Jump to content

Lege privind activitatea zilierilor


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Guvernul anunţă impozitarea zilierilor

Guvernul a aprobat un proiect de act normativ privind reglementarea muncii zilierilor, a anuntat ministrul muncii, Ioan Botis. Angajatorul care apeleaza la serviciile zilierilor va plati, catre bugetul de stat, un impozit de 16% aplicat asupra venitului net zilnic convenit cu zilierul, sub forma timbrului fiscal aplicat in carnetul de zilier. De asemenea, lucratorul va trebui sa detina un carnet de zilier care se elibereaza de catre Ministerul Muncii.

"Carnetul de zilier este tiparit de Ministerul Muncii, este distribuit in primarii pentru ca au o raspandire corespunzatoare teritoriala in tara si la cerere aceste carnete se distribuie", a spus ministrul Muncii.

Acesta a precizat ca verificarile asupra aplicarii legii de catre companiile care utilizeaza zilieri vor fi facute de catre Inspectoratele Teritoriale de Munca.

Botis sustine ca prin acest act normativ, Guvernul vine mai ales in sprijinul lucratorilor din agricultura.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7870709-guvernul-anunta-impozitarea-zilierilor.htm

Încă un semn că băieţii n-au mai ieşit de prin birouri în ultimii 20 de ani...

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

S-a adoptat Legea privind activitatea zilierilor

Deputatii au adoptat, marti, cu 158 voturi "pentru", 128 "impotriva" si doua abtineri, propunerea legislativa privind zilierii, stabilind ca cei care muncesc cu ziua trebuie sa plateasca un impozit pe venit de 16%, anunta Mediafax. PSD si PNL s-au opus adoptarii acestui proiect, aratand ca genereaza efecte negative necontrolabile pe piata muncii. Camera Deputatilor este for decizional in cazul acestui proiect.

Proiectul privind zilierii reglementeaza modul in care aceste persoane pot executa activitati cu caracter ocazional, stabilind ca durata activitatii ocazionale care poate fi exercitata este de minimum o zi, corespunzator cu 8 ore de munca. Durata zilnica de executare a activitatii unui zilier nu poate depasi 12 ore, respectiv 6 ore pentru lucratorii minori, care au capacitate de munca. Chiar daca partile convin un numar mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel putin 8 ore de munca, se precizeaza in proiect.

Reprezentantul Guvernului a precizat ca persoana angajata ca zilier poate lucra 90 de zile intr-un an, dupa care poate fi angajat pe perioada determinata si poate fi asigurat. El a mentionat ca zilierii vor primi echipament de protectie.

Proiectul mai prevede ca nicio persoana nu poate fi angajata zilier daca nu a implinit 16 ani si ca angajatorul are obligatia sa plateasca zilierului, la sfarsitul fiecarei zile de lucru, remuneratia convenita si sa asigure, pe propria cheltuiala, echipamente de lucru si de protectie care se impun datorita naturii si specificului activitatii desfasurate de zilier.

Plata impozitului pe venit datorat pentru activitatea prestata de zilieri este in sarcina zilierului. Cuantumul impozitului este de 16%, calculat la remuneratia bruta, se mai arata in proiect.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Legea zilierilor a intrat în vigoare

Persoanele juridice vor putea apela la zilieri pentru activităţi necalificate, cu caracter ocazional, numai în condiţiile legii zilierilor nr. 52 / 2011, care a fost a fost publicată deja în Monitorul Oficial nr. 276 din 20 aprilie 2011. Ministrul interimar al Muncii, premierul Emil Boc, a declarat că vineri, 29 aprilie, va semna şi normele metodologice la această lege. El a mai precizat că luni, 2 mai, intră în vigoare şi noul Cod al Muncii, dată la care va începe o "ofensivă a controalelor" pentru combaterea muncii la negru.

Persoanele juridice vor putea angaja zilieri pentru activităţi ocazionale fără încheierea unui contract de muncă. Însă, beneficiarul are obligaţia să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor, pe care trebuie să-l completeze înainte de începerea activităţii respective. Acesta se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor. Beneficiarul va înainta lunar, până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni, către inspectoratul teritorial de muncă unde îşi are sediul un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor conţinând înregistrările din luna precedentă. Nerespectarea procedurilor de angajare a zilierilor, prevăzute în Legea 52/2011, se sancţionează cu amenzi de la 6000 la 20.000 lei.

Domeniile în care se pot presta activităţi cu caracter ocazional

Legea stabileşte în mod limitativ domeniile în care pot presta zilierii. Acestea sunt:

a) agricultură;

b) vânătoare şi pescuit;

c) silvicultură, exclusiv exploatări forestiere;

d) piscicultură şi acvacultură;

e) pomicultură şi viticultură;

f) apicultură;

g) zootehnie;

h) spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural;

i) manipulări de mărfuri;

j) activităţi de întreţinere şi curăţenie.

Durata activităţii ocazionale şi remuneraţia

Durata activităţii ocazionale care poate fi exercitată de zilier este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă şi maxim 90 de zile cumulate, pentru acelaşi beneficiar, pe durata unui an calendaristic. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă.

Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi. Cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic de 2 lei/oră şi nici mai mare de 10 lei/oră şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru, înainte de semnarea în Registrul de evidenţă a zilierilor de către zilier şi beneficiar. Dovada plăţii remuneraţiei zilnice se face prin semnătura zilierului în Registrul de evidenţă a zilierilor.

Impozitarea

Plata impozitului pe venit, datorat pentru activitatea prestată de zilier, este în sarcina beneficiarului. Cuantumul impozitului este de 16% calculat la remuneraţia brută. Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar.

Deci, legea nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Acesta va putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie.

http://www.sfin.ro/articol_23054/legea_zilierilor_a_intrat_in_vigoare.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Folosirea zilierilor trebuie anunţată la Inspectoratul Teritorial de Muncă

Odată cu apariţia normelor metodologice de aplicare a Legii zilierilor, directorul coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Ionel Petrea, a ţinut să atragă atenţia asupra faptului că zilierii nu pot fi folosiţi drept forţă de muncă decât de către persoanele juridice, nu şi de cele fizice, fiind obligatorie parcurgerea anumitor formalităţi. După ce a subliniat faptul că zilierii nu pot fi folosiţi în orice domeniu de activitate, şeful ITM Galaţi a lansat un apel către angajatorii care doresc să folosească zilieri ca în perioada următoare să transmită la instituţie date referitoare la numărul persoanelor pe care vor să le folosească drept zilieri, această evidenţă urmând să fie trecută într-un anumit registru care va putea fi procurat doar de la ITM Galaţi.

„Ţin să atrag atenţia asupra faptului că registrul de evidenţă a zilierilor va fi tipărit doar de către Imprimeria Naţională şi acesta va fi procurat doar prin intermediul instituţiei noastre. Am vrut să subliniez acest lucru deoarece avem informaţii că au apărut cazuri în care unele persoane deja au tipărit şi vând asemenea registre, care nu sunt valabile. Orice act de evidenţă a muncii zilierilor, în afară de registrul comercializat de instituţia noastră, este nul în condiţiile efectuării unei verificări”, a mai declarat Ionel Petrea.

Şeful ITM Galaţi a mai afirmat că pentru fiecare din locurile de muncă unde se folosesc zilieri angajatorul este obligat, potrivit legii, să prezinte un registru separat.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Zilierii, la mare căutare

Acest lucru se poate spune dacă ţinem cont de faptul că la sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi au fost înregistrate cereri pentru achiziţionarea a 200 de registre de evidentă a zilierilor, potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.

Acesta ne-a mai declarat că solicitările au venit din partea angajatorilor care îşi desfăşoară activitatea în agricultură dar deocamdată registrele nu au ajuns la ITM. Ionel Petrea a reamintit faptul că, pentru fiecare loc de muncă unde se foloseşte zilieri, angajatorul trebuie să folosească un registru separat şi a ţinut să sublinieze că persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în agricultură nu pot folosi zilieri. După apariţia legii zilierilor, zilele trecute au fost publicate în Monitorul Oficial şi normele metodologicede aplicare a legii.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

250 de solicitări pentru registrul de evidenţă a zilierilor

La sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi au fost depuse 250 de solicitări pentru obţinerea registrului de evidenţă a zilierilor, venite în special din partea angajatorilor care îşi desfăşoară activitatea în agricultură. „Am fost anunţaţi că registrele au fost tipărite la Imprimeria Naţională şi ni s-a comunicat şi data când vor ajunge la Galaţi, mai exact la sediul ITM. Vreau să mai atrag încă o dată atenţia că registrul de evidenţă a muncii zilierilor poate fi procurat doar de la ITM Galaţi”, ne-a declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.

Parafrazând un vechi proverb care spune „mai bine mai târziu decât niciodată”, putem spune acelaşi lucru şi în cazul aplicării Legii 52/2011, care stipulează obligaţiile pe care le au angajatorii care doresc să folosească zilieri, una dintre ele fiind folosirea registrului de evidenţă. Cum registrele abia acum sunt tipărite la Imprimeria Naţională, legea a fost practic imposibil de aplicat. Potrivit acesteia, persoanele care lucrează cu zilieri sunt obligate să achite un impozit de 16%, calculat la remuneraţia brută acordată persoanelor care prestează activităţi cu caracter ocazional în folosul lor, în caz contrar riscând amenzi de până la 20.000 lei. Domeniile în care se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt: agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi care au caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie.

Conform prevederilor noii legi, beneficiarul (persoana juridică pentru care zilierul execută activităţi cu caracter ocazional) are obligaţia întocmirii unui registru, denumit prin lege Registru de evidenţă a zilierilor pentru toate persoanele care desfăşoară activităţi cu caracter ocazional. Registrul de evidenţă a zilierilor este un registru cu regim special, care se tipăreşte şi se înseriază de Imprimeria Naţională, iar distribuirea se face la cerere şi contra cost de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Gălăţenii pot munci legal cu ziua

La mai bine de o lună de la apariţia legii care reglementează folosirea de către angajatori a muncii zilierilor, acest lucru poate în sfârşit pus în practică. Şi asta după ce au fost tipărite registrele de evidenţă a zilierilor de către Imprimeria Naţională, documentele ajungând în sfârşit la inspectoratele teritoriale de muncă care au dreptul legal de a le comercializa.

„În cursul zilei de azi (vineri - n.r.), la Inspectoratul Teritorial Galaţi au ajuns 350 de registre de evidenţă a zilierilor, pe care instituţia noastră le-a comandat la Imprimeria Naţională pe baza solicitărilor primite de la angajatori. Îi invităm pe angajatorii care doresc să folosească zilieri ca forţă de muncă şi care au solicitat să achiziţioneze registrele să se prezinte la sediul ITM Galaţi începând de luni.

Administratorii societăţilor trebuie să prezinte un dosar cu şină, precum şi o copie după certificatul de înmatriculare al firmei pe care o administrează. În cazul în care nu se pot prezenta administratorii, cei care vin în numele lor să ridice registrul trebuie să prezinte o împuternicire din partea lor”, ne-a declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea. Acesta ne-a mai spus că preţul de achiziţionare al unui registru este de 81,4 lei, iar într-un registru pot fi luaţi în evidenţă maxim 300 de zilieri.

Potrivit Legii 52/2011, persoanele care folosesc zilieri ca forţă de muncă sunt obligate să achite un impozit de 16%, calculat la remuneraţia brută acordată persoanelor care prestează activităţi cu caracter ocazional în folosul lor, în caz contrar riscând amenzi de până la 20.000 lei. Domeniile unde se pot presta activităţi care au caracter ocazional sunt: agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi care au caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie

Beneficiarul (persoana juridică pentru care zilierul execută activităţi cu caracter ocazional) are obligaţia întocmirii unui registru, denumit prin lege Registru de evidenţă a zilierilor, pentru toate persoanele care desfăşoară activităţi cu caracter ocazional. Registrul de evidenţă a zilierilor este un registru cu regim special, care se tipăreşte şi se înseriază de Imprimeria Naţională, iar distribuirea se face la cerere şi contra cost de Inspecţia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Mii de ore lucrate cu ziua

Potrivit informaţiilor furnizate de către directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Ionel Petrea, în ultima lună, la nivelul judeţului Galaţi zilierii au muncit în mod legal un număr de 18.688 de zile, numărul angajatorilor pentru care aceştia au prestat munca fiind de 44. „La nivelul judeţului există un număr de 44 de beneficiari care au utilizat registrul de evidenţă a muncii zilierilor, în care au fost trecute un număr total de 18.688 de zile lucrate potrivit noii legi. Domeniul în care s-a folosit cel mai mult munca zilierilor a fost agricultura, fiind vorba în special de agenţi economici din Galaţi şi Matca. Începând de marţi vom demara controale pentru a verifica dacă sunt respectate prevederile noii legi a zilierilor”, ne-a declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.

Potrivit actului normativ adoptat recent de către Executiv, zilier este persoana fizică ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate, cu caracter ocazional, pentru un beneficiar. Se pot presta activităţi ocazionale în domenii cum ar fi agricultură, vânătoare şi pescuit, silvicultură, exclusiv exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie. Pentru a putea folosi zilierii ca forţă de muncă, angajatorii trebuie să achiziţioneze registrul de evidenţă a muncii zilierilor, document care poate fi cumpărat doar de la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Zilierii, luaţi la bani mărunţi

12 agenţi economici care folosesc munca zilierilor au fost luaţi la bani mărunţi în perioada 3-7 august de către echipe formate din inspectori de muncă, jandarmi şi comisari ai Gărzii Financiare. Potrivit declaraţiei directorului coordonator al ITM Galaţi, Ionel Petrea, este de apreciat faptul că toţi angajatorii controlaţi aveau achiziţionate registrele de evidentă, pe care le şi utilizau, dar au existat şi cazuri în care unii agenţi economici au tratat problema legată de muncă zilierilor cu superficialitate.

Potrivit informaţiilor furnizate de şeful ITM, pe lista deficienţelor constatate s-a aflat completarea greşită a registrului: rânduri libere, numerotare eronată, ştersături, necompletarea anumitor rubrici, lipsa locului executării muncii. Ione Petrea a afirmat că şi mai grav a fost faptul că au fost indentificati 2 tineri cu vârsta mai mică de 16 ani care lucrau ca zilieri, fapt pentru s-a aplicat amendă de 10.000 de lei, precum şi 2 persoane care lucrau în mod ilegal ca zilieri, nefiind trecute în registrul de evidentă.

Directorul ITM Galaţi a mai atras atenţia asupra faptului că, potrivit legii, fiecare agent economic care foloseşte zilieri trebuie să transmită inspectoratului teritorial de muncă un extras de registru până la data de 5 a fiecărei luni şi că aproximativ 2% din cei peste 100 de beneficiari care folosc zilieri nu au transmis extrasele la data stabilită de lege, lucru care constituie contravenţie. „În urma verificărilor efectuate în prima parte a lunii august în ceea ce priveşte zilierii, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoare de 60.000 de lei unui număr de 4 agenţi economici precum şi 4 avertismente”, a mai declarat Ionel Petrea.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Zeci de mii de ore lucrate cu ziua

Potrivit declaraţiei directorului coordonator al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Ionel Petrea, un număr de 174 de agenţi economici au achiziţionat de la sediul instituţiei registre de evidenţă a muncii zilierilor. „Dintre cei 174 de angajatori care au cumpărat registrele, doar 83 au transmis şi o evidenţă cu numărul orelor lucrate cu ziua de către persoanele pe care le-au folosit ca zilieri. Este vorba de orele lucrate în cursul lunilor iulie şi august, şi anume 32.100 de ore”, ne-a mai declarat directorul coordonator al ITM Galaţi.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Pălmaşii” gălăţeni, 165 de ani în munca de ocazie!

* Un zilier nu poate munci legal decât trei luni pe an

* Ora de lucru se poate plăti şi cu 2 lei, dar şi cu 10 lei

* Chiar şi aşa, unii nu dau venitul minim garantat din mână pentru câştigul de ziler de pe câmp

Munca cu ziua, în agricultură, îi poate aduce unui gălăţean un venit lunar de peste o mie de lei. Din păcate, oricâtă putere şi voinţă de muncă ar avea, muncitorii necalificaţi din judeţ nu reuşesc să îşi ducă traiul, din lucrul cu ziua. Motive sunt mai multe. Pe de o parte, fermierii nu au nevoie de zileri, pe toată durata anului, ci doar atunci când desfăşoară lucrări agricole importante. Şi chiar dacă li s-ar găsi oamenilor câte ceva de muncă prin livezi, prin păduri, prin vii sau prin sere, legea nu îi permite unui fermier să plătească un om cu ziua decât pentru o perioadă de maxim trei luni pe an. Nu în ultimul rând, sunt şi agricultori care preferă încă să îşi tocmească oameni fără să îi mai înscrie în registrul de zileri şi să le dea, „la negru”, bani, mâncare şi ţigări. Cum locul de muncă nu e unul stabil pentru zilier, sute de gălăţeni - poate nu printre cei mai harnici oameni din satele şi comunele noastre - preferă să trăiască din venitul minim garantat şi să iasă la lucru numai atunci când au nevoie urgenţă de câteva zeci de lei.

Trudă cât pentru jumătate de mileniu

Ca să nu încalce legea şi să nu rişte amenzi împovărătoare pentru folosirea forţei de muncă „la negru”, un fermier trebuie să îşi cumpere, de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi, registre pentru zilieri de 81,84 lei bucata, în care să îşi înregistreze, zilnic, toţi „pălmaşii” care le muncesc pe exploataţii. Dacă un agricultor are ferme în mai multe în mai multe zone, trebuie să îşi cumpere, pentru fiecare câmp, pădure, seră sau vie în care foloseşte zilieri, câte un registru în care să înregistreze datele referitoare la forţa de muncă folosită. Sistemul funcţionează din 2011, iar cum legea e lege, cei surprinşi pe picior greşit, fără registre sau cu evidenţe incomplete, plătesc scump. Datele privind fluxul şi refluxul de zilieri din judeţ este centralizat de ITM Galaţi. „Până în acest moment, 156 de persoane şi-au cumpărat 257 de registre pentru zilieri. În 2011 s-au înregistrat 88.229 de zile de muncă, iar în perioada ianuarie – iunie 2012, în registrele de zilieri, a fost consemnată prestarea a 60.205 zile de muncă”, ne-a declarat directorul ITM Galaţi, Ionel Petrea. Altfel spus, puse cap la cap, zilele de muncă prestate de zilieri ar ajunge la aproape 165 ani, dar dacă la finalul sezonului s-ar atinge măcar nivelul de anul trecut s-ar putea sări de… două secole şi jumătate în câmpul muncii.

Cât câştigă zilierul?

Potrivit legii, un muncitor tocmit cu ziua trebuie plătit cu sume cuprinse între 2 lei şi 10 lei pe oră, în condiţiile în care o zi de lucru nu poate depăşi 12 ore. Dacă fermierul e darnic, zilierul s-ar putea alege, deci, cu până la 100 lei pe zi. Se întâmplă, însă, destul de rar. În cele mai multe cazuri, muncitorii „cu ziua” ridică între 40 lei şi 60 lei pentru opt sau 10 ore de muncă. La această sumă se poate adăuga o masă din partea fermierului şi un pachet de ţigări, în funcţie de înţelegerea muncitorului cu administratorul fermei. Acolo unde nu sunt registre de zilieri, plata e nefiscalizată, deci fermierul şi-ar permite să aibă mâna mai largă, cel puţin până e surprins de inspectorii ITM şi obligat să plătească o amendă de câteva mii de lei.

Plata venitul minim garantat se poate suspenda

În cele mai multe cazuri, cine câştigă bani din lucrul cu ziua trebuie să renunţe, temporar, la indemnizaţia de venit minim garantat. „Calitatea de muncitor cu ziua nu este incompatibilă cu cea de beneficiar de venit minim garantat. Problema e legată de venitul lunar al persoanei. Spre exemplu, o persoană singură trebuie să nu câştige mai mult de 125 de lei pe lună, ca să primească indemnizaţia. Or, după două sau trei zile de muncă pe lună, un muncitor cu ziua poate ajunge să depăşească acest plafon. În acest caz, plata venitului minim garantat se suspendă pe durata obţinerii de venituri care depăşesc plafonul şi se reia, la cererea beneficiarului, după încetarea prestaţiilor plătite”, ne-a explicat directorul-executiv al Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale (AJPS) Galaţi, Olimpia Ralea.

Cu bani în buzunar, dar fără asigurări

Veniturile zilierilor sunt fiscalizate, adică din sumele plătite de angajatorul de o zi se opreşte un impozit de 16 la sută, ne spune directorul-executiv al ITM, Ionel Petrea. Zilierului nu i se încheie, însă, nici asigurare de sănătate şi nici nu i se plătesc contribuţii pentru pensii. Aşa că, oricât de mult s-ar bucura muncitorul de banii primiţi, nu va avea nici un sprijin atunci când îl vor lăsa puterile sau când se va îmbolnăvi.

Cine nu respectă legea, plăteşte scump

De la intrarea în vigoare a legii zilierilor, zeci de angajatori de o zi au încălcat legea. Cei surprinşi pe picior greşit, au şi plătit. „În 2011 s-au dat 67 de sancţiuni, printre care amenzi în valoare de 52.000 lei şi avertismente. S-au dispus şi 19 măsuri de intrarea în legalitate cu acţiunile întreprinse. În cursul acestui an, s-au aplicat deja 11 sancţiuni, printre care amenzi în valoare de 16.000 lei şi avertismente şi s-au dispus 79 de măsuri de intrare în legalitate”, a mai spus Ionel Petrea. Unii dintre fermierii amendaţi puseseră la muncă tineri cu vârste sub 16 ani, ceea ce este strict interzis prin lege. Alţii fie nu aveau registre pentru înregistrarea zilierilor, fie le aveau, dar le completau mai rar sau greşit. Amenzile aplicate până acum dovedesc faptului că, dincolo de mica înţelegere care să mulţumească atât fermierul, cât şi muncitorul cu ziua, legea trebuie respectată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Statul a declarat ilegală claca ţărănească
* Statul vrea să fiscalizeze totul în agricultură, aşa că îi obligă pe micii fermieri să devină persoane fizice autorizate sau patroni * Fie îţi prăşeşti singur, fie rişti amenzi usturătoare dacă tocmeşti un om * Statul a reuşit să desfiinţeze o tradiţie seculară din lumea satului: claca

Fermierul mic şi pensionarul gârbovit de la ţară nu vor mai putea să-şi ia oameni la muncă legal, decât dacă devin, în prealabil, persoane fizice autorizate (PFA) sau dacă îşi fac societăţi. E scris negru pe alb, în Legea 18/2014, care modifică prevederile Legii 52/2011, a muncii cu zilieri.
Detalii suplimentare ne-a oferit inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi, Ionel Petrea. „Legea care a intrat în vigoare pe 16 iunie le interzice persoanelor fizice să mai lucreze cu zilieri. Până la acest moment, legea le permitea acest lucru. Cel mai mult lucrau cu zilieri fermierii care exploatează suprafeţe mici şi medii de teren şi care acum, ca să poată lucra în continuare cu zilieri, vor trebui să îşi aleagă o altă formă de organizare juridică”, ne-a declarat Ionel Petrea.
Cei mai afectaţi vor fi legumicultorii mici, care trăiesc de pe urma solariilor sau a suprafeţelor mici cultivate în câmp. Constituirea unui PFA costă circa 300 de lei, dar funcţionarea sa generează alte costuri şi, nu în ultimul rând, o birocraţie destul de stufoasă.
„Noi, legumicultorii, suntem loviţi din toate punctele de vedere. S-a introdus mai întâi taxa de stâlp care, de asemenea, ne dezavantajează, iar acum a venit această lege privind interdicţia pe care persoanele fizice o au de a lucra cu zilieri. Noi, mătcaşii care facem legumicultură, le cream locuri de muncă unor oameni cărora statul nu reuşeşte să le asigure serviciu. Şi acum s-a ajuns ca treaba asta să ne coste tot pe noi? Chiar că nimic nu se mai mişcă în ţara asta în favoarea omului care munceşte!” ne-a declarat Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume-Fructe din comuna gălăţeană Matca, al treilea bazin legumicol ca mărime din ţară.
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, claca înseamnă „muncă colectivă benevolă prestată de ţărani pentru a se ajuta unii pe alţii şi care adesea este însoţită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri etc.”. Ei bine, acest obicei încetăţenit de secole tocmai a devenit ilegal, în satul românesc.

Va fi jale în satele mici

În cătune ca Onciu şi Şipote din comuna Bereşti-Meria, în micul sat izolat Lupele din Pechea sau în cătunul Oanca din Rădeşti, dar şi în sate mai mari de atât, singurii aşa-zişi angajatori sunt bătrânii locului care-şi mai tocmesc oamenii cu ziua, ca să le taie şi să le lege via, să le mai prăşească vreo câteva palme de pământ, să le mai întremeze casele şi aşa mai departe. Cum bătrânii pensionari gârboviţi de muncă şi timp nu au nici PFA-uri, nici societăţi, vor încălca legea ori de câte ori vor pune un amărât la muncă, în schimbul unui blid de mâncare şi a plăţii aferente muncii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Asta se intampla cand permitem ca dobitoci rupti de realitate sa ia decizii. "Sub o guvernare care condamna pe nedrept, locul unui om drept este la inchisoare"; cum o astfel de stare de fapt se contureaza si nu dureaza foarte mult, asteptam noua revolutie morala, intai de toate, iar mai apoi un impact capital asupra unui sistem bolnav numit <capitalism>.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Circa 20.000 de gălăţeni au lucrat ca zilieri, din 2011

Acest lucru rezultă dintr-un calcul făcut de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi în ceea ce priveşte numărul persoanelor care au lucrat ca zilieri începând din anul 2011, când a intrat în vigoare legea care reglementează prestarea acestei activităţi.

Potrivit informaţiilor furnizate de şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea, de la intrarea în vigoare a legii şi până la ora actuală au fost cumpărate registre de evidenţă a zilierilor de către 409 angajatori, iar dintre aceştia, 265 au depus o copie cu evidenţa numărului de zile lucrate de către zilieri, care s-a ridicat la 614.171 zile.

Potrivit legii, o persoană nu poate munci ca zilier mai mult de 90 de zile pe an iar la sfârşitul zilei de lucru, acestuia i se opreşte un impozit de 16% din suma cuvenită pentru munca desfăşurată, angajatorul virând aceşti bani în contul statului. Potrivit aceleiasi legi, pentru o zi de muncă, un zilier nu poate primi o sumă mai mică de 50 de lei. 

„Tinând cont de faptul că o persoană nu poate lucra într-un an decât 90 de zile ca zilier şi că pe parcursul a 4 ani au fost înregistrate ca fiind lucrate 614.171 de zile, făcând un calcul matematic, reiese că din anul 2011 şi până în prezent au lucrat ca zilieri circa 20.000 de persoane, în domeniu agricol, preponderent, cum ar fi cel legumicol, pomicol sau viticol”, „ne-a mai declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.

monitoruldegalati.ro

Calculele atribuite lui Petrea mă depăşesc... 614.171/90=6.824

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Numărul zilierilor scade cu fiecare an care trece

Numărul zilierilor din judeţul Galaţi a scăzut de la an la an, principala cauză fiind cadrul normativ care reglementează munca zilieră, informează Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi.

De la data publicării Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, respectiv 15 aprilie 2011, situaţia zilierilor înregistraţi la ITM Galaţi a fost următoarea: pentru anul 2011 au fost înregistraţi 79.736 zilieri; 2012 - 168.650 zilieri; 2013 - 161.485 zilieri; 2014 - 130.596 zilieri; 2015 - 152.534 zilieri; 2016 - 129.507 zilieri; 2017 - 122.854 zilieri.

,,Analiza pieţei muncii şi a numărului de zilieri înregistraţi la inspectoratele teritoriale de muncă relevă faptul că actualul cadru normativ care reglementează munca zilieră, deşi a dus la o creştere semnificativă a numărului de persoane ocupate pe piaţa muncii, nu a constituit un stimulent pentru utilizarea acestei forme de ocupare”, se spune în informarea ITM Galaţi.

La nivelul ITM Galaţi, în perioada 2011 - prezent, au fost înregistrate patru accidente în munca desfăşurată de zilieri: în anul 2014: un accident, cu o persoană accidentată; în anul 2015 - două accidente, fiecare cu câte o persoană accidentată; în 2016: un accident colectiv, cu şapte persoane minore accidentate.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Doar 75 de zilieri în plus faţă de anul trecut

Numărul persoanelor angajate ca zilieri în judeţul Galaţi, în primele cinci luni ale anului, a crescut cu doar 75, faţă de perioada similară a anului trecut, se arată  într-o informare a Inspectoratului Teritorial de Muncă(ITM) Galaţi. În perioada ianuarie-mai 2018 au fost înregistraţi 2.782 de zilieri, faţă de 2.707 în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Activităţile la care sunt folosiţi zilierii sunt cu preponderenţă în sectorul agricol, silvicultură, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase, pomicultură şi viticultură.

La nivelul ITM Galaţi, în 2017 nu a fost înregistrat niciun accident de muncă în rândul zilierilor, iar în 2018, un zilier a suferit un accident urmat de incapacitate temporară de muncă, iar doi au decedat din cauze patologice.

ITM Galaţi a declanşat acţiuni de control la beneficiarii la care se prestează muncă necalificată cu caracter ocazional, atât în domeniul relaţiilor de muncă cât şi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Până acum au fost 43 de controale în care au fost aplicate şapte sancţiuni contravenţionale, dintre care o amendă de 6.000 lei.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

Chiar şi la salariu de ministru, zilierii sunt greu de scos la muncă

În condiţiile în care forţa de muncă a devenit "floare rară" pentru mulţi dintre angajatorii gălăţeni, nici folosirea zilierilor nu e o variantă tocmai una uşoară. În mod paradoxal, deşi judeţul Galaţi este unul cu o rată a şomajului printre cele mai mari din ţară (7,14 la sută), numărul de înregistrări în registrele de zilieri este din ce în ce mai mic. Asta, poate, pentru că până şi angajarea zilierilor a devenit "un lux", pe care puţini şi-l permit.

Condiţiile în care munca zilierilor poate fi folosită sunt reglementate prin Legea nr. 52/2011. Din punct de vedere oficial, zilierul este "persoana fizică, cetăţean străin sau român, ce are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii". Iar potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi, de la intrarea în vigoare a Legii zilierilor, s-au făcut peste un milion de înregistrări în registrele speciale dedicate unor astfel de activităţi, corespunzătoare unui număr de 337 de beneficiari - societăţi, PFA-uri, întreprinderi familiale etc. Pe de altă parte, defalcate, datele demonstrează că există mai puţin chef de muncă decât pare la prima vedere.
"De la momentul apariţiei Legii zilierilor, în medie, raportat la fiecare lună, depun registru un număr de 44 beneficiari. De exemplu, în anul 2017, au depus registru 129 beneficiari, cu un total de 129.066 de poziţii în registre, pentru un număr de 5.046 de zilieri. De asemenea, în primele cinci luni ale anului 2018, au depus extrase din registru un număr de 94 de beneficiari, cu 42.286 de poziţii consemnate în registre, pentru 2.782 de zilieri. Comparativ, pentru aceeaşi perioadă a anului 2017, au depus extrase din registru 80 de beneficiari, cu un număr de 49.610 poziţii consemnate în registre şi 2.707 zilieri", a declarat inspectorul şef al ITM Galaţi, Viorel Dumitru, în cadrul Comisiei de Dialog Social de pe lângă Prefectura Galaţi. De asemenea, acesta a precizat că, în judeţul Galaţi, activităţile la care sunt folosiţi zilierii sunt cu preponderenţă în sectorul agricol, silvicultură, colectarea deşeurilor, pomicultură şi viticultură.

Cum se lucrează "cu ziua"

Un lucru care trebuie ştiut atât de zilieri, cât şi de angajatori este că legea fixează limitele în care se desfăşoară acest tip ce colaborare. De exemplu, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negociere directă între părţi, dar cuantumul remuneraţiei brute orare stabilite de părţi nu poate fi mai mic decât valoarea pe oră a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată (în prezent 11,4 lei/oră, corespunzător unui salariu minim brut de 1.900 lei - n.r.) şi se acordă la sfârşitul fiecărei zile de lucru sau la sfârşitul săptămânii, dovadă plăţii remuneraţiei făcându-se prin semnătura zilierului în Registrul destinat unor astfel de activităţi.
Pe de altă parte, angajatorii spun că salariul minim brut nu mai este demult un reper şi că pentru a atrage zilieri trebuie să scoată sume serioase din buzunar. În unele cazuri se ajunge şi la plăţi de peste 100 - 150 lei (net)/zi, cu masă, ţigări şi chiar cazare, dacă zilierii sunt aduşi din alte localităţi.
"În aceste condiţii, o societate agricolă, de exemplu, raportat la toate cheltuielile şi costul orar, ajunge uneori să-şi plătească zilierii "la preţ" de… ministru! Şi asta pentru că s-a dus o politică total greşită în materie de forţă de muncă şi acordarea ajutoarelor sociale. Nu se poate să fii bun de muncă şi să refuzi un loc de muncă sau să spui că nu te interesează să mergi la sapă, că oricum îţi dă statul nişte bani!", a arătat preşedintele Patronatului IMM-urilor Galaţi, Marian Filimon.
La rândul lor, chiar şi reprezentanţii sindicatelor au serioase semne de întrebare faţă de cum funcţionează anumite mecanisme pe piaţa muncii. "Constatăm că numărul zilierilor folosiţi în activităţile economice este, totuşi, mic la nivelul judeţului Galaţi, chiar dacă avem un număr ridicat de şomeri sau beneficiari ai Legii 416, privind ajutorul minim garantat. Poate ar trebui analizat mai în profunzime care sunt cauzele…", a declarat la rândul său Romică Gîrneaţă, liderul Cartel ALFA, filiala Galaţi.
Într-adevăr, în mod constant, judeţul Galaţi se află "în top" şi când vine vorba de ajutoarele sociale, şi când vine vorba de şomaj. Conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale, în judeţul Galaţi sunt peste 10.000 de beneficiari ai venitului minim garantat acordat în baza Legii 416/2003. Pe partea de şomaj, în luna iunie a.c., Galaţiul avea 13.859 de şomeri, cu vreo 900 mai mulţi decât în luna precedentă, iar rata şomajului a crescut de la 6,69 la sută la 7,14 la sută. Mai mult, din totalul şomerilor, doar 1.061 erau indemnizaţi, restul de 12.798 fiind şomeri neindemnizaţi. Aceştia din urmă reprezintă, de altfel, "baza de recrutare" pentru acordarea venitului minim garantat.

Top domenii pentru zilieri

Agricultura este principalul domeniu care pune în mişcare zilierii, iar în această perioadă trendul ar trebui să fie crescător. "Se constată că în lunile în care sunt lucrări agricole, numărul beneficiarilor care depun extrase din registrele de zilieri este mare şi, implicit, numărul zilierilor folosiţi şi al zilelor prestate de aceştia creşte corespunzător", a arătat inspectorul-şef al ITM Galaţi, Viorel Dumitru.
Dacă este să facem un "top" al domeniilor în care s-au făcut înregistrări privind munca zilierilor, în anul 2017, primul loc a fost ocupat de "Agricultură, vânătoare şi servicii anexe", cu 74 înregistrări, după care ar urma "Silvicultura, cu excepţia exploatărilor forestiere", cu 32.364 de înregistrări şi "Colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase", cu 7.105 înregistrări. Cu cifre relevante mai vin activităţile de cercetare-dezvoltare în ştiinţe naturale (e vorba de Staţiunea viticolă de la Tg.Bujor - n.r.), cu 2.659 de înregistrări, precum şi alte activităţi din pomicultură şi viticultură, cu 1.085 de înregistrări.
Anul acesta, potrivit datelor centralizate de ITM Galaţi pe primele cinci luni, cu preponderenţă au fost folosiţi zilieri în următoarele activităţi: agricultură (22.524 de înregistrări), silvicultură (12.692 de înregistrări), colectarea deşeurilor (2.817 înregistrări), pomicultură şi viticultură (2.326 de înregistrări).

Controale prevenitive

Nu în ultimul rând, trebuie amintit că ITM Galaţi are datoria de a verifica modul în care sunt respectate prevederile Legii zilierilor, chiar dacă nu întotdeauna lucrurile nu merg chiar atât de uşor cum ar trebui, "munca la negru" fiind o meteahnă de care unii agenţi economici nu scapă chiar atât de uşor.
"În timpul controalelor, inspectorii de muncă au întâmpinat dificultăţi, atât ca urmare a comportamentului unor beneficiari, cât şi din parte zilierilor, care în urma înţelegerii cu reprezentantul unităţii încearcă să ascundă adevăratul caracter al muncii prestate, în scopul acoperirii desfăşurării unei munci calificate de zilier, declarând că prestează o muncă cu caracter ocazional şi necalificat, mai ales în cazul restaurantelor", a explicat inspectorul-şef al ITM Galaţi.
Una peste alta, în 2018, inspectori de muncă au făcut până acum 43 de controale, în domeniul relaţiilor de muncă, dar şi în cel al sănătăţii şi securităţii în muncă. Cu această ocazie, au fost constate deficienţe atât pe partea de protecţie a muncii, cât şi în ceea ce priveşte completarea registrului zilierilor. În urma celor constatate, au fost aplicate şapte sancţiuni contravenţionale, din care o amendă în cuantum de 6.000 de lei. Oricum, pentru a preveni astfel de situaţii, ITM Galaţi se axează nu numai pe acţiuni de verificare, ci şi pe acţiuni de informare, astfel încât prevederile legale să fie cât mai bine cunoscute şi respectate, atât de angajatori, cât şi de zilieri.

Agenţii de intermediere pentru zilieri

 

În urma modificărilor aduse Legii zilierilor în luna aprilie 2018, a apărut ca noutate posibilitatea de intermediere între cererea şi oferta de muncă zilieră, care constă în activitatea de punere în legătură a beneficiarilor cu zilierii, în vedere stabilirii, în conformitate cu prevederile legii, de raporturi de muncă.
Intermedierea se realizează de către Agenţiile de intermediere, care pot fi societăţi cu obiect de activitate plasarea forţei de muncă (cod CAEN 7810) sau societăţi similare din statele UE, acreditate sau autorizate să desfăşoare astfel de activităţi în România.
Agenţiile de intermediere nu percep nici o taxă persoanelor fizice care doresc să desfăşoare activităţi în condiţiile Legii zilierilor în schimbul demersurilor în vederea recrutării făcute de beneficiari.

Activităţi ocazionale în limitele legii

Durata activităţilor ocazionale care poate fi exercitată în prevederilor Legii zilierilor este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă. Durata zilnică de executare a activităţii unui ziler nu poate depăşi 12 ore. Chiar dacă părţile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă.

Raporturi de muncă şi impozite

Raportul de muncă dintre zilier şi beneficiar se stabileşte prin acordul de voinţă al părţilor, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract individual de muncă. Activitatea desfăşurată în condiţiile Legii zilierilor nu conferă zilierului calitatea de asigurat în sistemele de asigurări publice. Acesta se poate asigura, opţional, la sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi la sistemul de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
Pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilieri nu se datorează contribuţii sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar, ci doar impozit.
Pentru activitatea executată, zilierul are dreptul la o remuneraţie al cărei cuantum se stabileşte prin negocierea directă între părţi.

Durata înţelegerilor, cu mici excepţii

Nici un ziler nu poate presta activităţi pentru acelaşi beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate, pe durata unui an calendaristic. Prin excepţie, pot presta activitate o perioadă mai lungă de 90 de zile pentru acelaşi beneficiar, dar fără să depăşească 180 de zile, o serie de categorii de zilieri, precum cei din sectorul creşterii animalelor, domeniul viticol sau cei care ocupă un loc de muncă în urma intermedierii realizată de o agenţie acreditată.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Legea privind munca zilierilor a fost modificată

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Galaţi anunţă că în data de 29 decembrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1116, Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 28 decembrie 2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene.

Art. 65 din actul normativ menţionat modifică şi completează Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 947 din 22 decembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează: La art. 4, se introduc trei noi aliniate cu privire la durata activităţii unui zilier: „(6) O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic. (7) Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier. (8) Dacă activitatea depusă de zilier necesită o perioadă mai mare decât cea prevăzută la alin. (7), acesta poate fi utilizat pe bază de contract de muncă pe perioadă determinată.”

De asemenea, se modifică art. 13 aliniatul (1) astfel: „Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02; c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03.”

ITM Galaţi atenţionează că persoanele care prestează activităţi în regim zilier peste numărul maxim de zile prevăzut la art. 4 alin. (6) vor fi sancţionate cu amendă de la 500 lei la 2.000 lei.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Efectul unei legi proaste: numărul zilierilor din județul Galați în continuă scădere

Potrivit unui raport prezentat în cadrul ședinței Colegiului Prefectural de Inspectoratul Teritorial pentru Muncă (ITM) Galați, în cursul anului trecut inspectorii au verificat și modul în care sunt respectate prevederile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, act normativ cunoscut și ca „Legea Zilierilor”. În conformitate cu „Legea Zilierilor”, la ITM Galați au fost înregistrate lunar, în medie, 49 de firme care au depus extrase lunare în anul 2019. În total, au depus extrase lunare un număr de 376 de firme, dar au achiziţionat registre de evidenţă a zilierilor un număr de 552 de firme.

În aplicaţia informatică „Columbo”, inspectorii de la ITM Galați au înregistrat în anul 2019 un număr de 98.635 zilieri, care este în scădere în raport cu statisticile din anii trecuți.

În 2011, anul promulgării „Legii Zilierilor”, erau înregistrați la ITM Galați un 79.736 zilieri. În 2012, primul an de aplicare a Legii 52/201, numărul lor s-a dublat, la 168.650 zilieri, dar în anii următori a scăzut constant. Potrivit statisticilor ITM Galați, în 2013 erau înregistraţi 161.485 zilieri, în 2014 numărul lor a scăzut la 130.596 zilieri, în 2015 numărul zilierilor a fost de 152.534 persoane, în 2016 erau înregistrați 129.507 zilieri, iar în 2017 a urmat o nouă scădere, la 122.854 zilieri. De la data aplicării Legii nr.52/2011, în aplicaţia informatică Columbo au fost înregistraţi 1.163.761 zilieri (număr de poziţii din registrele de evidenţă a zilierilor) la nivelul judeţului Galaţi.

Explicația acestei scăderi constante a numărului de zilieri înregistrați oficial este că actuala formă a legii nu este stimulativă pentru utilizarea acestei forme de ocupare a forței de muncă.

„Legea Zilierilor” în „coliziune” cu Legea 416

De fapt marea problemă, care explică de ce nu poate fi rezolvată scoaterea la suprafață a muncii la negru din agricultură, principalul domeniu în care e utilizată munca „cu ziua” este că eșalonul potențialilor „zilieri” este același cu al beneficiarilor Legii 416, a Venitului Minim Garantat, și decât să muncească cu ziua, mulți preferă să își încaseze ajutoarele sociale și să mai muncească la negru.

Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a cerut sistematic modificarea ambelor legi, Legea 52/2011 și Legea 416/2001 și explica foarte clar cum stau lucrurile: „Aceste activităţi au nevoie de forţă de muncă necalificată doar ocazional, în diferite perioade ale anului şi ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri. Muncitorii zilieri care lucrează în agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială şi sunt în acelaşi timp beneficiari ai ajutoare sociale plătite de stat. Deşi angajarea muncitorilor zilieri este reglementată potrivit Legii nr. 52/2011, aceştia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii nr. 416/2001”, atenționa LAPAR.

galati365.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.