Liceul de Marină nu mai "produce" marinari!

[dcp100168]

„Fabrica de marinari” trebuie repusã pe linia de plutire

* Între şcoalã de arte şi meserii şi colegiu tehnic, elevii gãlãţeni învaţã din ce în ce mai greu marinãria. Nimic nu mai e ce era odatã... Grupul Şcolar de Marinã trebuie sã devinã liceu!

Anul trecut, bãtrânul Grup Şcolar Industrial de Marinã din Galaţi sãrbãtorea, fãrã prea multe motive de bucurie, prima promoţie de SAM (Şcoalã de Arte şi Meserii) din istoria post-decembristã a unitãţii de învãţãmânt. Spuneam cã au fãcut-o fãrã prea multe motive de laudã pentru cã gândul cadrelor didactice, dar în special al celor care se ocupã de practica elevilor, era încã la perioada fastã de dinainte de 1997 şi, de ce nu, la perioada de dinainte de 1990, când Liceul scotea marinari de “clasã” pe ruta scurtã de 4 ani de liceu. “Pânã în 1997, practic era învãţãmânt liceal de zi şi şcoalã profesionalã. Din 1997 şi pânã în 2001, la apariţia şcolilor de arte şi meserii, am fãcut un învãţãmânt adiacent transportului. Prin schimbarea sistemului de învãţãmânt, din 2001 încoace nu ne mai regãsim decât la SAM, la liceu de 4 ani nu mai existã specializãri pentru noi. Deci doar la sistemul de 2A1A2, unde primii doi ani sunt de Şcoalã de arte şi meserii, al treilea este anul de completare iar ultimii doi sunt de liceu”, spune directorul adjunct al Liceului de Marinã, Dima Istrate.

Dacã vrei sã te faci marinar...

Deşi nu au lãsat sã se înţeleagã acest lucru foarte clar, profesorii şi maiştrii de la Liceul de marinã sunt nemulţumiţi în special de calitatea elevilor care aspirã la titlul de marinar. “Când eu am nişte lapte şi-l smântânesc de rãmâne doar zerul, mai pot eu scoate unt din acel zer?”, se întreabã retoric comandantul navei şcoalã “Steaua Polarã”, Ion Cocleazã. Directorul Dima Istrate este puţin mai temperat: “Din 2001 suntem pe ruta progresivã. Sincer sã fiu, eu personal nu fac deosebire între ruta progresivã şi liceu. Dar trebuie înţeles faptul cã, în acest moment, singura modalitate de a te face marinar este sã vii pe ruta progresivã”, este de pãrere directorul adjunct, în vreme ce directorul plin, Maria Bleoancã, este nemulţumit mai mult de disciplina elevilor. “Întâmpinãm ceva greutãţi cu cei care sunt în primii doi ani obligatorii, în special probleme de disciplinã, însã reuşim sã-i determinãm sã respecte regulamentele. Cei care nu reuşesc fie repetã anul, fie se transferã la alt liceu”, spune Maria Bleoancã.

Şi ca sã fim şi mai clari asupra acestei probleme, am aruncat o privire asupra promovabilitãţii la SAM. Nu ne-a arãtat prea multe: promovabilitatea în anul şcolar 2007-2008 a fost destul de mare şi nu a coborât sub 92,92%. În schimb, problema este cã pe traseu s-au pierdut cam jumãtate dintre elevi. Dacã în 2002 au pornit la drum 7 clase la SAM, în 2007 au terminat efectiv şcoala doar 4. Nu este exclus ca pe parcursul celor 5 ani de şcoalã sã aparã şi unii factori care sã-i influenţeze pe tineri sã renunţe la cursuri. Ar putea fi şi cazul carnetului de sãnãtate, care de multe ori nu este procurat de elevi şi astfel ei sunt descalificaţi. “Ca sã meargã mai departe, în anul de completare, şi sã obţinã carnet de marinar, tinerii trebuie sã-şi facã un carnet de sãnãtate, care este eliberat de Policlinica CFR. Este o cerinţã a Autoritãţii Navale Române. Pentru acest carnet, elevii ar trebui sã plãteascã 150 de lei noi. Mulţi dintre elevi nu cer acest carnet”, spune directorul Maria Bleoancã.

În plus, ar mai putea fi gândul cã la finalul celor 5 ani de şcoalã, pentru a deveni marinari cu acte în regulã, absolvenţii trebuie sã mai susţinã un examen. “Legislaţia în domeniul naval impune, indiferent de forma de şcolarizare, o atestare din partea autoritãţii navale. Pânã în 1990, diplomele erau recunoscute din oficiu, alãturi de diploma de bacalaureat se obţinea şi un certificat de competenţe. El se ducea, de exemplu, la Navrom, se angaja şi în interval de un an de zile trebuia sã dea un examen. Practic, el îşi fãcea stagiul şi în termen de 1 an îşi dãdea definitivatul. Dupã 1990 autoritatea navalã a adaptat legislaţia la cea internaţionalã şi, indiferent de şcoalã, este obligat sã dea un examen”, spune Dima Istrate.

Unde-s diferenţele?!

L-am întrebat pe comandantul navei şcoalã “Steaua Polarã” unde sunt diferenţele între clasele de liceu de acum 10 ani şi cele de SAM de acum. “Eu constat nişte diferenţe. În anii ‘80, dacã intrai într-o clasã riscai sã pleci de acolo cu dureri de cap din cauza avalanşelor de întrebãri. Acum stai o orã într-o clasã şi pleci cu dureri de cap din cauza telefoanelor. Pe vremuri, aveam o scanare a sãnãtãţii candidaţilor. Elevul trebuia sã aibã un aviz la intrarea în şcoalã care sã spunã dacã este apt sau nu de navigaţie. Acel aviz îl dãdeau Autoritatea Navalã şi Inspectoratul de Navigaţie Civilã. Dupã Revoluţie s-a urmãrit mai mult realizarea unui plan de şcolarizare. Nu conteazã cum, important este sã facem planul. Viaţa a demonstrat cã vechiul sistem a dat şi nişte rezultate. Sunt oameni care au ajuns nume grele în domeniu”, spune Ion Cocleazã.

În toatã aceastã vreme, constantele din marinã rãmân aceleaşi şi nu se vor schimba niciodatã: Dunãrea, vapoarele, care au tot o prova şi o pupa şi tot pe “Principiul lui Arhimede” plutesc, ca sã nu mai vorbim cã manevrele de acostare sau de plecare rãmân aceleaşi. “Situaţia este urmãtoarea: în momentul în care tu, elev, ai pãtruns aici, eşti oare apt sã acumulezi toatã cantitatea de informaţii, s-o dai mai departe, sã ai posibilitatea sã faci conexiuni? Pentru cã activitatea de navigaţie nu înseamnã a te urca la volanul unui autovehicul performant. Activitatea de navigaţie este mult mai complexã, pentru cã nava în sine este un mini-oraş plutitor. La bord ai o viaţã paralelã cu cea de pe uscat. Marinarul este un om cu douã identitãţi: are douã periuţe de dinţi - una pe vapor, alta acasã - la fel, are douã pijamale, deci este un dual”, spune Ion Cocleazã.

„De ce pluteşte o navã?”

Comandantul navei şcoalã nici nu ştie unde ar putea fi problema calitãţii slabe a candidaţilor. Oare sã fie din cauza faptului cã accesul în şcoala de arte şi meserii se face pentru elevii care nu au putut sã ia capacitatea sau testele naţionale? Sã fie oare lipsa de motivaţie? Atunci a luat la analizat o clasã, un soi de clasã-pilot, şi a analizat partea practicã. În plenul clasei puncta anumite lucruri legate de marinãrie ca sã vadã dacã elevii sunt în temã. Pe unele le ştiau, pe altele nu, dar cele mai multe pe care nu le ştiau erau chestiuni importante. De exemplu, a întrebat în plenul clasei de ce pluteşte o navã şi nu a putut sã-i rãspundã nimeni. Când le-a spus cã se poate câştiga uşor 1.000 de euro în aceastã meserie, s-a fãcut linişte şi mulţi dintre ei au început sã se gândeascã mai mult la materiile de la şcoalã.

Fãrã discuţie, învãţãmântul înseamnã bani. Undeva, un economist face un calcul: cât costã un copil de liceu teoretic. La Liceul de Marinã nu-i chiar aşa. “Învãţãmântul nostru este unul scump. Nu-i o tablã şi o cretã, care se cumpãrã din fondul şcolii. Şi ca sã vã demonstrez cât de interesant a devenit acest învãţãmânt, o sã vã spun un caz real. Într-un an normal, înainte de Revoluţie, pentru nava şcoalã Steaua Polarã se alocau 350-400 de tone de motorinã. Prima alocaţie de combustibil pentru 1990 a fost de 800 de... litri. Ei probabil au crezut cã este vorba despre vreun ARO”, povesteşte Ion Cocleazã. În 1991, acesta fãcut un voiaj pânã în Austria şi a vãzut cã de la Cernavodã încolo comenzile pe apã se dau în limba germanã. Ca sã nu mai vorbim de faptul cã cele mai bune hãrţi sunt editate în limba germanã. Când s-a întors în Galaţi, le-a spus celor de la liceu cã ar fi bine sã introducã în programã limba germanã. Nici azi nu s-a introdus!

Ce-i de fãcut?

Comandantul navei Steaua Polarã spune cã Grupul Şcolar Industrial de Marinã trebuie neapãrat sã fie printre licee. “Ceea ce au reuşit cu liceul CFR din Braşov şi l-au adus de la SAM la colegiu tehnic de transporturi trebuie sã se întâmple şi cu liceul nostru. Trebuie fãcutã o analizã. Totul trebuie sã nu plece de la o afirmaţie, falsã în cazul nostru, potrivit cãreia învãţãmântul este un corespondent al cererii de forţã de muncã de pe piaţa localã. Dacã era vorba despre cererea de forţã de muncã din Galaţi, desfiinţam de mult liceul. Cei mai mulţi angajatori sunt din afara Galaţiului şi chiar din afara ţãrii”, mai spune Ion Cocleazã.

De altfel, directorul adjunct Dima Istrate spune cã vrea sã facã un memoriu la minister şi sã cearã reintroducerea Grupului Şcolar de Marinã în circuitul liceelor. “Ca noutate, am vorbit cu colegii mei de la celelalte licee de marinã din ţarã şi vrem ca în 2009 sã facem un memoriu cãtre Ministerul Educaţiei şi cãtre cel al transporturilor şi sã le cerem ca transporturile marine sã fie incluse în sistemul 2 plus 2, pe ruta directã”, spune Dima Istrate care este însã sceptic în privinţa şanselor de reuşitã ale acestui demers.

Niveluri de pregãtire la Liceul de Marinã din Galaţi

1. Nivel I (primii doi ani de SAM) – lucrãtor în marinã, nivel II (anul de completare) – marinar, nivel III (ultimii doi ani de liceu) – tehnician în transporturi.

2. Nivel I – lucrãtor în mecanicã de motoare, nivel II – motorist nave, nivel III – tehnician transporturi.

3. Nivel I – lucrãtor în electrotehnicã, nivel II – electrician nave, nivel III – tehnician electronist.

Pânã acum câţiva ani a mai fost o specializare de bazã – cea de electromecanic - dar care a dispãrut pentru cã nu mai era cãutatã.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=7

[dcp100168]

Liceul de Marină nu mai "produce" marinari!

Deşi se numeşte Grupul Şcolar de Marină, această instituţie pregăteşte în prezent elevi pentru diverse specializări, mai puţin personal navigant. Acest lucru în condiţiile în care, înainte de toate, Galaţiul este oraş-port la Dunăre şi aşa va rămâne cât va exista.

„În mod paradoxal, liceul nostru a pierdut treptat calificările pentru care a fost înfiinţat. Încă din 1990, meseria de marinar dispare din nomenclatorul de meserii al Ministerului Educaţiei, pentru ca apoi să apară, dar cu pregătire pe şcoală de arte şi meserii, rută care a fost mai puţin agreată de elevi şi părinţi, dar măcar aveam. Odată cu desfiinţarea şcolilor de meserii, clasele de marină dispar pur şi simplu. Apare această specializare de tehnician în transporturi, care nu are nimic în comun cu marinăria. Tehnician în transporturi poate fi şi cel care termină liceul auto şi cel de la liceul CFR”, ne spune directoarea Grupului Şcolar de Marină, Maria Bleoancă.

Directorul-adjunct Istrate Dima susţine însă că ceea ce se face acum la liceu, la clasele de tehnicieni transporturi, nu are nicio legătură cu pregătirea unor marinari: „Profilul este foarte general şi se referă la toate tipurile de transport. Aceşti elevi nu capătă în final competenţele de navigatori cerute de Autoritatea Navală Română. Vor ieşi nişte simpli dispeceri care pun vize pe nişte hârtii şi nu vor şti nimic altceva. Cu alte cuvinte vor fi şomeri cu diplomă, când prin intermediul specializării de navigator chiar căpătau o meserie”.

Salarii între 1.100 şi 4.000 de euro

Directorul-adjunct susţine că situaţia este paradoxală, având în vedere că meseria de marinar chiar oferă perspective foarte bune de angajare pe piaţa muncii europene. „Din câte am discutat cu foştii absolvenţi plecaţi să muncească în Germania sau Olanda, salariile unor marinari încep de la 1.100 de euro şi pot ajunge chiar la 1.700 de euro. Un căpitan de vas poate avea între 3.000 şi chiar peste 4.000 de euro. Este chiar păcat să nu le oferim această posibilitate de a căpăta calificarea de pe băncile liceului nostru, care dispune şi de dotările necesare, şi de cadrele didactice specializate”, mai spune Istrate Dima, profesor cu state vechi în liceu.

Liceul, care anul viitor va împlini 40 de ani de la înfiinţare, este dotat cu parc de nave, cantină, internat pentru a putea găzdui elevi şi din alte judeţe şi are personal calificat care poate oferi stagiu de pregătire completă, de la marinari până la comandant de navă fluvială.

Unde „se fabrică” acum marinarii

Înainte era o mândrie să porţi uniforma cu nasturi aurii a Liceului de Marină. Nu oricine putea ajunge elev aici. Erau probe de aptitudini sportive, teste psihologice şi apoi o admitere cu destul de mulţi concurenţi pe loc.

Acum, orice absolvent de la orice liceu poate deveni marinar, nu chiar peste noapte, ci peste trei luni: „Certificate cu calificarea de marinar se pot obţine în trei luni de la CERONAV, instituţie înfiinţată pe lângă Ministerul Transporturilor care are sediul la Constanţa şi filială la Galaţi. Însă pregătirea pe care ar putea-o primi un elev la noi nu se compară cu nişte cursuri de trei luni”, se revoltă directorul-adjunct.

Ultimii marinari din liceu, în lichidare

În prezent, liceul mai are două clase de marinari la ruta progresivă, iar elevii respectivi vor termina în vară. În anul şcolar viitor, liceul va rămâne doar cu numele, pentru că specializarea s-a pierdut pe undeva, acolo unde nu ajunge probabil gândul celor care fac planurile educaţionale la minister. „Va trebui să facem ceva. Avem şi două proiecte europene cu elevi de la un liceu de marină din Spania. Elevii noştri fac stagii de pregătire la ei şi invers. Probabil le vom pierde, dacă nu vom mai avea specializarea. Ne-am sfătuit şi cu cei de la liceul din Orşova (în România există numai două licee de marină pentru vase fluviale) care sunt în aceeaşi situaţie şi vom trimite la Ministerul Educaţiei un memoriu prin care vom solicita înfiinţarea învăţământului vocaţional cu specializarea navigaţie, aşa cum a fost încă de la început. Sperăm să clarificăm această situaţie cât de curând, altfel o întreagă tradiţie şi experienţă, plus dotări de excepţie vor rămâne de izbelişte pentru că nu mai pot fi folosite, atâta vreme cât s-a desfiinţat această specializare”, susţine directoarea Maria Bleoancă.

Aceasta ne-a declarat că nu este prima dată când semnalează acest neajuns la nivelul ministerului: „Cum n-am primit niciun răspuns vom merge personal în audienţă, mai ales că am auzit că se lucrează în prezent la un nou nomenclator de meserii.”

Inspectorul general, Doruleţ Resmeriţă ne-a declarat că ştie de această situaţie care nici lui nu i se pare normală şi că va sprijini conducerea liceului în demersurile sale pe lângă Ministerul Educaţiei. Rămâne de văzut dacă cei de la minister vor găsi soluţia potrivită să rezolve această problemă sau în curând, aşa cum am ajuns să apelăm mai des la serviciile turistice din Bulgaria sau Turcia, vom obliga firmele de navigaţie să-şi recruteze personal specializat în alte ţări.

viata-libera.ro

[GAMET]

Vai de invatamantul din ziua de azi......Cit despre Liceul de Marina...era o emblema a galatiului si ca multe alte embleme ale acestui oras care s-au dus pe apa sambetei,in functie de interesele unora si altora,se va duce si ast...De ce sa nu inghita Ceronavul taxe frumusele si sa scoata pe banda rulanta marineri care habar nu au sa mearga pe puntea unei nave,iar respectivii bani sa umple buzunarele citorva...stim unii cine...Va spun sigur ca ce iese din Ceronav,nu au nici cea mai mica idee de ce inseamna marinarie...Bataie de joc ca in toate domeniile din tara asta...

[mambo]

Liceul de Marină nu mai "produce" marinari! poate e mai bine asa. probabilitatea de a ajunge vreunul presedinte va scadea

[rosenberg]

pacat!... mare pacat... ca absolvent al acestei unitati de invatamant citesc uluit aceste randuri... si ... RUSINE .. ca intr-un oras port la Dunare sa nu mai existe o unitate de invatamant care sa pregateasca marinari.

[dcp100168]

Grupul Şcolar de Marină va şcolariza din nou marinari

Aşa cum „Viaţa liberă” a mai scris, Grupul Şcolar de Marină rămăsese fără specializările care i-au dat faima şi numele de câteva decenii. Din nomenclatorul calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea din învăţământul preuniversitar dispăruseră meseriile de marinar şi mecanic naval, acestea fiind asimilate de mult prea vagul tehnician în transporturi. Ca urmare, pregătirea navigatorilor căzuse în sarcina instituţiilor care organizau cursuri de perfecţionare.

În urma demersurilor susţinute ale profesorilor de la Grupul Şcolar de Marină din Galaţi, Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT) a înaintat la MECTS propunerea de a include în nomenclator cele două meserii. Rolul cadrelor didactice gălăţene nu s-a oprit aici. Cei de la CNDIPT le-au cerut să elaboreze, în vederea urgentării lucrurilor, standardele de pregătire profesională şi curriculumul şcolar aferent. „Am realizat standardele şi curriculumul şi le-am transmis la MECTS. Rezultatul este că din toamnă vom putea şcolariza elevi pentru specializările tehnician în transporturi navale şi tehnician mecanic naval” ne-a declarat directorul-adjunct al instituţiei, Istrate Dima.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liceenii de la Marină pot ieşi din şcoală cu o meserie. Au reînviat două specializări

După mai mai bine de 15 ani de când a fost transformată în învăţământ de tip SAM (Şcoală de Arte şi Meserii) specializarea "marină" din cadrul liceului cu acelaşi nume revine în planul de şcolarizare pentru anul viitor sub formă scurtă (patru ani de liceu). "Am reuşit să aducem la Galaţi două specializări strict legate de marinărie, una pentru punte, alta pentru maşini", spune Maria Bleoancă, directorul Liceului de Marină din Galaţi.

Cei care vor urma aceste specilizări pot ieşi fie tehnicieni de navigaţie şi transport naval, fie tehnicieni mecanici navali pentru exploatare şi întreţinere.

Conducerea liceului se chinuie acum să aducă în cele patru clase nou-create copii din toată ţara.

"Practic, în ţară mai sunt doar trei licee de marină. Al nostru, unul la Drobeta şi unul la Constanţa", mai spune Maria Bleoancă, hotărâtă să apeleze la ajutorul tuturor inspectoratelor şcolare pentru a-şi face publică oferta.

adevarul.ro

[dcp100168]

Meseria de marinar, pe cale să reînvie la Galaţi

Liceul de Marină a organizat „Săptămâna meseriilor", prilej cu care tinerii din şcolile generale din Galaţi au putut afla cum pot accede la cursurile şcolii profesionale de marinari.

În ultimii ani, meseria de marinar - cândva una foarte apreciată la Galaţi - a intrat într-un con de umbră. Motivele acestei situaţii sunt mai mult decât evidente: scăderea traficului de mărfuri şi călători (mai ales de călători) pe apă, plus faptul că flota comercială a României este acum doar la 20% din ce era în 1991.

Însă cum noile reglementări europene sunt pe cale să „alunge" o parte din traficul de mărfuri de pe şosele, sunt premise ca în următorii ani transportul pe apă să reînvie, de aici şi nevoie de marinari tineri, dat fiind că „veghea gardă" s-a cam pensionat deja.

Având în vedere aceste premize, Liceul de Marină din Galaţi a organizat „Săptămâna meseriilor", prilej cu care tinerii din şcolile generale au putut afla cum pot accede la cursurile şcolii profesionale de marinari.

Aceasta s-a realizat prin expoziţii cu lucrări marinareşti, prezentarea parcului de nave , concursuri şi întreceri specifice. Avantajul acestei calificări este obţinerea carnetului de marinar la finalizarea cursurilor. La înscriere elevii vor trebui să prezinte aviz medical - „ apt marinar ", eliberat de către unitatea sanitară din subordinea Ministerului Transportului, respectiv Policlinica C.F. Galaţi. Stagiul de pregatire practică de specialitate în vederea obţinerii carnetului de marinar se efectuează la NAVROM SA Galaţi şi la baza de pregătire marinărească a unităţii şcolare.

Dacă se vor înscrie la şcoala profesională, elevii vor avea timp de doi ani burse de studiu de 200 de lei, dobândirea unui certificat de calificare profesională cu care se pot angaja imediat după terminarea studiilor, în România sau în Uniunea Europeană. În plus, dacă după şcoala respectivă vor să treacă la liceu, vor avea deschisă şi această posibilitate.

adevarul.ro

[dcp100168]

La Marină se vor pregăti iar marinari

Grupul Şcolar Industrial de Marină va avea începând cu anul şcolar 2012-2013 clase de profesională pentru calificarea marinari.“Avantajul acestei calificări este obţinerea carnetului de marinar la finalizarea cursurilor. La înscriere, elevii trebuie să prezinte aviz medical „apt marinar”, eliberat de Policlinica CFR Galaţi.

Stagiul de pregatire practică de specialitate în vederea obtinerii carnetului de marinar se efectuează la Navrom Galaţi şi la baza de pregătire marinărească a unităţii şcolare”, declară fdirectorul adjunt, Istrate Dima.

La finalizarea cursurilor elevii vor dobândi un certificat de calificare profesională cu care se pot angaja imediat după terminarea studiilor, în România sau în Uniunea Europeană. În plus, dacă după școala respectivă vor să treacă la liceu, vor avea deschisă și această posibilitate.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Liceul de Marină are parteneriat cu Germania. Elevii fac practică pe nave de croazieră

* "Avem parteneriat cu firme germane prin care îi vom trimite anul acesta în practica de vară pe toţi elevii de la şcoala profesională”, spune comandantul navei-şcoală, Ion Coclează * Firmele respective vor să angajeze absolvenţi de la Galaţi, după finalizarea studiilor

Opt elevi de la şcoala profesională din cadrul Liceului Tehnologic de Marină au făcut practica de vară pe navele de croazieră ale unei firme din Germania. Pe lângă faptul că au învăţat meserie, s-au întors şi cu ceva bănuţi acasă, dar şi cu promisiuni ferme de angajare după absolvirea cursurilor.
Florentin Cristea şi Mădălin Apăvăloaiei sunt doi dintre beneficiarii unui astfel de voiaj, care ne-au povestit că au trăit o experienţă de neuitat.

„Ne-am întors cu 700 de euro”

„A fost mai greu până am deprins ritmul de muncă şi trezitul la 6 dimineaţa. Dar apoi ne-am obişnuit şi a fost perfect. Am căpătat experienţă în profesia pentru care ne pregătim şi am văzut şi mai multe ţări străine - Germania, Austria, Ungaria şi Slovacia, ceea ce nu e puţin lucru”, ne spune Florentin Cristea.
Colegul său, Mădălin Apăvăloaei, a fost încântat că a locuit pe o navă atât de luxoasă, dar şi de faptul că a beneficiat de „bacşişul” oferit de turişti, ca orice membru al echipajului: „Angajaţii de pe vapor erau majoritatea români şi s-au purtat foarte frumos cu noi. Chiar dacă nu am primit salariu pentru cât am lucrat, m-am întors acasă cu 700 de euro. La finalul cursei, există obiceiul legal ca turiştii să ofere tips, adică bacşiş, într-un bol. Comandantul navei împarte aceşti bani în mod egal la toţi membrii echipajului, indiferent de funcţia pe care o au”, povesteşte Mădălin.

„Sunt ca şi angajaţi”

Comandantul navei-şcoală „Steaua Polară”, Ion Coclează, coordonatorul practicii elevilor, cel care a încheiat parteneriatul cu firma germană ne-a spus că cei opt elevi au făcut o impresie foarte bună şi că firma s-a oferit să-i angajeze după absolvirea şcolii profesionale.
„Sunt ca şi angajaţi. Şeful de resurse umane din cadrul firmei este un fost absolvent al liceului nostru. Deja, dintre absolvenţii din vara aceasta, am angajat un fost elev. În plus, elevii au un carnet de serviciu, eliberat în conformitate cu normele europene, în care se consemnează toată activitatea lor de practică, aceasta fiind considerată experienţă de muncă la angajare. Dovadă că liceul nostru oferă o pregătire de calitate este şi faptul că, deşi în mod normal ar fi trebuit să facă doar trei săptămâni de practică, elevii au stat mai mult pe navele respective”, ne-a declarat comandantul Ion Coclează.

Toţi elevii de la profesională, în practică pe nave străine

Comandantul de pe „Steaua Polară” susţine că anul acesta a încheiat parteneriat cu încă o firmă din Germania, care are peste 80 de vapoare, de diferite tipuri, lucru care-i va permite să le ofere tuturor elevilor de la profesională posibilitatea să facă practică pe nave în Europa. „Singura condiţie e să fie integralişti. Nu voi trimite elevi care n-au reuşit să promoveze. De asemenea, am discutat cu partenerii noştri şi despre posibilitatea ca elevii să fie plătiţi pentru munca lor. Trebuie să vedem ce prevede legislaţia din ambele ţări în acest sens şi să facem formalităţile”, mai spune Ion Coclează.

Cursuri de germană şi liceu cu învăţământ la distanţă

Directoarea liceului, Antoaneta Costea, susţine că alături de comandantul navei-şcoală a reuşit să introducă anul acesta cursuri de germană pentru elevii de la profesională. "Limba vorbită de-a lungul Dunării este germana, nu engleza. Până şi în România coordonatele se dau prin staţie în germană. Am reuşit ca, pentru o singură oră pe săptămână, s-o convingem pe inimoasa profesoară Emilia Popa să vină să ne înveţe elevii germană. E nemaipomenit ceea ce face pentru noi, mai ales că face aproape muncă de voluntariat", spune Antoaneta Costea.
De la Ion Coclează am aflat că s-au făcut demersuri ca de anul viitor să se formeze o clasă a XI-a de învăţământ la distanţă. "După finalizarea şcolii profesionale, în timpul căreia elevii primesc lunar 200 de lei bursă, au două posibilităţi. Fie se angajează, iar faptul că au deja experienţă de muncă şi au legături cu firme europene le poate garanta celor serioşi un job sigur şi bine plătit. Cu tot cu bacşiş, în primul an de angajare ajung să câştige în jur de 2.000 de euro. A doua posibilitate e să-şi continue liceul, direct în clasa a XI-a. Pentru cei care vor să devină comandanţi de navă e necesar să aibă liceul. În cazul în care vor să se angajeze şi să facă şi liceul, începând de anul viitor vor putea face acest lucru, încât am făcut demersuri pentru o clasă de învăţământ la distanţă", mai precizează comandantul navei-şcoală.
Săptămâna aceasta, Liceul de Marină sărbătoreşte 42 de ani de existenţă. Nu ne rămâne decât să le urăm elevilor şi profesorilor "Vânt bun din pupa!".

viata-libera.ro

[dcp100168]

După foarte mulţi ani, Liceul de Marină din Galaţi a dat o nouă promoţie de marinari

Ceremonia de absolvire a primei promoţii de marinari după relansarea învăţământului profesional a avut loc astăzi, la Liceul Tehnologic de Marină din Galaţi.

15 tineri de la Liceul de Marină din Galaţi au avut astăzi emoţii mari pentru că făcut parte din prima promoţie de marinari după ce conducerea Liceului a avut ambiţia de a relansa învăţământul profesional marinăresc la Galaţi. Cei mai buni dintre aceştia au fost premiaţi, iar doi viitori marinari au fost anunţaţi astăzi de profesorii lor că din toamnă vor fi angajaţi pe nave de croazieră. La finalul ceremoniei, absolvenţii s-au deplasat pe nava şcoală „Steaua Polară” unde le-au înmânat diplome profesorilor.

Înfiinţat în 1971 sub titulatura de „Liceu de Transporturi Navale”, instituţia de învăţământ de pe malul Dunării a instruit peste 30 de promoţii. Mulţi absolvenţi şi-au continuat studiile în învăţământul superior devenind comandanţi de nave, ingineri sau chiar cadre didactice.

adevarul.ro

[dcp100168]

Nava Liceului de Marină, plimbări cu elevii pe Dunăre. Burse și angajare după absolvire

Liceul Tehnologic "General de Marină Nicolae Dumitrescu Maican" din Galați, cunoscut de toată lumea ca Liceul de Marină, a îmbrăcat, luni, 17 iunie 2024, haine de sărbătoare şi și-a deschis larg porțile pentru a primi oaspeți.

Evenimentul s-a desfășurat pentru a promova oferta educațională pentru școlile profesionale pentru anul școlar 2024-2025 și pentru a le face cunoscut elevilor și părinților parteneriatul dintre instituția de învățământ gălățeană și SC Navrom SA, firmă care susține învățământul profesional gălățean și oferă atât burse de studiu elevilor, cât și posibilitatea angajării imediat după absolvire.

Nava-școală "Steaua polară", vedeta zilei

Liceul de Marină are de multă vreme în dotare o navă-școală pe care elevii, îndrumați de profesorii de specialitate, fac practică și sunt inițiați în meseria de marinar. Luni, în semn de sărbătoare, "Steaua polară" a ridicat ancora și a pornit la o plimbare pe Dunăre, aducând bucurie în sufletul celor prezenți la momentul solemn, profesori, elevi și părinți, dar și reprezentanți ai Navrom. Astfel, 72 de elevi din județele Galați și Tulcea, profesori, părinți, reprezentanți ai ONG-ului "Tinerii și viitorul", alți 14 copii voluntari, precum și reprezentanți ai Navrom SA s-au bucurat de plimbarea cu nava-şcoală, admirând peisajul și aflând totodată ce înseamnă să fii elev la Liceul de Marină.

Burse, premii şi rechizite

"Vor fi vizite în școală, activități sportiv-marinărești pe terenul de sport și apoi plimbări pe Dunăre cu nava-şcoală. În prima etapă vor fi antrenați 60 de elevi și profesori externi și încercăm să-i adăugăm pe elevii noștri. În etapa a doua vor fi 30 de elevi externi, părinți și profesori din afară - circa 18 persoane - și-i vom avea în vedere pe elevii de la școala profesională. Prin activitatea de astăzi, dorim să promovăm parteneriatul liceului nostru cu Navrom, care aduce beneficii elevilor de la școala profesională. Aceştia vor beneficia de burse private lunare în valoare de 2.170 de lei pentru elevii de clasa a XI-a care doresc la terminarea studiilor să se angajeze la firma parteneră, premii lunare de 300 de lei pentru elevii fără absenţe și note foarte bune la obiectele de specialitate, pentru fiecare clasă de la profesională, precum și rechizite şi ghiozdane personalizate pentru cei ce vor fi boboci la toamnă. Elevii vor primi și echipamente de lucru și protecție, materiale pentru efectuarea practicii la ateliere, precum și bani pentru reparațiile curente și alimentarea cu combustibil a navei-şcoală în stagiile de practică și marșurile pe Dunăre. Cel mai important este faptul că din luna martie suntem acreditați de către Autoritatea Navală Română pentru cursurile de marinar", ne-a declarat profesoara Antoaneta Gabriela Costea, directoarea unității de învățământ.

viata-libera.ro