Jump to content

Gălăţeanul Eugen Bădărău - fondatorul şcolii româneşti de fizica plasmei


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Gălăţeanul Eugen Bădărău - fondatorul şcolii româneşti de fizica plasmei

Eugen Bădărău s-a născut pe 19 septembrie 1887 în localitatea Folteşti, judeţul Galaţi. A urmat şcoala primară în localitatea natală şi liceul la Ismail. A susţinut examenul de bacalaureat în 1905. Se simţea atras de inginerie, aşa că, în acelaşi an, a plecat la Graz, în Austria, şi s-a înscris la Techniche Hochschule. A rămas aici până în 1907 şi a urmat cursurile de inginerie timp de doi ani. Una dintre disciplinele audiate în această perioadă, fizica, l-a atras în mod deosebit, mai ales prin partea sa teoretică, şi de aceea a decis să plece în Italia, la Pisa, unde fizica teoretică era bine cotată. Aşadar, în perioada 1907-1911 a studiat la Pisa, iar în 1911 obţine licenţa în fizică. Continuă activitatea aici în calitate de doctorand, sub îndrumarea profesorului Angelo Battelli. În 1912, obţine titlul de doctor cu teza „Constanta dielectrică a gazelor şi a amestecurilor de gaze“. În următorii doi ani, 1912-1914, a lucrat ca asistent la Universitatea din Pisa, în cadrul Institutului de Fizică Experimentală. A continuat cercetările începute în cadrul tezei de doctorat, studiind gazele comprimate până la 350 de atmosfere.

Inventator al unui tip de interferometru

Identifică noi direcţii de cercetare în domeniul opticii şi decide să plece în Rusia. Din 1914 a ocupat un post de asistent la Institutul de Fizică din Petrograd, unde a lucrat sub coordonarea fizicianului rus Abram Fiodorovici Ioffe, de la Universitatea din Petrograd, devenit ulterior Leningrad. În prezent, acest institut poartă numele profesorului Ioffe. Evenimentele istorice din 1917 îl prind în acest oraş, dar Eugen Bădărău îşi continuă activitatea de cercetare, devenind, în 1917, şef de secţie la Institutul de Optică. Şi-a axat cercetările asupra problemelor de optică, studiind birefringenţa corpurilor izotrope în câmp magnetic. Pentru determinarea indicilor de refracţie ai gazelor a inventat un nou tip de interferometru pe care l-a prezentat, sub forma unei comunicări ştiinţifice, la primul Congres de Ştiinţă organizat la Petrograd în 1918. Pe baza rezultatelor cercetărilor efectuate obţine, în 1918, titlul de doctor docent şi este numit profesor la Institutul Fototehnic Superior, unde lucrează timp de aproape trei ani, până în 1921.

În 1921 este solicitat să vină la Universitatea din Cernăuţi. Menţionez că această universitate a fost înfiinţată în 1875 şi a fost multă vreme renumită în Austro-Ungaria, iar oraşul Cernăuţi din Bucovina de nord, situat pe malul Prutului, aparţinea din nou României, după ce timp de 143 de ani, din 1775 până în 1918, aparţinuse Imperiului Habsburgic. Eugen Bădărău funcţionează aici ca profesor agregat, apoi ca profesor titular la Catedra de fizică teoretică şi experimentală. A condus laboratorul de fizică experimentală, iar în perioada 1926-1928 chiar şi Facultatea de Ştiinţe, în calitate de decan. În cadrul laboratorului de fizică experimentală a iniţiat o nouă direcţie de cercetare axată pe fizica descărcărilor în gaze. De aceea este considerat fondatorul şcolii româneşti de fizica plasmei.

În 1934, se înfiinţează la Universitatea din Bucureşti Catedra de fizică corpusculară, iar Eugen Bădărău este chemat să conducă activitatea ştiinţifică a acestei catedre, care, un an mai târziu, devine Catedra de acustică, optică şi fizică moleculară, de care se ocupă până în 1962.

Cercetările efectuate de Eugen Bădărău au acoperit o gamă foarte largă de domenii ale fizicii, începând cu descărcările electrice în gaze şi fizica plasmei, domeniu în care este considerat fondator al şcolii româneşti. A dat o explicaţie originală mecanismului descărcărilor electrice luminiscente şi a determinat coeficientul de ionizare în gaze mono şi poliatomice. A fost printre primii din lume care au dovedit experimental emisia electronică a metalelor bombardate cu ioni pozitivi. Spectaculoase au fost şi cercetările din domeniul acusticii şi ultraacusticii aplicate la combaterea poluării sonore, la controlul materialelor de construcţie sau pentru stimularea germinaţiei plantelor. La fel de spectaculoase au fost şi aplicaţiile descărcărilor în gaze pentru obţinerea de parfumuri. Iată ce spunea Eugen Bădărău despre aceste cercetări. „Nu pot uita clipa în care din metan, în timpul cercetărilor noastre, a ieşit formol, prin descărcare în scânteie. Am simţit cu toţii un miros pătrunzător. Ne-am privit miraţi. Să fie formol? Să vedem ce zice analiza! La analiză am constatat că mirosul nu ne înşelase: era într-adevăr formol. Formol – pornind de la gaz metan… Şi dacă e să alunec pe panta confidenţelor, atunci trebuie să mărturisesc că în laboratoarele noastre s-au produs multe parfumuri excepţional de frumos mirositoare. Căci din gaz metan amestecat cu brom, prin descărcare electrică, am obţinut bromuri cu miros pe care cei mai mari parfumeuri l-ar fi invidiat… Poate că, cine ştie când, fabricanţii de parfumuri vor merge pe calea deschisă de noi“.

Într-un interviu din 1967 spunea: „Secretul marilor descoperiri constă în muncă şi spirit de observaţie, combinate cu simţ al perspectivei şi inteligenţei“.

S-a bucurat de multe dovezi de recunoaştere, cea mai importantă fiind primirea, pe 12 august 1948, ca membru titular al Academiei Române.

http://www.gds.ro/Cultura/2010-10-02/Eugen+Badarau%2C+fondatorul+scolii+romanesti+de+fizica+plasmei&hl=Galati&tip=toate

Alte date în Wikipedia http://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_B%C4%83d%C4%83r%C4%83u

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.