Un gălăţean a negociat emigrarea evreilor

[dcp100168]

Troc cu emigranţi evrei

Din 1946 statul român şi organizaţiile sioniste s-au înţeles pentru emigrarea evreilor spre Palestina. Prin porturile româneşti, iugoslave şi bulgare, s-au îndreptat spre Haifa zeci de mii de emigranţi. Intervenţiile diplomatice ale Marii Britanii nu au temperat „avântul” regimului de la Bucureşti care a primit în schimbul evreilor echipamente din industria petroliferă, know-how pentru fabricile de penicilină şi valută.

De organizarea transporturilor emigranţilor evrei din România s-a ocupat organizaţia sionistă Alyah Beth Mossad. Mai întâi, agenţii săi de la Bucureşti, Joseph Klarmann şi Moshe Agami, l-au contactat pe armatorul grec J.D. Pandelis, proprietar al multor nave de pasageri, care a acceptat pe loc. Între 1946 şi 1948, ambarcaţiunile sale au deţinut „monopolul” călătoriilor cu destinaţia Palestina. Primul transport a avut loc pe 7 mai 1946, când nava Smyrna, rebotezată Max Nordau în onoarea unui lider sionist, a plecat din rada portului Contanţa. A fost totodată şi ultimul transport legal. La protestele Marii Britaniei, autorităţile române au închis portul Constanţa pentru emigraţia evreiască. S-a găsit totuşi o altă rută. Cu acordul românilor, organizaţiile sioniste i-au contactat pe iugoslavi care au acceptat tranzitul evreilor români pe teritoriul lor. În noiembrie 1946, din portul Bakar au plecat vapoarele Hagana (2.678 evrei), Aegia Anastasia (rebotezată Hakedosha) şi Knesset Israel (3.000 evrei). Călătoria pasagerilor evrei spre Haifa s-a întrerupt însă în Cipru, unde au fost deportaţi de autorităţile britanice. În scurt timp s-a abandonat şi ruta iugoslavă, în favoarea celei bulgăreşti, pe Marea Neagră. Trezorierul Pinchcas Guinsburg, aflat la Paris, angajat al Alyah Beth Mossad, a plătit statului bulgar un comision pentru fiecare evreu român. Aceştia treceau vama prin Negru Vodă şi Giurgiu, spre Burgas. De acolo au emigrat spre Israel 4.400 evrei, cu navele Medinat Hayhudim şi Geula, şi alţi 15.000, cu Pan York şi Pan Crescent. În aceeaşi perioadă, 2.000 de evrei au părăsit România cu propriile mijloace şi cu acte legale, iar alţi 16.000 ilegal, majoritatea spre Ungaria.

„EMIGRAŢIE ÎN MASĂ”. Din 1949, politica permisivă a României în privinţa emigraţiei spre Israel a încetat. Autorităţile israeliene au contactat imediat Bucureştiul. Pe 11 martie 1949, Moshe Sharett, ministrul de Externe a înaintat o scrisoare omologului său, Ana Pauker. „Israelul trebuie să fie credincios crezului său în creşterea economică, scria înaltul demnitar israelian. Regiunile sale deşertice şi puţin dezvoltate trebuie supuse la o cultură intensivă şi populate de o manieră decisivă, iar posibilităţile industriale trebuie realizate pe deplin... Îndeplinirea acestor comandamente cere un material uman de o anumită calitate, iar rezervorul principal al unor astfel de elemente îl constituie ţările Europei de est”. În acelaşi an, Israelul l-a numit ministru plenipotenţiar la Bucureşti pe Reuven Rubin, cu misiunea specială de a „îndupleca” autorităţile române să accepte emigrarea în masă a evreilor. Originar din România, născut la Galaţi (1893), bun vorbitor al limbii române, Rubin a negociat cu succes „redeschiderea porţilor” pentru evrei.

VALUTĂ CONTRA EVREI. În toamna lui 1949, Legaţia Israelului la Bucureşti şi Sovromtransport au semnat un acord prin care statul iudeu plătea 57 dolari pentru bilet la clasa a treia pe navele destinate emigranţilor, pe ruta Constanţa-Israel. Se pare că, la puţin timp, Ana Pauker i-a reproşat ministrului potenţiar Rubin preţul „redus” al biletului, ajungându-se astfel la 120 dolari de emigrant. Evreii au acceptat, cu condiţia măririi „contingentului” de emigranţi la 50.000 anual. Preţul biletelor de transport, sursă importantă de valută pentru autorităţile române, a variat. De exemplu, la transportul din iunie 1950, realizat cu vasul Transilvania, a costat „doar” 90 de dolari. Pe baza „exclusivităţii” sale, Sovromtransport aducea României venituri anuale de aproximativ două milioane de dolari!

TROC CU GOGU RĂDULESCU. În 1950, statul român a negociat un adevărat troc cu israelienii. Dan Shaike, agent sionist şi Ephraim Illin, om de afaceri evreu, s-au întâlnit cu Ana Toma, căreia i-au propus livrarea echipamentului petrolier de forare în schimbul acordării permiselor pentru emigrarea evreilor. Până atunci, economia românească depindea de echipamentul occidental. Cum sovieticii capturaseră şi trimiseseră materialul la Baku drept pradă de război, România se găsea în situaţia de a nu putea exploata zăcămintele de petrol. Singura soluţie era achiziţionarea echipamentelor din Israel. Dedesubturile afacerii au reieşit din mărturiile lui Ephraim Illin. S-au purtat numeroase runde de negocieri cu Gogu Rădulescu, la acea dată ministrul Comerţului, şi locţiitorul său Abramowitz. Soluţia găsită a convenit ambelor părţi. Statul român a plătit tehnologia din domeniul petrolifer în bani gheaţă şi în … evrei. Discuţii au fost şi pentru subvenţionarea unei fabrici de penicilină în România şi exportul de îngrăşăminte agricole din Israel. Pentru politica permisivă în emigrarea evreilor din României, tranzitând Iugoslavia, Tel-Avivul l-a recompensat din plin şi pe Tito. Prin intermediul unei companii cu capital mixt, israeliano-iugoslav, Iugoslavia a primit un furnal pentru fabricarea oţelului, instalaţii petroliere de forare şi automobile americane de lux.

INTERVENŢIE LA RUDE. În încercarea de obţinere a emigraţiei în masă, Israelul a recurs şi la metode „neconvenţionale”. În noiembrie 1949, Zalman Rabinsohn, fratele Anei Pauker, a sosit la Bucureşti. Evreu ortodox, adept al sionismului, emigrase din 1944 în Palestina. Reîntors în România, a încercat să-şi convingă sora de necesitatea plecării evreilor. A predat limba ebraică şi Talmudul la Sinagogă, întreţinând şi legături cu reprezentanţii misiunii diplomatice evreieşti din Bucureşti. În ciuda relaţiilor personale, Zalman Rabinsohn şi Dina, soţia sa, au eşuat în demersurile lor pro-sioniste. Singurul lor succes a fost procurarea de medicamente pentru sioniştii arestaţi. Rămas fără „înaltă” protecţie, după trecerea pe „linie moartă” a Anei Pauker (1952), Zalman Rabinsohn a fost arestat la scurt timp şi condamnat la doi ani şi şase luni închisoare.

http://www.jurnalul.ro/articole/120588/ ... nti-evrei-

[dcp100168]

Piaţa pictorilor în exil

Expatriat în Franţa, Victor Brauner este cel mai performant pictor român în licitaţiile de artă. Trei dintre picturile lui au depăşit 500.000 de euro în licitaţiile din New York şi Paris, iar altele cinci au trecut de 300.000.

Topul este completat de lucrări ale lui Reuven Rubin, pictor născut la Galaţi şi devenit cel mai valoros artist în licitaţiile din Israel, cu un record personal de 399.225 de euro. Deşi familia sa a emigrat în Palestina încă din perioada copilăriei lui Reuven Rubin, pictorul a revenit şi a locuit în ţară în repetate rânduri, inclusiv, în perioada 1948-1950, ca ambasador al Israelului în România.

Top 10 artişti români, recorduri personale internaţionale

1. Constantin Brâncuşi, „Portretul Doamnei L.R.", 2009, Paris, 26.000.000 de euro

2. Victor Brauner, „Straniul caz al domnului K" (foto), 2003, Paris, 700.000 de euro

3. Reuven Rubin, „Copaci bătrâni de sicomor", 2008, Tel Aviv, 399.225 de euro

adevarul.ro

[Mikka]

http://www.huffingto...o_n_169201.html

La pozitia 35:

Lot 35, Sale 1209, Paris

CONSTANTIN BRANCUSI (1876-1957)Madame LR (Portrait de Mme LR)

price realized

€29,185,000

($36,792,835)

Oricum, intre locul 1 si 2 diferenta e uriasa. Practic exista doar Brancusi in "clasamentul" asta.

[dcp100168]

Topul celor mai valoroşi pictori români

Capital a lansat, împreună cu Artmark, a doua ediţie a Top 100 cei mai valoroşi pictori români. În premieră, sunt incluse şi tranzacţiile realizate la marile case de licitaţii din străinătate. Constantin Brâncuşi, Victor Brauner şi Reuven Isaac Rubin (Zelicovici) i-au detronat, în 2013, pe liderii de anul trecut ai topului celor mai bine vânduţi pictori români, Nicolae Toniza, Nicolae Grigorescu şi Camil Ressu. Toţi trei au fost ridicaţi în vârful clasamentului de tranzacţii realizate în străinătate. Cel mai bine vândut sculptor modern din lume, Constantin Brâncuşi, a ajuns anul acesta şi pe prima poziţie a Topului celor mai valoroşi pictori români.

Lucrarea „Studiu pentru domnişoara Pogany“, realizată de artist în 1912, s-a vândut în luna iunie, la casa Chriestie’s din Londra, pentru 1,513 milioane de euro (2,39 mil. dolari), deşi preţul estimat iniţial nu depăşea 200.000-300.000 de lire sterline. Victor Brauner a urcat pe locul doi graţie preţului obţinut la o licitaţie în Paris pentru lucrarea „Cazul straniu al domnului K“: 700.000 de euro, în timp ce o altă licitaţie găzduită la finele anului trecut de Sotheby’s, la New York, l-a adus pe locul trei pe pictorul născut în Galaţi, Reuven Isaac Rubin, a cărui lucrare „Ierusalim văzut de pe Muntele Măslinilor“ s-a vândut cu 341.325 euro.  

De altfel, din primele 10 poziţii ale topului, doar trei au fost ocupate datorită unor tranzacţii de mare valoare desfăşurate la case de licitaţii din România: două la casa Artmark (Nicolae Toniza - „În iatac“, vândută pentru 290.000 de euro, şi Nicolae Grigorescu - „Ţărăncuţă odihnindu-se“, 270.000 euro) şi una la Goldart (Ştefan Luchian - „Două fete“, vândută pentru 300.000 de euro). Dintre toate cele 100 de poziţii ale topului, 39 sunt ocupate de artişti ale căror lucrări s-au vândut în străinătate, majoritatea la Londra, Paris şi New York.

Primul artist contemporan în Top 10

O altă premieră a catalogului este intrarea unui artist contemporan în Top 10: Adrian Ghenie, în vârstă de 37 de ani, din Baia Mare, ocupă locul 9. Tânărul artist este considerat o revelaţie în Occident. Picturile sale înfăţişează o imagine vălurită, ca într-un vis, a unor personalităţi sau evenimente istorice, iar artistul recurge adesea la colaje care îmbină imagini istorice cu fotografii documentare. Anul acesta, lucrarea „Regele“, care îl înfăţişează pe Elvis Presley, s-a vândut cu 212.238 euro la casa Sotheby’s, în Londra, iar lucrarea „Dr. Menghele 2“ cu 117.609 euro, la aceeaşi casă de licitaţii.

Topul celor mai valoroşi pictori români a fost realizat cu sprijinul experţilor casei de licitaţii Artmark, luând în calcul toate tranzacţiile încheiate la licitaţiile publice din ţară, începând din anul 1995, inclusiv cele organizate ocazional de galerii, precum şi tranzacţiile încheiate în străinătate.

capital.ro

[dcp100168]

Lucrări vândute cel mai bine în străinătate şi în ţară

Detaşat, pe locul întâi în Topul 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti se află celebrul Constantin Brâncuşi, primul sculptor modern, a cărui lucrare „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro. Acest singur exemplar în bronz al portretului stilizat făcut de Brâncuşi scriitoarei şi activistei anglo-americane Nancy Cunard a fost vândut la New York de către casa de licitaţii Christie’s în 2018, potrivit Artmark.

În ultimii ani, atenţia colecţionarilor s-a îndreptat şi către artiştii contemporani români a căror creaţie s-a ridicat, deseori, la standardele pieţei internaţionale. Astfel, preţul obţinut la o licitaţie Christie’s din Londra l-a urcat pe cel mai râvnit artist român contemporan, Adrian Ghenie, pe a doua poziţie a topului, cu lucrarea „Nickelodeon”, adjudecată în octombrie 2016 pentru aproximativ 7 milioane de euro. Tabloul, care a fost expus în 2016 la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, a depăşit cu mult estimarea casei Christie’s, care evaluase lucrarea la 1-1,5 milioane de lire sterline. De notat că recent, luna aceasta, în 6 octombrie, o lucrare de Adrian Ghenie din seria "Lidless Eye", deconstruind portretul pictorului Van Gogh, a fost adjudecată de Sotheby’s la Hong Kong cu peste 5 milioane de euro.

Operele de artă ale artiştilor români care au trăit în străinătate au obţinut cote înalte şi au fost vândute pentru preţuri record datorită, printre altele, numărului mai mare al celor care investesc în artă. Exemplu este şi cel de-a treilea artist din top - pictorul suprarealist Victor Brauner, care, până la apariţia lui Ghenie în licitaţiile publice, a ocupat al doilea loc în topul artiştilor români.  „Cazul straniu al domnului K” a fost achiziţionată la Paris, în aprilie 2003, pentru suma de 700.000 de euro.

Locul al patrulea în topul celor mai valoroşi artişti vizuali români îi revine lui Carol Popp de Szathmari, a cărui lucrare „Tipologii şi costume” a fost vândută la o licitaţie Sotheby’s din Londra, în 1999, pentru 624.699 de euro. Szathmari este urmat, pe locul cinci, de Dimitrie Chipăruş, unul dintre cei mai îndrăgiţi sculptori şi decoratori europeni Art Deco. „Les girls” a ajuns într-o colecţie privată pentru 590.240 de euro, după adjudecarea de la Sotheby’s din New York în 2007. Cea de-a şasea poziţie în top este ocupată de Reuven Rubin, născut la Galaţi, a cărui operă „The Road to Meron” a fost adjudecată tot la Sotheby’s din New York, în 2015, pentru 475.592 de euro.

Andrei Cădere, de origine poloneză, ce a studiat şi creat, într-o consistentă perioadă artistică, şi în România, devenit apoi unul dintre cei mai importanţi protagonişti ai artei conceptuale, ocupă în top locul şapte. Lucrarea „Untitled (A1200030)” a fost vândută pentru 420.000 de euro, anul trecut, de către casa de licitaţii De Vuyst din oraşul belgian Lokeren.

La Budapesta, la casa de licitaţii Virag Judit, „Marele circ” al artistului Vilmos Aba-Novak (maghiar stabilit la Baia Sprie) a fost adjudecat pentru 381.600 de euro, ocupând astfel locul opt în clasament, urmat de Amedeo Preziosi, artist maltez de origine, pictor romantic de vedute balcanice (itinerant prin România, primul pictor al Bucureştiului), pe locul 9. „Suvenir” se vinde, în 2009, la Londra, de către casa de licitaţii Bonhams, pentru 362.112 de euro.

Piaţa de artă românească a crescut de aproape 8 ori în ultimii 5 ani (din 2016), în cât priveşte numărul de colecţionari, exprimat în participanţi la licitaţiile organizate în România - la momentul de faţă doar online. Preferinţele colecţionarilor care şi-au îmbogăţit colecţiile cu opere de artă se îndreptă, în continuare, către arta de patrimoniu şi marii maeştri ai artei româneşti. În topul tranzacţiilor de pe piaţa românească de artă rămân Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian şi Nicolae Tonitza.

Cea mai valoroasă adjudecare care a avut loc, până în acest moment, în piaţa de artă din România, datează din octombrie 2018, pentru o pânză de mici dimensiuni a pictorului naţional Nicolae Grigorescu: „Ţărăncuţă cu basma albă” a stabilit un nou record pentru autor, fiind adjudecată pentru 340.000 de euro, la casa de licitaţii Artmark (detronând fostul record, de 320.000 de euro, tot pentru o lucrare de Grigorescu, adjudecată în decembrie 2016).

Denumit şi pictorul florilor, Ştefan Luchian a dat o semnificaţie  şi o valoare aparte fiecărei culori aşternute pe pânzele sale şi se plasează pe locul secund în topul preferinţelor colecţionarilor români. Astfel, în 2013, opera acestuia „Două fete” a fost adjudecată pentru 300.000 de euro.

Încântătoare şi fascinantă, opera maestrului Nicolae Tonitza este, de la an la an, mai apreciată şi râvnită de către colecţionari. Dovadă stă tranzacţionarea operelor semnate de pictorul universului copilăriei, - la preţuri din ce în ce mai ridicate. Pictura sa de mari dimensiuni, provenind din colecţia retrocedată dr. Iosif Dona, „Nud în iatac” a fost adjudecată tot de casa de licitaţii Artmark, în 2011, pentru 290.000 de euro.

Topul complet al artiştilor români este public pe site-ul Artmark şi cuprinde cele 100 de nume ale maeştrilor cei mai tranzacţionaţi, numele operei, preţul şi locul unde a fost adjudecată.

news.ro

[dcp100168]

Bust pentru un gălățean care a uimit lumea

Unul dintre gălățenii care au uimit lumea, Reuven Rubin, cel mai mare pictor al Israelului și primul ambasador al Israelului în România, va avea un bust la Galați. Pentru realizarea lui, Primăria municipiului Galați a derulat o achiziție directă în valoare estimată de 149.289 de lei (30.010 euro). Contractul a fost atribuit ofertantului SC Classic Standard Art SRL din București.

"Realizare proiect tehnic, documentație pentru obținerea avizelor, creație artistică, drept de autor, modelaj, transpunere în material definitiv, montaj soclu și statuie", acestea sunt cerințele Primăriei Galați de la firma căreia i se va atribui contractul pentru bustul pictorului Reuven Rubin. Deocamdată, autoritățile nu au stabilit unde anume în Galați va fi amplasată lucrarea.

Despre Reuven Rubin ați putut afla din rubrica "Gălățeni care au uimit lumea", publicată în ediția din 5 septembrie 2013 a ziarului "Viața liberă". Rivn Zelicovici (numele real al artistului) s-a născut la Galați, fiind cel de-al optulea copil al unui cantor de sinagogă.

În 2020, pe 13 noiembrie, când s-au împlinit 127 de ani de la nașterea acestei personalități, Galațiul a primit vizita ambasadorului statului Israel în România, David Saranga. După întâlnirea cu oficialitățile locale, diplomatul a participat la dezvelirea unei plăci în memoria artistului. "Am venit astăzi în Galați, pentru că, pe 13 noiembrie, este ziua de naștere a celui mai mare pictor al Israelului, Reuven Rubin, născut aici, la Galați. El a creat un curent artistic și o concepție estetică nouă în Israel și, din acest motiv, este, poate, cel mai cunoscut pictor din Israel", a declarat David Saranga, după dezvelirea plăcii comemorative așezate pe fațada Muzeului de Artă Vizuală.

Picturile artistului, în care expresionismul se îmbină cu modernismul, sunt extrem de bine cotate pe plan mondial, pânza "Copaci bătrâni de sicomor" fiind vândută acum câţiva ani cu aproape 400.000 de euro, în timp ce "Cântăreţul la flaut" s-a adjudecat cu 420.000 de euro. Rubin este astfel pe locul 4 într-un top al celor mai scumpi artişti din România, peste mult mai cunoscuţii Tonitza, Grigorescu sau Luchian.

În 1948, Reuven Rubin a devenit primul reprezentant diplomatic în România al nou-înfiinţatului stat Israel, funcţie asimilată celei de ambasador. Din această postură, a negociat cu autorităţile române şi sovietice emigrarea în masă a evreilor, contra unor sume cuprinse între 57 şi 120 de dolari de persoană. A rămas la post până în 1950, perioadă în care zeci de mii de evrei au părăsit România. Reuven Rubin s-a stins din viață pe 13 octombrie 1974, la Caesarea.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pictorul Rubin Reuven, născut la Galați, pe locul 6 în topul artiștilor români cu cele mai mare cote la licitațiile internaționale

Tardiv, dar mai bine mai târziu decât niciodată, municipalitatea din Galați începe să își demonstreze respectul pentru pictorul Rubin Reuven, născut la Galați, care este pe locul 6 în topul artiștilor români cu cele mai mari cote la case de licitații celebre precum „Sotheby’s” și „Christie’s”.

Pe 13 noiembrie 2020, ambasadorul de atunci al Israelului la București, David Saranga venea la Galați pentru ca împreună cu primarul Ionuț Pucheanu să participe la dezvelirea unei plăci comemorative instalate pe zidul de la intrarea Muzeului de Arte Vizuale din Galați în memoria pictorului Rubin Reuven, născut la Galați, în 1893, tot într-o zi de 13 noiembrie. Era un moment inedit, pentru că la Galați nu știa nimeni cine a fost Rubin Reuven, deși este printre cei mai bine cotați pictori de origine română de case de licitații celebre precum „Sotheby’s” și „Christie’s”.

Acum, Primăria Galați mai face un pas în recunoașterea valorii artistice a lui Rubin Ruven, alocând 150.000 de lei pentru realizarea unei statui a pictorului care să fie instalată în zona centrală a orașului.

Un detaliu interesant este că după ce a emigrat în Israel, pictorul Rubine Reuven  devenea în 1948 primul trimis diplomatic al Statului Israel la București.

După criteriul valorii publice de adjudecare a operelor de artă, conform istoricului tranzacțional al caselor de licitații românești și internaționale, a fost realizat un top al artiștilor români ale căror lucrări au fost achiziționate de către colecționari români sau străini. Constantin Brâncuşi, Adrian Ghenie şi Victor Brauner sunt primii trei artişti români ale căror lucrări au fost vândute cel mai bine în străinătate şi în ţară. Detaşat, pe locul întâi în „Top 100 Mari Maeştri ai Artei Româneşti” se află Constantin Brâncuşi, primul sculptor modern, a cărui lucrare „La Jeune fille sophistiquée” a fost adjudecată pentru 52,9 milioane de euro. Al doilea în top e Adrian Ghenie. Casa de licitații „Christie’s” anunța în urmă cu doi ani că lucrarea lui Adrian Ghenie „Pie Fight Interior 12” a fost vândută la licitaţie, în Hong Kong, pentru suma de 10.371.116 dolari, un nou record al artistului. Cel de-a treilea artist din top este pictorul suprarealist Victor Brauner, a cărui lucrare „Cazul straniu al domnului K” a fost achiziţionată la Paris, în aprilie 2003, pentru suma de 700.000 de euro. Locul al patrulea în topul celor mai valoroşi artişti români îi revine lui Carol Popp de Szathmari, a cărui lucrare „Tipologii şi costume” a fost vândută la o licitaţie „Sotheby’s” din Londra, în 1999, pentru 624.699 de euro. Szathmari este urmat, pe locul cinci, de Dimitrie Chipăruş, unul dintre cei mai îndrăgiţi sculptori şi decoratori europeni Art Deco. „Les girls” a ajuns într-o colecţie privată pentru 590.240 de euro, după adjudecarea de la „Sotheby’s” din New York în 2007.

Cea de-a şasea poziţie în top este ocupată de pictorul Rubin Reuven, născut la Galaţi, a cărui operă „The Road to Meron” a fost adjudecată tot la „Sotheby’s” din New York, în 2015, pentru 475.592 de euro.

Rubin Reuven, pictorul născut la Galați care a devenit celebru în arta universală

Rivn Zelicovici, care ulterior și-a schimbat numele în Rubin Reuven, s-a născut la Galați pe 13 noiembrie 1893, fiind cel de-al optulea copil din cei 13 pe care i-a avut familia Zelicovici. În 1912, a plecat spre Palestina pentru a studia arta la Academia de Artă şi Design Bezalel din Ierusalim. Pentru că nu s-a regăsit în stilul dictat de cadrele didactice ale Academiei, a mers în 1913 la Paris, pentru a-şi continua studiile la École Nationale Superieure des Beaux-Arte şi, apoi, la Academie Colarossi. La izbucnirea Primului Război Mondial, Rubin a fost trimis în România, unde a rămas până la sfârşitul războiului.

În 1921, împreună cu bunul său prieten, Arthur Kolnik, alături de care a împărţit un atelier de pictură în Cernăuţi, a călătorit în Statele Unite, unde l-a cunoscut pe artistul Alfred Stieglitz, celebru fotograf şi proprietar de galerie de artă. Acesta l-a ajutat pe Reuven Rubin să organizeze prima expoziţie personală, la Galeria Anderson.

Pe vasul de pasageri cu care se întorcea din New York spre Palestina, a întâlnit-o pe Esther, care i-a devenit soţie în 1928. Esther era o tânără din Bronx, care câştigase o călătorie în Palestina, într-un concurs al tinerilor evrei.

După stabilirea lui în Palestina, în 1923, Rubin a expus deseori în Tel Aviv şi Ierusalim, iar expoziţia sa personală din 1932 a marcat înfiinţarea Muzeului din Tel Aviv.

Lucrările lui Rubin Reuven au fost vândute la prețuri record la licitațiile internaționale

Intrarea lui Rubin în istoria artei a avut loc într-un moment prielnic al istoriei artei universale, şi anume în timpul rebeliunii lui Cezanne împotriva  normelor din trecut. Pictorii evrei s-au întors împotriva regulilor academice de la Academia Bezalel şi au căutat stilurile europene, care ar fi dat un ajutor în portretizarea peisajelor ţării lor, fiind în acord cu stilul timpului. Peisajele lui Rubin din anii 1920 erau definite de un stil modern, dar şi de unul naiv, care arătau peisajele şi locuitorii Israelului într-o manieră sensibilă. Temele predominante ale lucrărilor sale erau scene şi peisaje biblice, folclor şi oameni. Multe din picturile sale sunt reprezentări ale Ierusalimului şi a Galileii, scăldate în soare.

Potrivit criticilor de artă, este posibil ca Rubin Reuven să fi fost influenţat de lucrările lui Henri Rousseau, stilul lui Rubin fiind unul combinat cu influenţe occidentale şi, în acelaşi timp, cu cele ale culturii neo-bizantine, la care Rubin a fost expus în ţara sa.

În anul 1969, a apărut biografia sa, redactată de Jamie Rosenfeld, intitulată „My life – My art”. În 1983, s-a deschis Muzeul Rubin, al cărui director şi curator era nora lui Rubin, Carmela. Rubin Reuven Rubin a părăsit această lume în anul 1974, la 81 de ani, în Tel Aviv. Cu doar o lună înainte de a se stinge, a lăsat prin testament orașului Tel Aviv atelierul său din strada Bialik nr. 14.

Lucrări ce îi poartă semnătura ating, ba chiar depăşesc recorduri la licitaţii. De exemplu, „Peisaj cu măslini” s-a vândut cu suma de aproximativ 150.000 de euro la MatsArt Auctioneers & Appraisers din Ierusalim, iar „Cântăreţul la flaut”, în cadrul unei licitaţii „Christie’s” din New York, s-a vândut cu 137.502 dolari.

puterea.ro