Jump to content

„Poarta Turcească" ar putea fi restaurată


dcp100168
 Share

Recommended Posts

„Poarta Turcească" ar putea fi restaurată

După recenta relatare în „România Liberă" a distrugerii operelor de artă monumentală din Ţiglina 1, secretarul Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor, deputatul Florin Pâslaru, i-a adresat un protest scris primarului Dumitru Nicolae. „Un protest, în sensul bun al cuvântului, să nu mai emită autorizaţii de construcţie unde există lucrări de artă monumentală, ca mozaicurile din Ţiglina", ne-a explicat deputatul. Un monument tratat cu ambiguitate de edili este şi „Poarta Turcească", situată în centrul vechi al Galaţiului. Deputatul Pâslaru promite o finanţare de 100.000 euro pentru restaurarea monumentului. Problema s-a mai pus în anii '80, când „Poarta Turcească" ar fi trebuit înglobată într-un ansamblu arhitectonic, în construirea unui han similar Hanului lui Manuc. „Problema restaurării acestei «Porţi» s-a pus în anii '80, când au fost alocate fonduri la Comitetul de Cultură. Banii se consumau, dar acolo nu venea nimeni măcar să dea cu o bidinea. Până la urmă s-a muşamalizat", ne-a declarat prof. univ. dr. Mihalache Brudiu, care a lucrat ca arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Chiar denumirea de „poartă turcească" este improprie, pentru că nu a fost poarta unui han turcesc, ci a hanului localnic, construită după moda vremii, fiind decorată cu elemente orientale, dar şi de influenţă occidentală. Orientale sau occidentale, elementele decorative au fost „rase" în cadrul unei „renovări" făcute după 1990. „Ca să i se spună aşa, ar fi trebuit să fie un stăpân turc, ori hanul acesta a fost al unui localnic. Tipul acesta de poartă e important, pentru că a avut o serie de elemente ornamentale redate într-o stucatură în care erau şi elemente din arhitectura greacă clasică, corintice, cu colonete, pilaştri, cu capitele ionice. Elementele din ornamentele acestei porţi veneau din două direcţii, Orient şi Occident. Ele au fost date jos cu ocazia unei restaurări care s-a făcut după 1990. Toate aceste elemente le am desenate", ne-a relatat istoricul Mihalache Brudiu. Din păcate, au rămas doar pe hârtie.

Secretarul Comisiei de Cultură a Camerei Deputaţilor a promis că va obţine de la Ministerul Culturii o finanţare de 100.000 euro pentru restaurarea „Porţii Turceşti", dar, deşi toată lumea e de acord cu acest proiect, nimeni nu are timp de „pierdut" în discutarea detaliilor: „Mă chinui de câteva luni cu Primăria Municipiului Galaţi, să refacem acel monument cunoscut sub numele de «Poarta Turcească». Am vorbit cu cei de la ADP, am vorbit cu cei de la Cultură, am vorbit cu Primăria, toată lumea spune «da», dar încerc de câteva luni să ne întâlnim", ne-a declarat deputatul Florin Pâslaru.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/cum-sunt-vandalizate-monumentele-istorice-202499.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

"Poarta Turcească", monumentul dintre blocuri

"Poarta Turcească", o relicvă istorică de inspiraţie levantină, probabil din prima jumătate a secolului al XIX-lea, se află pe lista monumentelor istorice gălăţene. Apare discret, între blocuri, părăginită, cotropită de vegetaţie, cu tencuiala (urâtă!) căzută! O intrare sub formă de arcadă cu arhivoltă, din cărămidă, din păcate acoperită cu o masă cenuşie, care se desfigurează sub ploi! Blasfemie de ciment pusă precum maioneza, în 1995, când Primăria a „reabilitat-o”, folosind cărămidă de la o altă clădire, de sfârşit de secol XIX. Decoraţiunile din cărămidă au fost amputate atunci sub mistrie!

Atracţie şi pentru străini

"Poarta i-ar atrage pe străinii de oraş care ar trece prin zonă! Chiar zilele acestea au filmat acolo nişte italieni!”, ne-a spus Marius Mitrof, consilier la Direcţia pentru Cultură a judeţului Galaţi. Doi jurnalişti italieni, îndrumaţi în cercetarea lor de consilierul gălăţean, realizează un film, care va fi proiectat la Trieste, despre scriitorul Paul Morand, ataşat la Ambasada Franţei la Bucureşti, în 1943-44, căsătorit cu o gălăţeancă, Helene Crissoveloni. Consilierul le-a pus la dispoziţie şi dosarul care arată că scriitorul a lucrat şi la Galaţi, la Comisia Eurpeană a Dunării. „Trecând pe lângă Poartă, italienii s-au oprit şi au filmat-o”, spune Mitrof.
În 2011 şi 2012, Direcţia de Cultură a purtat discuţii cu Consulatul General al Turciei de la Constanţa, existând intenţia, din partea turcă, de a aduce specialişti în artă musulmană şi chiar de a contribui la finanţarea restaurării monumentului. Partea mai importantă a banilor trebuia însă alocată de gălăţeni, beneficiarii direcţi…

Turcul (mai) plăteşte?

"Nu a apărut nimic nou în privinţa proiectului legat de Poarta Turcească", ne-a spus şi publicista Gulten Abdulla Nazare, preşedinta Uniunii Democrate Turce Galaţi, care observă şi lipsa vreunei relaţii a autorităţilor gălăţene cu diplomaţii turci, de unde şi “îngheţarea” proiectului. "Toate primăriile au fost în vizită la noul consul, la Consulatul General al Republicii Turcia de la Constanţa, numai de la Galaţi n-a ajuns nimeni…"

La modă, acum două veacuri

Despre monument, aflăm că nu este o poartă turcească, nici măcar a unui han turcesc, după cum precizează consilierul Mitrof, însă meşterii angajaţi să construiască hanul au lucrat după moda de la… Înalta Poartă din prima jumătate a secolului XIX. Turcii, care şi-au inspirat la rândul lor cupolele moscheilor din arhitectura bizantină, au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic, de pe poarta gălăţeană.
Hanul apărea chiar într-o catagrafie, strămoşă a anuarelor din acea perioadă, când, spune consilierul, călătorii se cazau la mănăstiri, hanul cu etaj şi geamlâc din centrul de atunci al oraşului fiind o ofertă modernă. "Este de remarcat măiestria meşterilor, care au reuşit să realizeze decoraţiuni doar din cărămidă - aceasta înseamnă artă!", subliniază Marius Mitrof.

Ce trebuie făcut

Încă se mai poate restaura poarta acoperită cândva cu olane, construită din cărămidă subţire şi acum înfăşată în ciment, să redevină ceea ce a fost cândva! Drecţia pentru Cultură face demersuri din 2009, an de an, pe lângă Primărie, cu care s-a ajuns la "un acord, însă doar la nivel declarativ".
Zona ar trebui amenajată ca parc, îngrădită cu gard viu, s-ar putea face şi un havuz, spune consilierul, care atrage atenţia şi la posibilele hrube care ar fi putut exista pe sub han şi care ar putea face parte dintr-un complex exploatat turistic.
Proprietarul Porţii, Primăria, trebuie să apeleze, însă, pentru proiectul de restaurare, la un arhitect atestat de Ministerul Culturii, iar la Galaţi nu avem un astfel de specialist. Proiectul trebuie să primească avizul Direcţiei de Cultură, iar lucrările pot fi executate numai în prezenţa unui restaurator atestat.

Istoria unei bălmăjeli

În 1982, a fost dărâmat o parte din zidul hanului, din greşeala unui muncitor constructor de blocuri, iar în 1984, hanul şi alte case din zonă au fost demolate, făcând loc blocurilor. Deşi intenţia de a fi refacută poarta a existat şi atunci, în 1995, firma Primăriei, SC Construcţii şi Reparaţii SA, a făcut lucrarea de mântuială, fără să refacă şi decoraţiunile iniţiale din cărămidă. Iar prin 2010, lângă poartă apăruse chiar un WC ecologic! Şi nu era... de patrimoniu!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Poarta Turcească, monument istoric, tencuit, grosolan, cu ciment!

Poarta de han turcesc – un obiectiv istoric datând de la începutul secolului XIX – este uitată de autorităţi, în ciuda interesului manifestat de turişti faţă de respectiva construcţie. În lipsa oricărei reabilitări, monumentul istoric se degradează pe an ce trece, iar imaginea obiectivului –aşa cum arăta el odinioară, poate fi văzută doar pe site-ul Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi (la adresa http://www.galati.djc.ro/ObiectiveDetalii.aspx?ID=1736).

Trecătorul care se nimereşte pe strada Egalităţii va descoperi, cu mirare, printre blocuri, o construcţie care doar aduce a monument istoric, aşa cum scrie pe tăbliţa metalică fixată pe ea. Vorbim despre Poarta de han turcesc, o construcţie impozantă, odinoară din cărămidă roşie, acum tencuită, grosolan, cu ciment şi pe care însemnele cu grafitti sunt pretutindeni. Deşi construcţia ar putea constitui un real obiectiv turistic, în lipsa interesului administraţiei publice faţă de ea, poarta turcească rămâne un obiectiv despre care turiştii nedumeriţi îi întreabă pe locatarii blocurilor din zonă, care şi ei, la rândul lor, s-au informat ... de pe internet! “da, au venit în toamna asta nişte norvegieni, s-au uitat, au făcut poze... eu făceam curat în jurul blocului şi m-au întrebat ce este asta? Ştiu şi eu că e poarta Turcească, am căutat pe Google odată, ca să mă lămuresc. Primăria ar trebui să pună monumentul în valoare, să-l lumineze noaptea, să îl păzească, că îl distrug vandalii”, ne-a spus o locatară din zonă.

Cu toate că vorbim despre o construcţie foarte veche, de la începutul secolului XIX, cu arhitectură otomană, Primăria municipiului Galaţi – instituţia proprietară a monumentului – nu i-a dat o importanţă prea mare. O singură dată municipalitatea a avut o tentativă de reabilitare a monumentului istoric, relatează cu tristeţe, Marius Mitrof, expert în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi: “Din păcate, reabilitarea – petrecută unde va în timpul mandatului fostului primar, a fost făcută grosolan, s-au tencuit pereţii, s-au acoperit detaliile arhitectonice, s-a stricat tot farmecul”. Marius Mitrof a mai adăugat că până acum, solicitările Direcţiei Judeţene de Cultură către Primărie, pentru reabilitarea obiectivului istoric, s-au lovit de lipsa fondurilor de la bugetul local. Totuşi, spune Marius Mitrof, există o şansă – o linie de finanţare deschisă de Ambasada SUA la Bucureşti, prin care Primăria, în parteneriat cu orice ONG, ar putea obţine maxim 200.000 de dolari pentru reabilitare. Mai mult, potrivit Direcţiei Judeţene pentu Cultură Galaţi, fiind vorba despre un obiectiv istoric turcesc, există şi promisiunea din partea Consulatului Turiciei la Constanţa de a oferi restauratori în construcţii cu arhitectură otomană, însă instituţia aşteaptă ca şi Primăria Galaţi să se angajeze să susţină financiar măcar jumătate din valoarea lucrării de reabilitare.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Uitată de autorităţile locale, Poarta Turcească din Galaţi stă să pice

În loc să fie obiectiv turistic, unde oamenii să se înghesuie să se fotografieze, monumentul este lăsat în paragină. Ultima dată a fost căptuşit cu o tencuială urâtă de fostul primar al Galaţiului

Pe strada Egalităţii la numărul 16 se află ruinele unei porţi monumentale, construită din cărămidă, care era amplasat în zidul masiv al curţii unui vechi han, probabil, de la începutul secolului al XIX-lea.

În repertoriul hanurilor din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, este cuprins şi cel din Galaţi de pe strada Egalităţii. Era un complex de clădiri, cu spaţii de cazare pe două laturi ale unei curţi mari. Accesul principal la han se făcea prin această poartă monumentală din strada Egalităţii şi mai exista un acces secundar prin strada Cuza Vodă. Hanul s-a demolat în anul 1984 împreună cu toate locuinţele vechi din zona „Egalităţii”. Lucrările şantierului pentru construirea noilor blocuri au degradat profund poarta rămasă stingheră.

Din punct de vedere arhitectural, intrarea principală este sub forma unei arcade cu arhivoltă. De o parte şi de alta a arcului subînălţat se află câte un element decorativ reprezentând soarele. La partea superioară are o cornişă profilată, care este acoperită cu olane. În zid se află câte o pereche de pilaştri în stil ionic, dispuse de o parte şi de altă a intrării. Deasupra acoperişului se află două coloane ale căror capete superioare sunt acoperite cu olane. Tot pe acoperiş, situat pe axul arcadei, se află al cincilea stâlp, care, în prezent este parţial distrus. În afară de această intrare centrală cu arcadă mai sunt altele două de formă rectangulara, dispuse simetric faţă de poartă.

Deşi vorbim despre un monument de arhitectură, care ar putea fi unul dintre punctele de atracţie din Galaţi, Primăria municipiului Galaţi, cea care este proprietara acestui monumentul, nu s-a sinchisit, de-a lungul anilor, să-l renoveze. Consilierul Marius Mitrof, de la Direcţia Judeţeană pentru Cultură, ne spune că fostul primar Dumitru Nicolae a dispus alocarea unor fonduri pentru reabilitarea monumentului istoric. Din păcate, aşa-zişii restauratori mai mult rău au făcut. “Reabilitarea s-a făcut grosolan, s-au tencuit pereţii, s-au acoperit detaliile arhitectonice, s-a stricat tot farmecul”, spune Marius Mitrof.

Singura salvare ar putea fi accesarea unei linii de finanţare deschisă de Ambasada SUA la Bucureşti, prin care Primăria, în parteneriat cu orice ONG, ar putea obţine maxim 200.000 de dolari pentru reabilitare. Si Consulatul Turciei de la Constanta si-a exprimat dorinta de a contribui la reabilitarea acestui monument.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Poarta vechiului han turcesc ar putea fi reabilitată prin fonduri europene

Zidul masiv al curţii unui vechi han turcesc, situat pe strada Egalităţii la numărul 16, ar putea fi reabilitat prin fonduri europene. Anunţul a fost făcut de Direcţia Judeţeană pentru Cultură. Monumentul ce datează de la începutul secolului al XIX-lea a fost lăsat în paragină iar în jurul său au fost construite blocuri. Restaurarea porţii turceşti ar putea să-i readucă însă farmecul de odinioară.

Pe strada Egalităţii la numărul 16, la începutul secolului al XIX-lea era un complex de clădiri, cu spaţii de cazare pe două laturi ale unei curţi mari. Accesul principal la han se făcea prin această poartă. În anul 1984 hanul şi toate casele vechi din zonă au fost demolate şi construite blocuri. De atunci, poarta rămasă încă în picioare s-a degradat continuu.

Fostul edil al Galaţiului a încercat să reabiliteze poarta de han turcesc, dar restauratorii nu au reuşit decât să îi ştirbească din frumuseţe, acoperind toate detaliile arhitectonice. „Am fost asiguraţi că dacă ştim să lucrăm foarte bine, putem să accesăm nişte fonduri europene, pentru ca acest monument să fie reabilitat. Vrem ca în zona porţii de han turcesc, inclusiv zona din jur să poată fi transformată într-un miniparc, în aşa fel încât lumea să poată veni să se simtă bine. Poarta de han turcesc trebuie să revină la forma iniţială şi nu la acel ciment care s-a turnat şi a acoperit tot ce însemna frumuseţea monumentului.”

De o parte şi de alta a arcului subînălţat se află câte un element decorativ reprezentând soarele. La partea superioară are o cornişă profilată, care este acoperită cu olane. În zid se află câte o pereche de pilaştri în stil ionic, dispuse de o parte şi de alta a intrării. Deasupra acoperişului se află două coloane ale căror capete superioare sunt acoperite cu olane. Tot pe acoperiş, situat pe axul arcadei, se află al cincilea stâlp, care, în prezent este parţial distrus. În afara de această intrare centrală cu arcada mai sunt altele două de formă rectangulară, dispuse simetric faţă de poartă.
Link to comment
Share on other sites

Ce sa-ti spun... Stau zeci de milioane de lei (noi) nefolositi la bugetul local si te apuci sa accesezi fonduri europene pentru o chestie de mai nimic (financiar vorbind). Si daca nu-ti aproba aplicatia? Ai "rezolvat" inca vreun an de degradare! Dar e o smecherie sa te dai lovit, asteptand "fonduri europene"...

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Secretele porţii turceşti dintre blocuri. Cum a ajuns în ruină un monument istoric din Galaţi

Între două blocuri de locuinţe, pe strada Egalităţii, nr.16, din Galaţi, rezistă încă poarta turcească a unui vechi han, construit la începutul secolului al XIX-lea. Structura, construită din cărămidă, este tot ce a mai rămas din hanul demolat în 1984 de comunişti.

Hanul era compus în vremurile lui bune dintr-un complex de clădiri, spaţiile de cazare fiind dispuse pe cele două laturi ale curţii mari, iar accesul în clădire se făcea printr-o poartă monumentală din strada Egalităţii. Poarta turcească reprezintă un simbol al influenţei otomane, ce s-a făcut simţită şi în domeniul construcţiilor civile, în care erau incluse şi hanurile. Construcţia este un martor mut al vieţii tumultoase a Galaţilor de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, începutul secolului al XIX-lea, cu o arhitectură specifică acelei perioade.

Poarta turcească a fost declarată monument istoric, dar ce nu a reuşit să facă trecerea timpului, au reuşit autorităţile locale. În anii 90 s-a încercat o restaurare a structurii realizate din cărămidă, dar poarta a fost aproape distrusă, în condiţiile în care au fost eliminate elementele decorative clasice şi ionice.

Distrusă de comunişti

Intrarea principală în han era realizată sub forma unei arcade cu arhivoltă. Elemente decorative, reprezentând astrul zilei, se regăseau de o parte şi de alta a arcului subînălţat. Olane acopereau cornişa profilată de la partea superioară, iar în zid se află câte o pereche de pilaştri în stil ionic, dispuse de o parte şi de alta a intrării. Deasupra acoperişului se află două coloane ale căror capete superioare sunt acoperite cu olane. Tot pe acoperiş, situat pe axul arcadei, se află al cincilea stâlp, care, în prezent este parţial distrus. În repertoriul hanurilor din Moldova, din secolul al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, este cuprins şi cel din Galaţi de pe strada Egalităţii.

Comuniştii au demarat construirea în perioada 1982-1984 a mai multor blocuri în zonă, astfel că casele din împrejurimi au fost demolate, iar poarta turcească a rămas practic izolată între blocuri şi într-o stare de degradare mai mare decât oricând. În 1982 un muncitor a manipulat neatent un utilaj al şantierului şi a demolat o parte din zidul în care era prinsă poarta turcească. Şi pentru ca tacâmul să fie complet, doi ani mai târziu a fost demolată toată construcţia, existând de atunci mai multe încercări nereuşite de restaurare a acesteia.

Multe proiecte de restaurare, dar nimic concret

Autorităţile locale din Galaţi au hotărât să fie realizat un proiect de restaurare a porţii de han, ce prevedea şi amenajarea în spatele acesteia a unui loc de odihnă şi relaxare, dar lucrările, demarate în 1995, au fost în cele din urmă abandonate. Se părea că acest simbol al influenţei otomane va primi în sfârşit atenţia pe care o merita, după ce Consulatul Turciei de la Constanţa a cerut Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi în 2007 să îi furnizeze mai multe informaţii despre acest monument istoric, în vederea finanţării de către statul turc a restaurării. Şi această iniţiativă a murit în faşă şi nici până astăzi nu se cunosc motivele.

”Decât să bage bani ca să o refacă, mai bine ar crea locuri de muncă pentru tineri”

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Galaţi a înaintat mai multe adrese în 2009 atât Primăriei Galaţi, proprietarul monumentului, cât şi Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, prin care a cerut restaurarea porţii turceşti, dar nici până astăzi nu s-a făcut nimic în acest sens.

Gălăţenii care locuiesc în zonă au păreri împărţite despre monumentul istoric. ”Ştiu poarta asta de zeci de ani şi chiar nu îi văd rostul. Decât să bage bani ca să o refacă, mai bine ar crea locuri de muncă pentru tineri, ca să nu mai plece în străinătate”, ne-a declarat Gica Dumbravă (68 de ani). ”Dacă îl lasă aşa, să se degradeze, va dispărea la un moment dat. Nu putem să ne batem joc la nesfârşit de simbolurile noastre, de ceea ce ne aduce aminte ce am fost în trecut. Nu o să mai putem arăta decât poze copiilor noştri şi nu cred că este normal să se întâmple asta”, susţine Marius Dumitrache (36 de ani).

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Bani pentru Cavoul roman şi Poarta Turcească

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, pare convins că, în urma cercetărilor desfăşurate de Muzeul de Istorie la Tirighina, situl arheologic va obţine avizul Ministerului Culturii şi se va putea înscrie în cursa pentru fondurile europene necesare punerii lui în valoare şi transformării lui într-un parc arheologic. Deocamdată se aşteaptă răspunsul oficial al Ministerului şi se speră că proiectul va deveni eligibil.

Vestea bună este că municipalitatea şi-a întors faţa către alte două monumente istorice de patrimoniu lăsate de izbelişte: Cavoul roman şi Poarta Turcească. Potrivit edilului, au fost alocaţi 150.000 de lei pentru lucrări arheologice la Cavoul roman, în colaborare cu Muzeul de Istorie. Iar Poarta Turcească va beneficia de 133.000 de lei, pentru ca atât monumentul istoric, cât şi zona liberă din jur să poată fi puse în valoare aşa cum se cuvine, prin proiecte viitoare. „Vrem să punem în valoare aceste puncte de interes şi să le exploatăm aşa cum trebuie”, a precizat Pucheanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Şantier arheologic la Poarta Turcească. Va fi căutată hruba

După ce situl arheologic de la Tirighina a avut parte de cercetări arheologice preventive, care au scos la iveală comori ale trecutului, Primăria municipiului Galaţi va finanţa alte două şantiere arheologice. Unul dintre ele va fi chiar în centrul oraşului, mai precis la Poarta Turcească. Primarul Ionuţ Pucheanu a declarat că se doreşte explorarea zonei aferente acestui monument istoric, pentru a fi pusă în valoare prin proiecte viitoare. 

Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, ne-a dezvăluit că în zona Porţii Turceşti se va săpa pentru a se găsi hruba, dar şi alte posibile vestigii din acea vreme.

Şantier arheologic va fi şi la Cavoul roman, unde, spune Marius Mitrof, se vor face săpături pentru a se identifica poziţia monumentului istoric şi a tot ceea ce ar mai putea exista acolo.

În ceea ce priveşte situl arheologic de la Tirighina, se pare că Galaţiul a reuşit să convingă Ministerul Culturii de importanţa şi valoarea acestui monument istoric şi vom primi avizul necesar pentru a depune cererea de finanţare europeană în vederea punerii în valoare a acestui obiectiv.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cercetări finanţate din bani de la bugetul local. Se caută arheologi pentru Poarta Turcească

Municipalitatea tocmai a lansat, pe portalul propriu, o achiziţie publică pentru atribuirea unui nou contract de servicii de cercetare arheologică preventivă. Sunt vizate două obiective de importanţă locală înscrise pe Lista Monumentelor Istorice din România: Poarta Turcească şi Cavoul Roman. Valoarea totală estimată a achiziţiei este de 283.200 de lei fără TVA de la bugetul local, din care 133.200 de lei fără TVA pentru Poarta Turcească şi 150.000 de lei fără TVA pentru Cavoul Roman, iar ofertele sunt aşteptate până marţi, 19 septembrie.

Pe strada Egalităţii nr. 16, înconjurată de garaje şi blocuri, în vecinătatea unui bătător de covoare, ruina unei porţi monumentale năpădită de buruieni se încăpăţânează să reziste, unică mărturie a faptului că acolo a existat un han. N-a fost un han turcesc, însă meşterii angajaţi să-l construiască au lucrat după moda de la... Înalta Poartă, dar au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic. Hanul a fost demolat în perioada 1982-1984. A rămas stingheră poarta, iar singura tentativă de restaurare a ei a avut loc în anul 1995 şi a făcut mai mult rău decât bine: a distrus elemente decorative solare şi capitelurile în stil ionic ale celor patru coloane adosate construcţiei, decoraţiuni ce mai pot fi admirate azi doar în pozele de arhivă ale Direcţiei pentru Cultură Galaţi. Iar parcul care ar fi trebuit să pună în valoare monumentul nu a fost realizat niciodată…

Potrivit caietului de sarcini al achiziţiei publice, Primăria îşi doreşte acum efectuarea de investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.500 mp), care "să analizeze starea în care se află Poarta Turcească, monument construit la Galaţi la începutul secolului al XIX-lea, precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Ce au descoperit arheologii la Poarta Turcească

 

Ignorată de autorităţile locale atâta amar de vreme, dărăpănată şi năpădită de buruieni, "Poarta Turcească" - după cum îi spun gălăţenii monumentului de pe strada Egalităţii nr. 16 - ar putea fi restaurată şi pusă în valoare, în cadrul unui mic parc arheologic. E drept, o încercare de restaurare a mai existat, în 1995, dar a eşuat lamentabil, la fel ca proiectul amenajării unei zone de relaxare în jurul acestui monument. Însă, de această dată, există argumente puternice: descoperirile făcute în urma cercetărilor arheologice preventive, finanţate de Primăria municipiului Galaţi. Este vorba, spune arheologul Gabriel Jugănaru, despre ziduri mai groase decât la Curtea Domnească şi Hanul lui Manuc, de pavajul de piatră de râu, pe care intrau căruţele şi trăsurile în curtea fostului han de sfârşit de secol XVIII şi început de secol XIX, şi de numeroase obiecte de ceramică şi metal, specifice acelei perioade istorice. Cărora li se adaugă, desigur, câteva pipe turceşti, la modă în acele vremuri.

Pe strada Egalităţii nr. 16, înconjurată de garaje şi blocuri, ruina unei porţi monumentale se încăpăţânează să reziste ca unică mărturie a faptului că acolo a existat un han. N-a fost un han turcesc, însă meşterii angajaţi să-l construiască au lucrat după moda de la... Înalta Poartă, dar au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic. Hanul a fost demolat, la fel şi locuinţele vechi din vecinătate, dar a rămas, stingheră, poarta. Construcţia este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice gălăţene cu numele de "Poartă de han turcesc", datată la începutul secolului al XIX-lea.
Singura tentativă de restaurare a avut loc în anul 1995 şi a făcut mai mult rău decât bine: a distrus elemente decorative solare şi capitelurile în stil ionic ale celor patru coloane adosate construcţiei, decoraţiuni ce mai pot fi admirate azi doar în pozele de arhivă ale Direcţiei Judeţeană pentru Cultură Galaţi. Iar parcul care ar fi trebuit să pună în valoare monumentul nu a fost realizat niciodată. Mai grav, în 2016, o "minte luminată" din Primărie a propus să se mute monumentul istoric din acel loc sau să fie desfiinţat şi reconstruit, situaţie neacceptată de Direcţia pentru Cultură Galaţi.

Investigaţii arheologice

Şansa monumentului a constituit-o decizia Primăriei municipiului Galaţi de a finanţa cercetări arheologice preventive la Poarta Turcească. Concret, potrivit caietului de sarcini al achiziţiei publice, s-a dorit "efectuarea unor investigaţii geo-fizice şi cercetări arheologice preventive (pe o suprafaţă de 1.500 mp), care să analizeze starea în care se află Poarta Turcească, precum şi identificarea tuturor obiectivelor de intervenţie, în aşa fel încât să fie făcute propuneri pentru punerea în valoare a patrimoniului arheologic".
Contractul a fost câştigat de Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" din Galaţi, cu o ofertă de 124.800 de lei fără TVA. Cercetările arheologice preventive s-au încheiat cu succes, iar surprizele sunt pe măsura celor de la Cavoul Roman!

Obiectivele arheologilor au fost atinse

"La Poarta de han de sfârşit de secol XVIII - început de secol XIX, am avut două obiective: pe de o parte, am încercat să identificăm pavajul original din curtea interioară - şi am avut şansa să-l găsim chiar în faţa Porţii, pe o mică porţiune - pe de altă parte, am încercat să identificăm traseul zidului hanului. Cele două obiective au fost atinse. Am găsit şi pavajul, şi o parte din zidul hanului", ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Pavaj doar pentru atelaje

 

"În secolul XVIII - începutul secolului XIX, se folosea ca sistem de pavaj piatra de râu pusă pe cant, legată cu pământ şi bine bătută. Pavajul avea o planeitate, numai că din cauza tasărilor, a terenului care n-a fost bine consolidat, s-a deformat acum. Pavajul este pandant cu deschiderea porţii şi practic mergea în toată curtea interioară", ne-a explicat expertul, care ne-a arătat că pavajul din faţa intrării mari este delimitat, semn că doar trăsurile şi căruţele îl foloseau, în vreme ce accesul pe poarta mică se făcea, probabil, pe un stat de pământ bătătorit.

Canivou uriaş

Săpăturile arheologice au fost îngreunate de un imens canivou, de opt metri lăţime, foarte adânc, care conţine conductele de încălzire ale blocurilor din stânga şi din dreapta Porţii. "Am încercat să facem o săpătură la exteriorul Porţii, pentru a vedea structura fundaţiei, şi atât la interior cât şi la exterior, pe o lăţime de circa un metru, există o placă de beton turnată atunci când s-a făcut consolidarea monumentului. Dar, dacă nu era placa aceasta de beton, poate că nu mai era în picioare acum. S-a făcut atunci un lucru care a ţinut în picioare toată structura de acum", spune arheologul Jugănaru.

Ziduri groase

"Pe latura de nord a terenului, avem traseul zidului hanului, practic faţada lui către curtea interioară. Era frumos să fi prins şi o latură, dar, din păcate, este canivoul uriaş căruia i-am prins colţul aici. Zidul hanului a fost construit din cărămidă, din paramenţi - adică nişte ziduri exterioare - iar în interior este cărămidă spartă amestecată cu mortar. Zidul are 1,20 metri, este foarte lat. Vă pot spune că nici la Curtea Domnească şi nici la Hanul lui Manuc nu există ziduri atât de groase de construcţii civile! Pe mijlocul zidului, exista un tirant, adică un buştean foarte-foarte gros, din stejar de regulă, care sporea rezistenţa întregului ansamblu al zidului. Zidul este bine păstrat, are o înălţime de circa 1,50 metri. El a fost fundat pe un teren în pantă, pentru că din loc în loc scade înălţimea lui, şi sub zid apare galben, deci constructorii au săpat în trepte fundaţia zidului", ne-a declarat Gabriel Jugănaru.

Gropi medievale şi pipe turceşti

În cadrul săpăturilor, arheologii au dat şi peste o groapă cu materiale de construcţie, în care au găsit o monedă de la 1905. De asemenea s-a mai găsit un mormânt răvăşit, care i-a aparţinut unui tânăr, mormânt care e posibil să fi făcut parte din necropola Bisericii "Sf. Nicolae", aflată peste drum. De asemenea s-au descoperit nişte gropi de Ev Mediu, cu ceramică medievală, mai vechi decât Poarta.
"Am găsit foarte multe obiecte de sfârşit de secol XVIII - început de secol XIX, ceramică foarte multă şi obiecte de metal care vor putea fi asociate cu o mică expunere aici. Am găsit pipe turceşti din lut, foarte răspândite în epocă, apropo de sintagma de han turcesc, rămâne de văzut dacă e turceasc, probabil că un negustor turc sau albanez a fost proprietarul”, spune arheologul Gabriel Jugănaru.
Înainte de începerea cercetărilor arheologice, se vorbea despre posibilitatea de a fi găsită hruba hanului. "Sunt tot felul de legende cu hrubele. Am văzut câteva fotografii făcute în anii ’60 ai secolului trecut şi undeva spre sud, sub blocul actual, era, într-adevăr, o hrubă de dimensiuni importante, dar probabil a fost distrusă în momentul în care s-a săpat fundaţia blocului", ne-a explicat expertul.

Ce se poate face

"Aici poate fi amenajat un mic parc arheologic. În primul rând piesa de rezistenţă este Poarta în sine, care se va restaura. Aşa cum arată ea acum, poate suporta numeroase intervenţii, i se poate reda frumuseţea şi valoarea de altădată, pentru că sub stratul de ciment sunt decoraţiile originale păstrate, adică sunt elementele de la care să se pornească pentru restaurare. Pavajul porţii poate fi restaurat pe o arie pe care o vor determina arhitecţii specializaţi în monumente istorice. De asemenea, va fi posibilă, după ce se face o consolidare, o vizualizare a laturii dinspre curtea interioară a traseului zidului hanului. Iar imagini cu obiectele descoperite vor putea fi puse pe panouri în aer liber. Va fi educativ şi cred că locuitorii din preajmă vor fi fericiţi să aibă un asemenea obiectiv aici", ne-a declarat arheologul Gabriel Jugănaru.

Ce spune primarul Ionuţ Pucheanu

"Ne dorim să punem în valoare nu doar Poarta Turcească, ci şi Cavoul Roman, dar soluţiile vor fi diferite. Ca principiu, e o formă extrem de ieftină ca acest oraş să câştige încă două puncte de interes pe harta atracţiilor turistice şi cu siguranţă vom merge mai departe. Celor care se aşteaptă ca mâine să apară acolo ceva, le pot spune că nu se pot face peste noapte, trebuie făcute toate documentaţiile impuse de lege - studii de fezabilitate, proiecte tehnice, documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii. Noi ne dorim să aplicăm pe fondurile România-Moldova, pentru a putea să acoperim costurile ulterioare de punere în valoare a celor două situri arheologice. Dacă nu vom reuşi, dacă va fi prea târziu când vom avea toată documentaţia - luăm în calcul această posibilitate - atunci vom încerca să găsim fonduri proprii prin care să redăm oraşului şi nu doar lui, ci întregii lumi, două obiective care vorbesc atât de frumos şi atât de bine despre istoria municipiului Galaţi", ne-a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Parc arheologic în centrul Galaţiului

În centrul Galaţiului ar putea fi amenajat un parc arheologic cu trei puncte de interes - zidurile mai groase decât la Hanul lui Manuc, pavajul de piatră de râu pe care intrau căruţele şi trăsurile şi „Poarta Turcească”, după cum îi spun gălăţenii monumentalei ruine de pe strada Egalităţii nr. 16 care atestă, printre blocuri şi garaje, că acolo a existat un han.

Realizarea unui asemenea parc este atât propunerea arheologilor care, anul trecut, au desfăşurat acolo cercetări preventive, cât şi dorinţa primarului Ionuţ Pucheanu şi a Primăriei municipiului Galaţi, de a pune în valoare Poarta Han - monument istoric de sfârşit de secol XVIII, început de secol XIX.

Autorităţile gălăţene sunt convinse că situl arheologic Tirighina-Barboşi, Cavoul Roman de pe strada Oţelarilor şi Poarta fostului Han de pe strada Egalităţii pot fi integrate într-un scenariu concret de valorificare culturală, istorică şi turistică. „Primele două reprezintă aspecte majore ale istoriei romane şi preromane a zonei, iar cel de-al treilea, o mărturie a unei etape definitorii a oraşului – târg, port. Prin restaurarea şi valorificarea vestigiilor hanului, va fi restituită o particularitate specifică târgului istoric, care în alte zone a fost anulată”, se arată în documentaţia licitaţiei organizate de Primăria Galaţi pentru servicii de proiectare - faza studiu de fezabilitate - pentru obiectivul “Punerea în valoare a monumentului istoric Poarta Han”. Demersurile vin ca urmare a descoperirilor arheologice făcute anul trecut.

Trei secole de istorie în acelaşi loc

Până să înceapă săpăturile arheologice – finanţate de la bugetul local – singura mărturie a existenţei fostului han era monumentala şi degradata sa Poartă. Construcţia este înscrisă în Lista Monumentelor Istorice gălăţene cu numele „Poartă de han turcesc”, datată la începutul secolului al XIX-lea. N-a fost un han turcesc, însă meşterii angajaţi să-l construiască au lucrat după moda de la... Înalta Poartă, dar au folosit şi elemente greceşti, cum sunt stâlpii, în stil ionic. Ignorată ani de zile de autorităţile locale, Poarta a beneficiat anul trecut de cercetări arheologice preventive. Acestea au scos la lumină, în primul rând, o porţiune din zidul hanului dinspre curtea interioară.

Potrivit Raportului de cercetare arheologică, „acest zid a fost construit peste nivelul de locuire (vatra veche a oraşului Galaţi) de secol XVIII”. Dovadă cele două locuinţe medievale descoperite, rupte de zidul hanului, care, la rându-i, este suprapus şi parţial demantelat de o groapă menajeră, în care s-a descoperit o monedă din anul 1905, şi de laturile unei construcţii contemporane. Practic, într-un singur loc, arheologii au avut parte de o întâlnire cu cele trei secole de istorie – XVIII, XIX, XX. Dar asta nu e tot!

Arheologii au fost uimiţi de construcţia şi de configuraţia zidului hanului: „Nici măcar la Curtea Domnească sau la Hanul lui Manuc nu există asemenea ziduri groase de construcţii civile cum sunt cele păstrate la Galaţi la hanul de secol XIX. Şi pentru că avea dimensiuni impozante, constructorii s-au gândit la tot felul de tehnici de întărire a rezistenţei construcţiei. Au montat, de-a lungul zidului, un tirant – un buştean foarte gros de stejar care menţinea rezistenţa şi elasticitatea construcţiei. La bază se afla o talpă - radier cum spun astăzi constructorii - tot din vână de stejar, iar din loc în loc erau arce de descărcare ce, la fel, preluau sarcina în momentul în care pământul se mişca. Toate aceste elemente importante sunt scoase acum la lumină şi vor fi puse în valoare”, explica, la acel moment, arheologul Gabriel Jugănaru.

Centură de beton pentru Poartă

Arheologii au descoperit şi pavajul curţii interioare a hanului - din pietre de râu de mari dimensiuni, puse pe cant, legate cu pământ şi bine bătute - pe care îl foloseau doar trăsurile şi căruţele.

În ceea ce priveşte Poarta, când au săpat la bază, încercând să descopere structura fundaţiei, arheologii au descoperit, atât la interior, cât şi la exterior, pe o lăţime de circa un metru, o placă de beton tunată atunci când s-a încercat consolidarea monumentului, o măsură brutală, dar care a ţinut în picioare construcţia.

„Cu ajutorul unor restauratori se pot aduce la lumină, de sub stratul de ciment, toate acele elemente decorative importante şi spectaculoase ale Porţii, în aşa fel încât să se creeze în toată această incintă un parc arheologic cu trei centre de interes – zidul hanului, pavajul curţii interioare şi Poarta în sine. Am găsit foarte multe obiecte de sfârşit de secol XVIII - început de secol XIX, ceramică foarte multă şi obiecte de metal care vor putea fi asociate cu o mică expunere aici. Am găsit pipe turceşti din lut, foarte răspândite în epocă, apropo de sintagma de han turcesc, rămâne de văzut dacă e turcesc, probabil că un negustor turc sau albanez a fost proprietarul”, spunea arheologul Gabriel Jugănaru.

Ce se doreşte

Primăria Galaţi îşi doreşte, în primul rând, conservarea şi restaurarea Porţii Han şi a zonei arheologice, o amenajare peisagistică menită să le pună în valoare, realizarea unei parcări de sit, a trotuarelor, lucrări de sistematizare a terenului, drenare şi eliminare a apelor de suprafaţă şi de protecţie a suprafeţelor, dar şi alimentarea cu energie electrică, apă potabilă şi canalizare pluvială a viitorului parc arheologic.

Municipalitatea vrea ca prin lucrările de restaurare să recupereze imaginea originară a monumentului, afectat de intervenţiile excesive anterioare din 1986 şi 1995-1996, care i-au făcut mai mult rău decât bine. Autorităţile sunt conştiente de faptul că intervenţia asupra monumentului de arhitectură, Poarta Hanului, presupune „operaţiuni foarte dificile şi complexe de decapare a tencuielilor foarte aderente şi rigide din ciment care vor necesita dezvoltarea unei metodologii speciale şi un interval de timp mai lung pentru intervenţie. Se vor căuta modalităţi de consolidare adaptate caracterului de monument istoric şi vor fi eliminate, în măsura în care mai este posibil, consolidarea invazivă anterioară. Lucrările de conservare şi restaurare trebuie să respecte exigenţele tehnice specifice de prelucrare şi punere în operă, care să le reproducă pe cele istorice, cu grijă extremă pentru detaliu şi calitate a proiectării şi execuţiei”, se arată în caietul de sarcini.

În ceea ce priveşte amenajarea peisagistică, „se va urmări, prin plantaţii înalte, ameliorarea prezenţei celor două blocuri care flanchează limitele laterale ale parcelei. Prin amenajarea spaţiului liber se vor urmări atât redarea caracteristicilor fizice ale planului fostei incinte a hanului, cât şi sugerarea atmosferei curţii lui interioare”, precizează documentul.

Pentru ca toate acestea să se materializeze peste nevoie de o documentaţie de avizare a lucrărilor de intervenţii, de planul urbanistic detaliu, iar la final, de prezentarea soluţiei propuse în comisia tehnico-economică a municipiului Galaţi.

Primarul se bazează pe Damen

Primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, pare convins că anul acesta va începe punerea în valoare a monumentului Poartă Han, prin amenajarea parcului arheologic. Şi se bazează pe sprijinul financiar al Şantierului Naval Damen: „Cel puţin la nivel declarativ - şi am văzut că sunt nişte parteneri de toată încrederea - finanţarea urmează a fi obţinută din sponsorizarea şi din legăturile extrem de strânse pe care Primăria le are în ultima perioadă cu Damen, companie care şi-a asumat ca şi aport asupra societăţii gălăţene, finanţarea acestui parc pe parcursul lui 2019”, a declarat edilul-şef.

"Într-adevăr Şantierul îşi doreşte să contribuie la o societate mult mai sustenabilă investind în diverse obiective printre care se numără şi spaţiile verzi. În ceea ce priveşte Poarta Turcească, nu este semnat niciun document în vederea reabilitării acelui spaţiu, însă au fost purtate doar discuţii (momentan) cu privire la amenajarea spaţiului verde din zona monumentului care să pună în valoare ruinele istoriei”, ne-au comunicat reprezentanţii companiei.

Autorităţile nu spun „nu” nici unei eventuale finanţări europene prin programele de cooperare transfrontalieră, interregională, transnaţională, bugetul de stat. Mai ales că obiectivul de intervenţii propus este o componentă a proiectului HistoryAnciv – Conservarea, restaurarea şi promovarea patrimoniului cultural şi istoric în România şi Republica Moldova, depus spre finanţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră România – Republica Moldova 2014-2020.

Toate bune şi frumoase, numai că Primăria are deja de trecut un hop. Licitaţia pe care a organizat-o pentru realizarea documentaţiei necesare punerii în valoare a monumentului istoric tocmai a fost anulată. Prin urmare, dacă vrea într-adevăr să amenajeze un parc arheologic, municipalitatea va trebui să reia procedura, în speranţa că se va finaliza cu succes.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cum ar putea fi salvată de la distrugere ”Poarta Turcească”

"Poarta Turcească", după cum îi spun gălăţenii monumentului istoric de pe strada Egalităţii nr. 16, ar putea fi pusă în valoare cu bani europeni, conform unui proiect ajuns acum în dezbaterea Consiliului Local. Costurile investiţiei sunt estimate la 2.745.991,80 de lei, potrivit studiului de fezabilitate realizat de Arhidesign GS, firma care a realizat şi documentaţia de punere în valoare a Cavoului Roman.

Un proiect de hotărâre prin care se aprobă indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul "Punerea în valoare a monumentului istoric Poartă Han, sf. sec. XVIII - înc. sec. XIX", amplasat pe strada Egalității nr. 16, pe terenul proprietatea publică a municipiului Galați, a ajuns în comisiile Consiliului Local, alături de documentaţia privind amenajarea unui muzeu la Cavoul Roman. Ambele studii de fezabilitate au fost realizate de firma Arhidesign GS, care a câştigat licitaţia organizată în acest scop de Primăria Galaţi, valoarea contractelor fiind de 118.000 de lei fără TVA pentru Poarta Han, respectiv, 139.000 de lei fără TVA pentru Cavoul Roman.

"Municipiul Galați dorește punerea în valoare a monumentului istoric prin protejarea şi conservarea vestigiilor arheologice reprezentând o parte din zidurile hanului turcesc și realizarea unui parc arheologic. Până în prezent, a fost realizată cercetarea arheologică, în urma căreia au fost aduse la lumina vestigiile arheologice", se arată în proiectul de hotărâre.

Trei secole de istorie, în acelaşi loc

Aceasta a fost, după cum aţi putut afla din ziarul "Viaţa liberă", una dintre surprizele arheologilor, care au scos la lumină, în primul rând, o porţiune din zidul hanului dinspre curtea interioară. Potrivit Raportului de cercetare arheologică, "acest zid a fost construit peste nivelul de locuire (vatra veche a oraşului Galaţi) de secol XVIII". Dovadă stau cele două locuinţe medievale descoperite, rupte de zidul hanului, care, la rându-i, este suprapus şi parţial demantelat de o groapă menajeră, în care s-a descoperit o monedă din anul 1905, şi de laturile unei construcţii contemporane. Practic, într-un singur loc, arheologii au avut parte de o întâlnire cu cele trei secole de istorie - XVIII, XIX, XX. Dar asta nu e tot!

"Nici măcar la Curtea Domnească sau la Hanul lui Manuc nu există asemenea ziduri groase de construcţii civile cum sunt cele păstrate la Galaţi la hanul de secol XIX", aveau să constate arheologii, care au descoperit şi pavajul curţii interioare a hanului - din pietre de râu de mari dimensiuni, puse pe cant, legate cu pământ şi bine bătute - pe care îl foloseau doar trăsurile şi căruţele.

Odată cu punerea în valoare a acestor descoperiri, "Poarta Turcească" ar putea fi salvată de la distrugere.

Ce se doreşte

 

Proiectul de hotărâre care va fi supus votului aleşilor locali prevede realizarea unui parc arheologic în jurul porţii monumentale a fostului han, restaurată şi pusă în valoare alături de vestigiile descoperite. "Proiectul va fi exploatat cu succes pentru că în municipiul Galaţi nu există un parc arheologic, iar Poarta Hanului Turcesc este un monument unic în zona Moldovei, ceea ce presupune un număr mare de vizitatori", este convingerea autorilor studiului de fezabilitate.

Conform proiectului, primele intervenţii vizează decaparea tencuielilor existente pe zidărie, demolarea platformei perimetrale din beton turnată peste pavajul original şi executarea unui eşafodaj care să susţină arcul bolţii accesului principal şi al uşii adiacente. Eşafodajul trebuie să permită intervenţiile structurale, ornamentale sau de arhitectură.

Pe lângă repararea zidăriei originale, proiectul prevede că se vor reface la forma şi dimensiunile originale cele cinci turnulețe de la partea superioară a monumentului, iar la partea inferioară a zidului, sub nivelul de călcare original, se va executa o hidroizolaţie chimică.

Vor fi refăcute trotuarul şi pavajului adiacente construcției, cu materialele şi alcătuirea originale. Săpăturile şi ruinele decopertate ar urma să fie protejate prin structuri uşoare, accesul publicului fiind asigurat printr-o pasarelă placată cu lemn tratat şi panouri de sticlă. Proiectul mai cuprinde şi instalaţiile necesare de iluminat, sonorizare, supraveghere video necesare.

Valoarea totală a investiţiei se ridică la 2.745.991,80 de lei, durata de realizare ar fi de 12 luni, iar sursa de finanţare buget local/bugetul de stat/fonduri europene/împrumut. Elaboratorul proiectului, Arhidesign GS, precizează "fonduri din cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5 - îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural".

Poate a doua încercare e cu noroc

Trebuie spus că a mai existat o încercare de restaurare a monumentului istoric, începută în anul 1995, sub comanda Primăriei Galaţi. Lucrările, încredinţate unei societăţi fără experiență în restaurarea monumentelor istorice, au fost abandonate, la fel şi proiectul de amejarare a unui părculeţ, respins la acea vreme de locatarii zonei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Consilierii municipali au aprobat punerea în valoare a „Porții Hanului”

Consilierii municipali s-au întrunit „online” în ședința de plen din luna aprilie, pentru aprobarea mai multor proiecte de hotărâri referitoare la punerea în valoare a unor vestigii importante pentru istoria Galațiului sau modernizări de școli, dar și a unor probleme administrative.

Un proiect aprobat de aleșii locali este cel de aprobare a indicatorilor tehnico – economici pentru obiectivul „Punerea în valoare a monumentului istoric Poarta Han de la sfârșitul secolului XVIII – începutul secolului XIX”. Acest monument istoric, clasat cu codul „LMI GL-II-m B- 03039”, este amplasat pe strada Egalității nr. 16. Este vorba de poarta unui han care exista în urmă cu două sute de ani în centrul orașului. În 1984, „Poarta Hanului” a suferit o „restaurare” penibilă, pentru că fost consolidată cu beton armat și a fost tencuită cu beton și astfel a fost distrusă ornamentația în relief de pe zid, care era de fapt marea valoare a acestui monument istoric. Din fericire, înainte de „restaurare” acea ornamentație fusese desenată de arheologul Mihalache Brudiu și va putea fi reprodusă după schițele profesorului.

La monumentul istoric de pe strada Egalității va fi realizat un parc arheologic. Vor fi decapate integral toate tencuielile existente pe zidărie și elementele de consolidare din beton armat „montate” în 1984 și va fi scos la vedere pavajul original adiacent monumentului.

Proiectul include și instalații electrice de iluminat, un sistem de alarmă, sistem de supraveghere video, sistem control acces, sistem rețea voce-date și instalație de sonorizare. Valoarea totală a investiției este de 2.745.991 lei, durata de realizare a proiectului fiind de 12 luni.

galati365.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Poarta Han are nevoie de lucrări de conservare

Nu doar Cavoul Roman - grav afectat de umezeală, mucegai şi de muşchi - are nevoie urgentă de lucrări de conservare. Şi Poarta Han (cunoscută de gălăţeni ca Poarta Turcească) are nevoie să fie protejată de gunoaie, de vegetaţia crescută în voie şi de intemperii. Mai mult, locatarii zonei se plâng că în săpăturile rămase deschise ale fostului şantier arheologic şi-ar fi făcut cuib şobolanii.

Trei secole de istorie în acelaşi loc, asta au descoperit, în 2018, arheologii care au scos la lumină o porţiune din zidul hanului dinspre curtea interioară, "zid construit peste nivelul de locuire (vatra veche a oraşului Galaţi) de secol XVIII". Dovadă stau cele două locuinţe medievale descoperite, rupte de zidul hanului, care, la rându-i, este suprapus şi parţial demantelat de o groapă menajeră, în care s-a descoperit o monedă din anul 1905, şi de laturile unei construcţii contemporane. Arheologii aveau să constate că nici la Curtea Domnească sau la Hanul lui Manuc nu există asemenea ziduri groase de construcţii civile cum sunt cele păstrate la Galaţi la hanul de secol XIX. Tot atunci au scos la iveală şi pavajul curţii interioare a hanului - din pietre de râu de mari dimensiuni, puse pe cant, legate cu pământ şi bine bătute - pe care îl foloseau doar trăsurile şi căruţele.

Nici gardul nu a rezistat

Din păcate, în cei trei ani care s-au scurs, nici împrejmuirea care proteja șantierul arheologic nu a rezistat! În săpăturile rămase deschise au crescut buruienile şi s-au adunat gunoaiele. Iar în imediata vecinătate a Porţii, a apărut şi un hidrant, necesar pompierilor pentru a interveni în caz de incendiu. Iar pe hidrant a prins a creşte un vrej, care sigur n-a ieşit dintr-o fasole fermecată.
În cei trei ani de la cercetările arheologice, Primăria nu a stat cu mâinile în sân! A plătit o documentaţie de 118.000 de lei fără TVA pentru un proiect de punere în valoare a monumentului în care costurile investiţiei sunt estimate la 2.745.991,80 de lei. Şi a mai plătit 9.500 de lei fără TVA pentru un proiect tehnic de execuţie a lucrărilor de conservare. Lucrări pentru care, în prezent, derulează o achiziţie publică, în valoare estimată de 62.573,33 de lei fără TVA.
Intervenţii despre care Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi ne-a explicat cât sunt de necesare: "Starea de conservare a Porţii Han este la fel ca în anii trecuţi, iar săpăturile vor trebui igienizate. În timp, o săpătură, o casetă rămasă deschisă se colmatează, se semi-prăbuşeşte. Înţelesesem de mai mult timp că locatarii blocurilor din jur ar avea probleme cu şobolanii, dar sincer nu cred că sunt cauzate de săpăturile rămase deschise la Poarta Han. Însă Primăria trebuie să cureţe vegetaţia de pe situl arheologic", ne-a declarat, în urma unui control la Poarta Han, Maria Răileanu, inspector asistent Arheologie şi Monumente, la Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.

Ce lucrări ar urma să fie executate

"Pentru Poarta Han, principalele lucrări de conservare sunt cele de protejare a monumentului și a zidurilor. Pentru o mai bună protecție se propune ca între straturile de argilă să se monteze membrane geotextile. Se propune o construcție provizorie compusă dintr-o structură tip schelă metalică. Construcția va avea montată o plasă de protecție pentru a proteja monumentul de intemperii, dar și pentru a permite ventilarea naturală a spațiului. Toate lucrările se vor desfășura sub supravegherea specialiștilor în domeniu", ne-a comunicat Primăria, la solicitarea noastră.
Rămâne de văzut când se vor executa aceste lucrări și de către cine.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Potrivit datelor publicate pe portalul Primăriei Galaţi, firma Vaelvi Construct SRL a fost desemnată câştigătoare a contractelor pentru execuţia lucrărilor de conservare la Cavoul Roman, intervenţii în valoare de 37.000 de lei fără TVA, respectiv, Poarta Han, unde intervenţiile costă 60.200 de lei fără TVA. Contractele vor intra în vigoare la data semnării lor de către ambele părţi şi au o durată de câte 60 de zile fiecare.

Poarta Han are nevoie să fie protejată de gunoaie, de vegetaţia crescută în voie şi de intemperii. Principalele lucrări de conservare de care va beneficia sunt cele de protejare a monumentului și a zidurilor. Pentru o mai bună protecție se propune ca între straturile de argilă să se monteze membrane geotextile. De asemenea, ar urma să fie realizată o construcție provizorie compusă dintr-o structură tip schelă metalică. Construcția va avea montată o plasă de protecție pentru a proteja monumentul de intemperii, dar și pentru a permite ventilarea naturală a spațiului. Lucrările de conservare se vor executa sub supravegherea specialiștilor în cultură, ne-a dat asigurări Primăria.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.