Jump to content

Galaţiul mai are doar 180 de pescari profesionişti


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Galaţiul mai are doar 180 de pescari profesionişti

În ultimii 20 de ani numărul de pescari profesionişti din Galaţi a scăzut de la 3000 la 180. Condiţiile grele de muncă, legile proaste şi veniturile modeste sunt motivele care duc la dispariţia vechii meserii de la Dunăre.

De-a lungul istoriei, cea mai reprezentativă meserie pentru Galaţi a fost cea de pescar. „Galaţiul e sinonim cu peştele. A alătura cele două cuvinte este un fel de pleonasm", spune, în urmă cu şase decenii, scriitorul Mihail Sadoveanu. Potrivit actelor de recensământ din arhivele statului, în anul 1948 figurau ca pescari nu mai puţin de 6.000 de gălăţeni, grupaţi în special în zonele de sud (Dunăre, Brateş şi bălţile de peste Dunăre) şi de est (Prutul şi bălţile limitrofe).

Meseria a întrat în declin încă din anii '70, sub presiunea a două evenimente majore: noul combinat siderurgic de la Galaţi oferea zeci de mii de locuri de muncă bine plătite, iar bălţile din triunghiul Dunăre-Prut-Brateş , în suprafaţă de peste 15.000 ha, au fost desecate pentru agricultură. Chiar şi în aceste condiţii, până în 1990 mai trăiau din pescuitul profesionist aproape 3.000 de gălăţeni.

Paradoxal, dispariţia comunismului a dus la moartea meseriei liberale de pescar. În acest moment, potrivit evidenţelor oficiale, mai sunt doar 180 care-şi câştigă pâinea din pescuit. Dacă până în 1990 declinul acestei activităţi a fost determinat de industrializare, în ultimii ani ani au apărut noi obstacole, prin care se regăsesc: legislaţia proastă, braconajul scăpat de sub control, poluarea, limitele cantitative aberant de mici impuse pescarilor, birocraţia şi, mai ales, veniturile de mizerie obţinute.

Spre exemplu, din 2008, un ordin de ministru (nr. 325/2007, Ministerul Agriculturii) obligă pescarii, deveniţi adevăraţi funcţionari, să completeze şapte tipuri de acte pentru a putea prinde un peşte. Iată-le: registru de descărcare (prin care sunt informate centrele de colectare a peştelui), avizier, facturier, chitanţier, notă de punere în vânzare (când marfa capturată este predată unei firme), notă de transport şi registrul destinat declaraţiilor la Ministerul Finanţelor.

Veniturile pescarilor sunt mizere. „Autorizaţiile de pescuit se dau pentru o barcă, la care sunt 2-3 pescari. O barcă are voie să scoată din apă doar 65 de kilograme de peşte anual, care se împarte la numărul de pescari înscrişi la o ea", ne-a explicat Jean Mirică, preşedintele asociaţiei de pescari „Lotca" din Galaţi.

Cum un kilogram de peşte de Dunăre, spre exemplu crap, se dă cu 12-15 lei, venitul unei persoane,la o barcă cu doi pescari, se ridică la cel mult 480 de lei (impozabili!) pe an. Adică 40 de lei pe lună, sumă cu care este imposibil să trăieşti!

De altfel, toţi cei 180 de pescari profesionişti de la Galaţi sunt angajaţi la crescătorii piscicole sau la secţia de cercetarea a Facultăţii de Piscicultură. Absolut nimeni, n-a mai cerut în ultimii 10 ani autorizaţie individuală pentru pescuit industrial!

Nici stilul de viaţă al pescarilor nu atrage. „Gândiţi-vă că un pescar trebuie să stea zile întregi pe baltă pentru a prinde peşte. Iar acolo nu sunt condiţii foarte comode de viaţă. Stai în ploaie, frig şi e posibil să ajungi acasă fără niciun ban", ne-a mărturisit Grigore Drăghici, 54 de ani.

Tânăra generaţie nu este foarte interesantă să urmeze acestă îndeletnicire, preferând alte specializări.

„În general această meserie să făcea în familie. Însă copii pescarilor nu sunt interesaţi de această ocupaţie. Văd că este grea viaţa de pescar şi preferă să se îndrepte spre altă ocupaţie. E ceva normal", ne-a mai explicat Jean Mirică.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Analiza-_Noii_ucigasi_de_pescari-_poluatorii_si_birocratii_0_351564924.html

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

O şansă pentru salvarea pescuitului în Lunca Prutului

Camera Agricolă Galaţi va pune în practică în următoarele nouă luni un proiect pentru susţinerea micilor pescării şi menţinerea comunităţilor pescăreşti.

Pescuitul în zona Luncii Prutului Inferior şi a Dunării Inferioare a avut mult de suferit în ultimii ani din cauza pescuitului industrial şi a braconajului. Multe comunităţi pescăreşti din zonă trăiesc într-o sărăcie lucie, iar o parte din ele au dispărut deja. Autorităţile locale prin Camera Agricolă Galaţi şi-au propus să revigoreze industria piscicolă şi să-i instruiască pe pescari pentru realizarea de venituri alternative.

Vineri a avut loc lansarea unui proiect în valoare de 133.435 de lei, finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit. „Printre obiectivele pe care ni le-am impus în acest demers, se regăseşte şi protejarea mediului, dezvoltarea cătunelor şi satelor de coastă cu activităţi pescăreşti" a precizat Dima Floricel Maricel, directorul executiv al Camerei Agricole Galaţi.

Coordonatorii proiectului doresc să schimbe imaginei zonei pescăreşti, dar în special să sprijine micile pescării şi turismul pescăresc, o noţiune destul de puţin cunoscută la noi. „Dorim să creştem nivelul de trai şi atractivitatea zonelor pescăreşti prin implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Sprijinind activitatea de pescuit putem dezvolta şi o infrastructură a serviciilor conexe - turism, de aici diversificarea activităţilor prin promovarea unor locuri de muncă multiple pentru pescari, prin crearea unor locuri de muncă suplimentare în afara sectorului de pescuit", a declarat Laura Angheluţă, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Regională Galaţi.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/O_sansa_pentru_salvarea_pescuitului_in_Lunca_Prutului_0_367163509.html

Link to comment
Share on other sites

Bani europeni pentru pescarii din Lunca Prutului

În cadrul unui proiect finanţat prin POR va fi pregătită dezvoltarea unei comunităţi a pescarilor profesionişti din localităţile de pe malul drept al Prutului.

După un deceniu în care, în zona Galaţiului, măsurile de reformă în domeniul pescuitului după model european au rămas pe hârtie, iar asociaţiile de pescari nu au reuşit să se impună din cauza intereselor micii mafii formate în exploatarea fondului piscicol, un proiect cu finanţare europeană pare să facă ordine în zona Luncii Prutului. Camera Agricolă Galaţi a lansat proiectul „Grup de lucru pentru gestionarea durabilă a fondului piscicol în judeţul Galaţi, zona pescărească Lunca Prutului Inferior". Lunca Inferioară a Prutului este una dintre cele mai importante zone piscicole din estul ţării, aici existând 4.925 ha de lacuri, bălţi naturale şi zone umede.

Pescarii profesionişti din comunele de pe malul Prutului s-au organizat în 2003, după modelul european, într-o asociaţie condusă de inginerul piscicol Sandu Tanvuia, au câştigat licitaţia pentru concesionarea exploatării fondului piscicol, dar activitatea asociaţiei a fost blocată prin tot soiul de manevre care aveau ca scop protejarea intereselor micii mafii care se formase în exploatarea fondului piscicol din zona Luncii Prutului. Acum, prin proiectul cu finanţare europeană se reia totul de la zero. Valoarea totală a proiectului este de 133.435 lei, din care 119.700 lei reprezintă finanţarea din Programul Operaţional pentru Pescuit, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă a zonelor pescăreşti. Cofinanţarea este alocată de la bugetul CJ Galaţi.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/bani-europeni-pentru-pescarii-din-lunca-prutului-205636.html

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.