Jump to content

Studenţia costă 1.000 de lei pe lună


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Studenţia costă 1.000 de lei pe lună

Să fii student în 2010 nu e chiar o plăcere din punct de vedere financiar. Pentru părinţi în principal, dar şi pentru studenţi, dacă aleg să se întreţină singuri în anii de facultate. Un calcul simplu arată că părinţii trebuie să scoată din buzunar aproape 1.000 de lei în fiecare lună pentru a-şi ţine copilul în facultate. Cheltuielile mai scad, evident, în cazul în care studentul a prins un loc subvenţionat de stat şi locuieşte în continuare „la mama acasă”.

Însă în cazul nefericit în care e nevoie şi de taxă, şi de cheltuielile cu cazarea, cei trei sau patru ani de studenţie se pot dovedi un chin pentru susţinători, mai ales în condiţiile actuale de criză, când salariile au scăzut, iar unii chiar au rămas fără slujbă.

Taxa, cea mai mare cheltuială

Principala cheltuială a unui student ar fi cei 2200 de lei reprezentând taxa anuală. Deşi este mai mică decât în alte centre universitare, taxa produce pagube în bugetul unei familii la începutul fiecărui semestru. Pentru cei din anul întâi, taxa vine imediat după achitarea sumei de 100 de lei pentru înscrierea la concursul de admitere şi 30 de lei taxa de înmatriculare. Apoi, dacă studentul locuieşte în cămin, mai trebuie plătită şi regia de cămin, în valoare de 80 de lei lunar. Dacă mai adăugăm şi cheltuielile legate de câteva achiziţii la început de an, realizăm că un student nu prea poate să înceapă studiile dacă părinţii nu se bazează pe un minim de 1.500 de lei.

Cheltuieli curente

Apoi vin cheltuielile lunare. Un prânz la cantina studenţească este în jur de 6-7 lei (ieftin, de altfel), însă într-o lună cheltuielile trec de 200 de lei. Dacă mai punem la socoteală şi celelalte mese ale zilei se ajunge la un total de aproximativ 400 de lei în fiecare lună. Şi aici vorbim despre cheltuieli minime, legate de supravieţuire, nu de materiale didactice şi tot felul de obiecte sau servicii care privesc facultatea. Dacă le adăugăm şi pe acestea (cărţii, copii xerox, materiale de papetărie etc), bugetul părinţilor mai suferă câteva lovituri şi ajunge să mai „elibereze” câteva sute de lei pe lună.

Iar distracţia studenţească nici nu am luat-o în calcul. Să tragem, aşadar, linie. Un student la taxă care locuieşte în cămin plăteşte în jur de 200 de lei taxe lunar, 500 de lei cazarea şi mesele zilnice şi cel puţin 200 de lei pe diverse achiziţii sau servicii necesare studiului. Mai punem şi 100 de lei bani de buzunar (fără vicii, evident) şi rezultă aproximativ 1.000 de lei lunar. Bani pe care mulţi dintre părinţi trebuie să îi dea din venituri familiale care nu trec de 2.000 – 2.500 de lei.

Aşadar, să faci facultatea nu prea e o fericire pentru părinţi. Sau pentru studenţii cu subvenţii ceva mai reduse din partea celor de acasă, care sunt nevoiţi astfel să îşi găsească o slujbă pentru a supravieţui anilor de studii. Sigur, lucrurile se pot îmbunătăţi dacă rezultatele la şcoală sunt bune şi studentul scapă de povara taxei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Studentie_de_1000_de_lei_pe_luna_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Numai atat? Asta daca esti la buget si daca nu esti la o facultate de genul celei de medicina si farmacie unde ti se va cere si bani pentru perdele, draperii sau mobilier :) jenant Iata cum suna un anunt de pe site-ul studentilor la farmacie anul IV:

''Trebuie sa strangem cat mai repede banii ptr jaluzelele de la chimie terapeutik. Azi 27.10 era ultima zi de strans banii si de dat d-nei badea. I-am comunicat ca nu avem timp si maine trebuie sa venim cu banii respectiv 3 lei/persoana la lp sau la cursuri ptr ca vineri Aditza sa ii duca vineri dnei badea banii. Trebuie stransi 250 lei de an.''

puteti vedea AICI

Link to comment
Share on other sites

Pe mine mă costă școala de maiștri, zilnic:

- vreo doi-trei lei pentru cursuri xeroxate;

- vreo doi-trei covrigi sau o brânzoaică, să nu stau pe burta goală;

- vreo două-trei cafele, că trebuie să rezist până pe la 8-9 seara...;

- returul acasă, de la Metalurgic până în Mazepa 2...

Faceți și voi o socoteală, ...acasă mă întreabă soața unde-mi cheltui banii :unsure:

Vă rog, nu-mi faceți gluma aia, „...ai grijă cum treci linia de tramvai” :d

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Topul universităţilor din România în funcţie de cât cheltuiesc studenţii

Bugetul părinţilor se reflectă direct în starea financiară a studenţilor, care depind în marea lor majoritate de banii de acasă. Nivelul taxelor de şcolarizare polarizează social şi facultăţile: la medicină şi în marile centre se găsesc tinerii înstăriţi, în timp ce universităţile mici din provincie au, cel puţin ţinând cont de medie, studenţi mai săraci. Un studiu întocmit tocmai de către studenţi arată că bursa nu mai e un venit care să sigure un nivel minim pentru întreţinere, dar şi că tinerii îşi schimbă rapid modul de viaţă. Spre exemlu, majoritatea sunt mulţumiţi de condiţiile din cantine, însă doar o cincime mănâncă săptămânal în respectivele spaţii.

• Majoritatea studenţilor români (70%) dispun lunar pentru acoperirea cheltuielilor de sume mai mici decât un salariu minim pe economie, ceva mai mult de 10% având la dispoziţie o sumă mai mare de 700 de lei. Cei mai înstăriţi studenţi sunt cei ai Universităţii de Medicină "Carol Davila" din Bucureşti, care, în medie, cheltuiesc lunar peste 700 de lei. Pe treapta următoare se află "constănţenii" de la Universitatea "Ovidius" şi Universitatea Maritimă, aceştia scoţând din buzunar între 500 şi 700 de lei. Urmează apoi tinerii din marile centre universitare: Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara unde un student lasă în medie sume cuprinse între 300 şi 500 de lei. Universităţile mai mici au şi cei mai săraci studenţi: la Alba Iulia, Oradea, Sibiu, Suceava, Galaţi sau Baia Mare, majoritatea tinerilor dispunând de maximum 300 de lei.

• Banii studenţilor reflectă în mare parte nivelul de trai al părinţilor, două treimi dintre tineri întreţinându-se doar din sumele primite de acasă. Un procent destul de restrâns (14%) apelează la angajatori, iar o parte şi mai mică dintre tineri (7%) se bazează doar pe bursă. În privinţa împărţirii timpului între job şi facultate, studenţii politehnişti sunt în top- aproape o treime având şi un loc de muncă. În cazul celor de la ASE, procentul studenţilor cu job este între 10 şi 20%, în timp ce la polul opus se află studenţii de la medicină, mai puţin de unul din zece având şi un loc de muncă.

• În condiţiile în care şapte din zece studenţi îşi plătesc propria şcolarizare, taxele de studiu rămân o problemă. Şi în acest caz, studenţii universităţilor de medicină ies în evidenţă, la Cluj şi Iaşi, 71%, respectiv 54% fiind de părere că taxele sunt foarte mari. Există totuşi şi studenţi mulţumiţi: la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti niciun student nu a afirmat că taxele sunt inhibitive, în timp ce la Universitatea de Nord din Baia Mare, doar o zecime dintre studenţi spun că taxele îi împiedică să-şi continue studiile.

• Datele reies din studiul "Nevoile Sociale ale Studenţilor 2011", cercetare conform căreia tinerii sunt din ce în ce mai mulţumiţi de condiţiile de cazare. 90% dintre studenţii Universităţii "Ştefan cel Mare" din Suceava se declară mulţumiţi şi de aspectul căminelor şi de tarif, fapt afirmat de 70% dintre studenţii Universităţii din Alba Iulia şi 63% dintre studenţii Universităţii din Oradea. Nemulţumiţi de cazare sunt studenţii de la arhitectură- două treimi dintre aceştia semnalând condiţii proaste. Cât priveşte tariful, principalele critici sunt îndreptate către Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agricole din Cluj-Napoca şi Universitatea din Craiova.

Cantina nu mai este demult unul dintre locurile de bază ale studenţiei. Cam unul din zece studenţi mănâncă zilnic în spaţiile amenajate de facultăţi, 22% merg la cantină o dată sau de două ori pe săptămână, iar 25% dintre studenţi cam o dată la o lună. Doar la Universitatea din Suceava şi la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi procentul studenţilor care mănâncă zilnic la cantină depăşeşte 40%, ţinta de 60% cât se presupune că ar fi ponderea normală nefiind atinsă în nici un centru universitar. Şi mai îngrjorător este faptul că există universităţi din România care nu dispun nici măcar de o cantină- exemplul citat de studiu: Universitatea de Medicină "Victor Babeş" din Timişoara. Toate acestea în ciuda faptului că majoritea tinerilor se arată mulţumiţi de condiţiile din cantine.

Studiul a fost realizat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România, pe baza a 20000 de răspunsuri dată de către studenţii din 24 de universităţi.

TOP

1. Studenţi cu venituri lunare de peste 700 de lei: Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti

2. Studenţi cu venituri lunare cuprinse între 501 şi 700 de lei: Universitatea "Ovidius" din Constanţa, Universitatea Maritimă din Constanţa

3. Studenţi cu venituri între 301 şi 500 de lei: Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice, Universitatea "Politehnica" din Bucureşti, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism din Bucureşti, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicină din Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea de Ştiinţe Agrcole din Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea de Medicină din Iaşi, Universitatea Tehnică din Iaşi, Universitatea Politehnică din Timişoara, Universitatea de Medicină din Timişoara.

4. Studenţi cu venituri lunare sub 300 de lei: Universitatea din Oradea, Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea din Craiova, Universitatea de Nord din Baia Mare, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava şi Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi.

http://www.gandul.info/scoala/unde-se-gasesc-cei-mai-bogati-studenti-topul-universitatilor-din-romania-in-functie-de-cat-cheltuiesc-studentii-7952069

Link to comment
Share on other sites

Gălăţenii - cei mai săraci studenţi din ţară

Studenţii de la Universitatea „Dunărea de Jos” sunt printre cei mai săraci din ţară şi, în consecinţă, se tem cel mai mult de taxele pe care trebuie să le plătească. În schimb, spre deosebire de colegii din alte centre universitare din ţară, studenţii gălăţeni sunt ceva mai mulţumiţi de situaţia căminelor şi a cantinelor. Mai mult, Universitatea „Dunărea de Jos” este cam singura universitate din România în care un procent impresionant de studenţi consideră că pot influenţa condiţiile de trai şi de studiu. Acestea sunt principalele concluzii care rezultă dintr-un studiu efectuat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) la nivel naţional.

300 de lei pe lună „bursă părintească”

Potrivit documentului intitulat „Nevoile sociale ale studenţilor”, cea mai importantă problemă cu care se confruntă studenţii din Galaţi este sărăcia. Studenţii de la Universitatea „Dunărea de Jos” au venituri de până în 300 de lei pe lună, în timp ce media la nivel naţional este de 500 de lei. Majoritatea a indicat ca singură sursă de venit „bursa părintească”. Cei mai „bogaţi” studenţi sunt cei de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, care trăiesc cu peste 700 de lei pe lună.

Faptul că studenţii gălăţeni trebuie să se descurce cu sume atât de mici atrage după sine o altă problemă indicată de participanţii la cercetare: cea a taxelor. Astfel, aproximativ jumătate din numărul celor chestionaţi la Galaţi au declarat că taxele reprezintă cea mai mare problemă. Asta în ciuda faptului că Universitatea „Dunărea de Jos” practică cele mai mici taxe din ţară, puţin peste 2.100 de lei pentru un an de studiu. Având însă în vedere că un student trebuie să se descurce cu doar 300 de lei pe lună, este lesne de înţeles de ce acest nivel al taxei este considerat prea mare. „Taxele de studiu trebuie să reflecte costul real al educaţiei şi trebuie eliminate toate «taxele ascunse» provenite din plata adeverinţelor, carnetelor, permiselor de bibliotecă, accesului la baze sportive, transferurilor, înmatriculării, înscrierii etc”, consideră reprezentanţii studenţilor. De altfel, la Galaţi, anul universitar a debutat chiar cu un mic război între Liga Studenţilor şi conducerea universităţii, care s-a încheiat prin eliminarea taxei de înscriere în fiecare an de studiu.

Puţini studenţi muncesc

La Galaţi, doar 10-20 la sută dintre studenţi au o slujbă, se mai arată în studiul ANOSR, în timp ce media la nivel naţional este de aproximativ 25 de procente. În aceste condiţii, ANOSR propune implementarea sistemului de împrumuturi pentru studenţi, garantate de către stat, cu restituirea acestora după finalizarea studiilor şi după atingerea unui anumit prag salarial. În plus, realizatorii studiului mai vorbesc despre „reformarea sistemului de acordare a burselor pentru studenţii proveniţi din mediul rural” şi despre „alocarea unui procent din locurile bugetate pentru persoanele provenite din mediul rural sau din familii cu venituri reduse”.

Stăm bine la cămine şi cantină

Capitolele la care Universitatea „Dunărea de Jos” stă cel mai bine sunt cele legate de cămine şi de cantină. Astfel, potrivit studiului ANOSR, studenţii din Galaţi consideră că au condiţii bune în cămine, în timp ce la nivel naţional opinia studenţilor e mai degrabă negativă în ce priveşte acest aspect. Se pare că studenţii de la „Dunărea de Jos” sunt cei mai mulţumiţi din ţară în ce priveşte cantina. Astfel, peste 80 la sută dintre cei chestionaţi au afirmat că sunt „mulţumiţi şi foarte mulţumiţi” de serviciile oferite de cantină.

Un alt capitol la care studenţii din Galaţi se disting net de colegii lor din ţară este cel al puterii de influenţare a deciziilor şi a condiţiilor de trai şi de studiu. Astfel, conform rezultatelor studiului ANOSR, în timp ce la nivel naţional studenţii par a fi resemnaţi în ce priveşte capacitatea de a influenţa deciziile care îi privesc, la Galaţi cei mai mulţi au răspuns că este în puterea lor să schimbe ceva, în special în ce priveşte taxele universitare ori situaţia din căminele studenţeşti. Ceea ce poate însemna, pe de o parte, că Liga Studenţilor din Galaţi este, în continuare privită ca una dintre cele mai bune mişcări „sindicaliste” studenţeşti din ţară, şi, pe de altă parte, că studenţii gălăţeni găsesc cale de dialog cu conducerea Universităţii „Dunărea de Jos”.

La Galaţi, 1.000 de studenţi chestionaţi

La studiul realizat de ANOSR au participat în jur de 20.000 de studenţi din toată ţara, aproximativ o mie dintre cei chestionaţi fiind de la Universitatea „Dunărea de Jos”. Pe lângă problemele descoperite de autorii cercetării, ANOSR propune şi o serie de soluţii, care vor fi înaintate tuturor factorilor de decizie din învăţământul superior.

http://www.viata-libera.ro/articol-Cei_mai_saraci_studenti_din_tara_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Atuurile Universităţii "Dunărea de Jos" în atragerea studenţilor: află care este bugetul minim al unui student la buget!

Marţi, 11 septembrie, la ora 15.00, este momentul în care se încheie înscrierile la Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi. Pentru a fi ocupate toate cele circa 1.600 de locuri puse la bătaie, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi a venit cu o ofertă imbatabilă pe timp de criză: ieftin şi… bun!

Practic, pentru un student care intră pe locurile cu taxă, cheltuielile lunare pentru cazarea, mâncarea şi transportul în comun nu depăşesc 100 de euro: 80 de lei cazarea, 20 de lei, preţul unui abonament pentru o linie pe mijloacele de transport în comun ale Transurb şi mâncarea gătită la cantina studenţilor, al cărei preţ este de aproximativ 5 lei (la meniul zilei). „Regia de cămin este una din cele mai mici din ţară, 80 de lei pentru bugetari şi 180 de lei pentru cei la taxă, iar masa la cantină este subvenţionată şi cu 4,5 lei- 5 lei, anul trecut s-a mâncat foarte bine pe stilul <<meniul zilei>>, cu două feluri de mâncare şi desert. În plus abonamentul pe Transurb este subvenţionat 50% (preţul unui abonament pe o linie este de 40 de lei / n.a.) şi dacă vom reuşi, vrem ca de la anul şi restul de 50% să fie subvenţionat de Universitate”, spune preşedintele Ligii Studenţilor din Galaţi, Dorin Coteţ.

Pentru a-şi atrage studenţii, universitatea mizează şi pe alte atuuri: Facultatea de Arte, de pildă, care este unică în regiunea de S-E (zona Galaţi-Brăila-Tulcea-Vrancea-Constanţa-Buzău) sau burse şcolare atractive (cuprinse între 1.500 şi 2.500 de euro pe an).

În plus, cum Galaţiul nu este la fel de dezvoltat economic faţă de alte centre universitare din ţară şi preţul chiriilor din oraş este mic – maxim 200 de euro pentru un apartament cu o cameră, în zonă centrală. Potrivit agentului imobiliar Carmen Zugravu, până în această toamnă, apropierea începerii anului universitar însemna creşteri de până la 10% la preţul chiriilor, însă în acest an nu s-a mai remarcat o astfel de dinamică. Pentru un apartament cu o cameră, la A-uri, se plăteşte maxim 150 de euro, dar se găsesc apartamente la 100 de euro, în Ţiglina. Pentru cei care nu caută să locuiască la bloc, camera se închiriază mult mai ieftin: 50 de euro, în zona campusului universitar.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 years later...

De câți bani are nevoie lunar un student

De aproape două săptămâni, studenţii Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi au revenit la cursuri. Iar cei din provincie sau veniţi de departe s-au mutat în noile camere din căminele studenţeşti. Pentru asta, însă, au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar. Regia de cămin (peste 100 de lei, chiar peste 200 de lei, dacă eşti la taxă), drumul până la Galaţi (între 50 şi 150 de lei), cumpărarea unui televizor sau a unui minifrigider (400 de lei) sunt numai câteva dintre lucrurile pentru care tinerii sau familiile lor au fost nevoiţi să scoată bani din buzunar. Mai punem la socoteală masa pe zi (aproximativ 30 de lei - prânz şi cină la cantină), parţial transportul şi ceva bani de buzunar pentru cărţi şi distracţie, un minim pentru îmbrăcăminte (deja e lux) şi vedem că nu e chiar uşor să te întreţii sau să fii întreţinut pentru studii în ziua de azi. Nici dacă stai acasă, cu părinţii, lucrurile nu sunt mai simple, dacă nu munceşti undeva sau nu iei măcar bursă.

Ce înseamnă şi cât costă strictul necesar

Cei mai mulţi bani din bugetul unui student sunt alocaţi pentru cazare. La cămin e cel mai ieftin, dar sunt încă trei în cameră. Cei care nu suportă aglomeraţia, au varianta chiriei sau a gazdei, iar zonele de locuit pe care le aleg dictează şi suma plătită lunar, ce poate ajunge şi la 600 de lei. De cele mai multe ori, studenţii aleg să stea câte doi în cameră sau apartament, înjumătăţind astfel suma. Se adaugă 250 de lei utilităţile, mâncarea - peste 300 de lei, dacă mai mănâncă şi în oraş, fără să ţină cont de ce trimite mama, haine - cel puţin 100 lei. La toate acestea, adăugăm şi transportul. Unii dintre tineri vin la facultate cu autobuzul şi îşi pot deconta cheltuielile, însă alţii aleg să se deplaseze cu maşina personală. Aşa că mai adăugăm 200 de lei şi aici. Nu mai punem la socoteală ţigările, ieşirile cu prietenii - măcar un weekend pe lună - sau banii de buzunar pentru un film sau teatru. Adăugăm însă bani pentru cărţi de specialitate. Cărţile se găsesc şi la bibliotecă, dar îţi vine mult mai uşor să înveţi dacă le cumperi. Un student la medicină, de exemplu, are nevoie de tratate şi manuale care nu se găsesc pe toate drumurile. Tragem linie şi aflăm, la un calcul simplu, că 1.000 de lei nu i-ar ajunge să se poată descurca, decent, o lună de zile. Noroc că, dincolo de estimări, viaţa de student se rezumă la "a te întinde cât îţi este plapuma". În realitate, mulţi tineri se descurcă cu mult mai puţini bani.

Între sponsorii oficiali - mama şi tata - şi primul job

Dacă cei de anul II sau III îşi găsesc joburi pentru a se întreţine, bobocii aflaţi la început de drum exclud această variantă. Şi atunci le este mai greu să se obişnuiască să trăiască cu puţin, fără răsfăţul de acasă. Cei mai mulţi dintre "boboci" se bazează pe câştigurile şi pachetele pregătite de părinţi şi puţini sunt cei care nu aduc cu ei în bagaje, duminică de duminică, tocăniţa de legume la borcan sau zacusca de vinete.

Andreea Crăciun este studentă în anul I la Facultatea de Litere din cadrul Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi şi încearcă să se obişnuiască cu viaţa de student. „Din ce am văzut, aş cheltui peste 200 de lei pe lună cu mâncarea şi aş avea nevoie de 200 de lei ca să-mi pot cumpăra haine. Mă bazez mult pe ajutorul părinţilor, pe mâncarea de acasă şi - din fericire - am şi un loc de muncă", a spus Andreea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.