerilor de Malta din România, IulianMoisescu neagă semnificaţia secretă a monumentului. "Nu este un simbol masonic. Cinsteşte doar memoria soldaţilor. Asemănarea este o coincidenţă. Oricum arhitectul a venit cu proiectul", ne-a explicat Iulian Moisescu.

"Nu pot să comentez cine a venit cu acestă idee. Să spunem că asemănarea este doar o coincidenţă", ne-a declarat şi arhitectul Sergiu Porumboiu.

Pe de altă parte, monumentul a fost ridicat fără să se fi solicitat autorizaţie de construcţie. „Sunt la Strasbourg, mă voi întoarce în câteva zile şi atunci vom rezolva şi problema autorizaţiilor", ne-a declarat, Iulian Moisescu.

Francmasoneria, în conflict cu morala creştină

Astfel de monumente ridică şi în ceea ce priveşte morala. Literatura de specialitate prezintă astfel de societăţi secrete în opoziţie cu morala creştină. "Nu vreau să comentez acest subiect, pentru că este treabă Bisericii că s-a făcut un astfel de monument, oricare ar fi semnificaţia sa. Probleme ar trebui să-şi pună cei care au realizat şi cei care au dat aprobările pentru un astfel de monument", ne-a declarat Părintele Geru, de la Arhiepiscopia "Dunării de Jos".

Iată ce scrie istoricul Radu Comănescu despre Francmasonerie: "Etimologic vorbind, Francmasoneria este o asociaţie a zidarilor (masoni) liberi (adjectivul "franc" desemna în Evul Mediu francez pe cineva scutit de dările feudale). Cuvântul franc-mason, încetăţenit la noi prin sec. al XVIII-lea de un cleric, vine pe filiera franceză; dar şi în celelalte mari limbi europene sensul termenului este identic: freemason (în engleza), Freimaurer (în germana), liberi muratori (în italiana). Faţă de secolele trecute, astăzi Francmasoneria nu se mai declară societate secretă, ci discretă. Grupurile sociale cele mai active sunt oamenii politici, bancherii, oamenii de afaceri, oamenii de cultură, structurile militarizate, justiţia şi mişcarea sindicală".

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Masonii_isi_impun_simbolurile_prin_intermediul_Monumentului_Eroilor_din_Afganistan_0_336566401.html

[dcp100168]

Război între Primăria Galaţi şi Cavalerii Cruciaţi. Deşi pare o glumă, litigiul se va soluţiona la Tribunal

Un demers în aparenţă nobil, pentru cinstirea memoriei unor eroi, s-a transformat într-un război între autorităţile publice de la Galaţi şi o organizaţie neguvernamentală.

Totul a început în anul 2009, atunci când proaspăt înfiinţata asociaţie „Cavalerii Cruciaţi-Dunărea de Jos” a propus Primăriei Galaţi construirea unui monument în cinstea sublocotenenţilor post-mortem Narcis Şonei, Ionuţ Cosmin Sandu şi Marius Claudiu Covrig. Cei trei militari gălăţeni şi-au pierdut viaţa în misiune, în Afganistan, în perioada 2005-2008, iar autorităţile locale şi-au dorit să-i onoreze, aşa că propunerea ONG-ului a fost acceptată fără probleme.

Încă de la început au apărut, însă, disensiuni, deoarece asociaţia a insistat să se ocupe de tot, inclusiv de viziunea artistică, aşa că municipalitatea s-a retras din proiect. Ca urmare, terenul aferent construirii monumentului (situat în centrul oraşului Galaţi, în mijlocul unui spaţiu verde) a fost concesionat Cavalerilor Cruciaţi pentru „o construcţie provizorie cu scop comemorativ”, iar în scurt timp aceasta a şi apărut la faţa locului. Este vorba despre un soclu de marmură pe care se află o placă (cu un text închinat celor trei eroi) şi trei coloane cu capiteluri în stiluri diferite: doric, ionic şi corintic. Tocmai acele coloane au stârnit controverse, căci au apărut acuzaţii că monumentul ar fi o diversiune masonică, ştiut fiind faptul că succesiunea de coloane este des folosită de organizaţia secretă pentru a simboliza pe „Maestrul Venerabil” şi pe cei doi „Supraveghetori”. De altfel, acesta a şi fost motivul pentru care reprezentanţii Bisericii Ortodoxe nu au vrut să participe la sfinţire, iar autorităţile locale nu au mai mers la inaugurare, deşi era vorba, în esenţă, de cinstirea memoriei unor eroi. Priorul general al Cavalerilor de Malta din România (la care Cavalerii Cruciaţi de la Galaţi sunt afiliaţi), Iulian Moisescu, a încercat să liniştească spiritele şi a negat semnificaţia presupus secretă a monumentului. „Nu este un simbol masonic. Cinsteşte doar memoria soldaţilor. Asemănarea este o coincidenţă. Oricum, arhitectul a venit cu proiectul”, a explicat acesta. La rândul său, arhitectul Sergiu Porumboiu, cel care a conceput monumentul, a declarat că nu a avut în vedere vreun simbol încifrat, ci doar o viziune artistică relevantă. Trebuie spus că şi arhitectul este membru al organizaţiei masonice „Steaua României”.

Deşi litigiul părea să se fi stins la un moment dat, în 2012, autorităţile locale au somat Cavalerii Cruciaţi să intre în legalitatea cu monumentul, deoarece acesta nu avea niciun fel de aviz legal, nici pentru construire (actul de concesiune fiind doar o etapă preliminară, nu suficientă) şi nici din partea Direcţiei de Cultură sau a comisiei pentru monumente de for public. După o perioadă de somaţii şi promisiuni din partea liderului asociaţiei, Florin Melinte (muzician care a ocupat mai bine de un deceniu postul de director al Teatrului Leonard din Galaţi), războiul dintre cruciaţi şi primărie a ajuns, la sfârşitul anului 2019, în justiţie. Litigiul este înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi, iar edilii cer anularea contractului de concesiune şi desfiinţarea monumentului. Deocamdată, la primul termen, s-a dat o amânare la solicitarea Asociaţiei Cavalerilor Cruciaţi „Dunărea de Jos”.

adevarul.ro