Jump to content

Imperiul lui Corneliu Istrate


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Corneliu Istrate, Vega 93: 55 de milioane de euro din bani publici

Continuăm prezentarea firmelor abonate la banii publici din județul Galați cu Vega ’93, controlată de milionarul Corneliu Istrate, și Arcada Company, a afaceriștilor Spiru Mantu şi Mihai Humă. Și una și cealaltă au cunoscut succesul datorită apropierii de lumea politică. Ascensiunea Vega s-a datorat apropierii lui Corneliu Istrate de PSD, formațiune pe care a sponsorizat-o cu sume generoase. De partea cealaltă, dezvoltarea afacerilor Arcada Company a coincis cu instalarea Guvernului PDL condus de Emil Boc.

Vega 93 este cel mai mare constructor din judeţul Galaţi, controlat de Corneliu Istrate, deținătorul unei averi de peste 55 de milioane de euro. Fost salariat al Trustului de Construcții Galați, Istrate și-a construit în 20 de ani un adevărat imperiu finanțat aproape în exclusivitate din bani publici.

A dat  prima lovitură în 1998 când a privatizat fosta Societate de Drumuri și Spații Verzi a Primăriei Galați, trecută în portofoliul FPS sub numele de Citadina ’98 SA. Cu puțin înainte privatizare, Citadina a beneficiat de un program amplu de investiții în utilaje, între care o stație modernă de mixturi asfaltice.

Având la dispoziție o bază proprie de producție, afacerile lui Istrate au luat avânt iar Vega 93 a devenit abonată la contractele cu statul. În guvernarea Năstase, Vega ’93 au devenit sponsor oficial al social-democraților, fapt  ce i-a adus numeroase lucrări de construcție a unor săli de sport, blocuri ANL, refacerea unor şcoli sau consolidarea Palatului Administrativ din Galaţi. De asemenea, compania a încheiat un contract cu CFR pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Bucureşti - Băneasa - Fundulea.

În prezent, Vega a ajuns la cifre de afaceri de sute de milioane (365.158.631 lei în 2014) și peste 1.600 de angajaţi, plasându-se în topul celor mai mari constructori din România.

Oprişan şi Istrate - mare prietenie pe banii vrâncenilor

Dacă până în 2009 majoritatea investițiile derulate de Vega 93 se derulau în Galați, după acest an mai bine de 90% din lucrări au fost contractate în alte județe. Devenit prea mare pentru județul de baștină, constructorul gălățean s-a orientat spre alte zări, participând la licitații în Vrancea, Brăila, Bacău, Iași, Vaslui și nu numai.

Corneliu Istrate are o relație specială cu Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea, cei doi apropiindu-se și datorită avocatului gălățean Alexandru Bălan, acționar la Vega, care l-a reprezentat pe baron în prima fază a dosarului în care este judecat pentru corupție.

Prin prisma acestor legături firmele lui Istrate au ajuns să facă legea la achizițiile pentru lucrări, devenind cea mai importantă din zonă. Valoarea afacerilor sale în acest județ au depășit, la un moment dat, chiar bugetul Consiliului Județean, principalul finanțator.

Dosarul de corupție al ex-deputatului Trășculescu legat de una din afacerile Vega 93

În Vrancea, numele Vega ’93 a fost implicat în dosarul de corupție al ex-deputatului PDL Alin Trășculescu, condamnat, într-o primă instanță, la șapte de ani de închisoare pentru  trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, instigare la spălare a banilor, delapidare şi uz de fals. Fostul deputat este judecat  deoarece a pretins o mită de 150.000 de euro de la patronul unei firme specializată în proiectări, Mircea Vintilescu, care ulterior a devenit denunțător. În asociere cu Vega ’93, proiectantul respectiv a câștigat, de la CJ Vrancea, un contract de reabilitare a unor drumuri județene, în valoare de aproximativ 230 de milioane de lei, finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin PNDI. Procurorii au arătat că, timp de doi ani, între noiembrie 2010 și noiembrie 2012, Alin Trășculescu a pretins de la Mircea Vintilescu suma de 50.000 de euro care, ulterior, a fost majorată la 150.000 euro. De asemenea, deputatul a mai cerut, printr-un intermediar, alți 1,1 milioane de lei, din care a primit, în trei tranşe, 374.000 de lei.

În 29 noiembrie 2012, Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea lui Alin Trăşculescu pentru 29 de zile. El a fost eliberat în 7 decembrie 2012, în urma unei decizii definitive a Curţii de Apel Bucureşti.

Arcada Company - afaceri bune în guvernarea PDL

Arcada Company  este firma controlată de doi afaceriști gălățeni, aflați de asemenea în topul milionarilor Forbes, Spiru Mantu şi Mihai Humă. Firma a fost înființată în 1994 și derulează afaceri nu doar în domeniul construcțiilor ci și în cel al morăritului și panificației.

Arcada Company este specializată în reabilitarea de căii ferate şi construcţii de poduri feroviare  însă patronii firmei nu se dau în lături nici de la asfaltări sau construcția de autostrăzi. Anul acesta, în asociere cu Vega ’93 și Lemarcons a fost angajată să execute un tronson de 9,2 km din autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea. 

Instaurarea Guvernului Boc, în 2009, a coincis cu relansarea economică a companiei controlată de Spiru Mantu şi Mihai Humă, fapt ce s-a reflectat inclusiv în conturile personale ale celor doi. Arcada Company  s-a lipit de fondurile Ministerului Transporturilor în perioada în care instituția a fost condusă de miniștrii PDL Anca Boagiu și Alexandru Nazare. În timpul mandatelor celor doi miniștri, milionarilor gălățeni le-au fost atribuite mai multe contracte pentru lucrări de refacere a infrastructurii feroviare. Astfel, Arcada a câștigat 172 milioane de euro pentru reparația și modernizarea căii ferate Micăsasa-Coşlariu, de pe Coridorul IV paneuropean. De asemenea, a mai câștigat în jur de 12 milioane de euro, de la CFR SA, pentru reabilitarea gărilor din Brăila şi Vaslui.

În 2010, firma din Galați a fost angajată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România să reabiliteze și să consolideze Podului de la Cernavodă. Pentru lucrările de refacere a podului și a viaductelor de peste canalul navigabil Cernavodă (zona Dobrogea), DN 22C km 1+978, a încasat 9.488.877 euro fără TVA. Anul trecut, CFR a semnat cu asocierea Arcada Company - Metabet - Compania Construcții Feroviare un contract de 122,6 milioane lei fără TVA, pentru reabilitarea podurilor de cale ferată peste Dunare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 23 de luni, așa încât inaugurare va avea loc în vara lui 2016.

Anul 2013 a însemnat un vîrf pentru Arcada Company, firma înregistrând cea mai mare cifră de afaceri din ultimii ani, 203.544.666 lei și un profit de 62.684.630 lei). Anul trecut, în 2014, cifra de afaceri a a scăzut cu aproximativ 23% (169.126.785 lei) iar profitul cu 63% (19.624.691 lei).

Lemacons, nepotul care creşte în umbra Vega ‘93

Lemacons SRL cu sediul în comuna Tuluceşti este administrată de Alin Constantinescu, un tânăr inginer de la Vega, despre care presa gălățeană susține că ar fi nepotul lui Corneliu Istrate. Deși a fost înființată de mai multă vreme, afacerile acestei societăți comerciale au luat avânt, curios, abia în momentul în care Vega și-a cerut insolvența. Din acest motiv, nu puțini au fost cei care au văzut în Lemacons un aranjament prin care milionarul gălățean a încercat să se mențină în afaceri cu statul, în ciuda datoriilor pe care le-a acumulat.

Într-un singur an, mulțumită afacerilor pe abni publici, cifra de afaceri a Lemacons a crescut de șapte ori, comparativ cu perioada precedentă. Dacă în 2013 înregistra tranzacții în valoare de  6.675.330 lei şi un profit net de 1.315.306 lei, cu 48 de angajați, anul următor a raportat o cifră de afaceri de 50.443.962 lei, un profit de 11.604.231 lei și 143 de salariați.

În 2015, împreună cu Vega ’93, Lemacons a pus mâna pe lucrări de 40 milioane de euro la autostrada Braşov - Oradea. Tot în acest an, a prins un alt contract de 5 milioane de euro, în Tulcea, pentru întreţinerea pe timp de vară a drumurilor. În urmă cu câteva luni, firma a mai câștigat o licitație, din poziția de unic ofertant, pentru reabilitarea unor drumuri, la CJ Galați, pentru care va încasa 1.045.760,97 lei.

O insolvenţă cu multe semne de întrebare

Surprinzător, pe 10 noiembrie 2014, Vega ‘93 a intrat în insolvență. Chiar și așa, firma lui Corneliu Istrate a continuat să se prezinte la licitații și chiar să le câștige. Vega 93 a făcut parte din asocierea care au construit noua pistă a Aeroportului Iaşi, alături de Max Boegl şi SC UTI Grup, o investiție de 140 de milioane de lei. De asemenea, alături de Lemarcons și Arcada Company, a primit spre execuție un tronson din autostrada Braşov-Târgu Mureş-Cluj-Oradea, în valoare de 179,787,916.93 lei fără TVA.

puterea.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Insolvența Vega ’93 - povestea unei escrocherii

CORNEL ISTRATE, BOGATUL “SĂRAC” AL GALAŢIULUI

În anul 2008, firma VEGA ’93 Galaţi apărea în Topul întocmit de revista Capital ca fiind una dintre cele mai puternice din România. Cornel Istrate, părintele VEGA ’93, era cotat la o avere ce depăşea 200 de milioane de dolari. Totul părea să-i meargă din plin omului de afaceri gălăţean, dar din dorinţa de a face din ce în ce mai mulţi bani, Istrate născoceşte o schemă financiară de pe urma căreia putea câştiga mai mult, în detrimentul celorlalţi acţionari şi în defavoarea băncilor. Familia Istrate deţinea 67% din acţiunile Vega, în timp ce restul de 33% era deţinut de Marcel Păcuraru, avocatul Bălan şi alte două persoane, una dintre acestea – se pare – o fostă mare iubire de-a milionarului gălăţean. Având putere de decizie în VEGA ’93, Istrate decide să folosească banii societăţii în interes personal şi pune la cale o schemă în care implica Viva Company, firma deţinută doar de membrii familiei. Pe scurt, Viva Company devine principalul furnizor de materiale de construcţii pentru şantierele de locuinţe deschise de VEGA ’93. Viva Company cumpără produse de la diverşi provideri (în special de la Hatz, Grecia) şi le vinde mult mai scump către VEGA ’93. În acest fel, cresc costurile firmei Vega (deci, profituri mai mici, respectiv,  mai puţine dividende), cresc veniturile firmei Viva Company, venituri cu care se construiesc Hotelul Viva din Bariera Traian şi vilele uriaşe ale lui Cornel Istrate şi cei doi copii ai săi, Ionuţ Istrate şi Anca Istrate. Numai pe complexul hotelier Viva se vorbeşte că s-ar fi cheltuit peste 7 milioane de euro. Cine a avut de pierdut din această schemă? Ceilalţi acţionari ai VEGA ’93, băncile şi statul român, cel care ar fi putut să încaseze mai multe taxe şi impozite dacă s-ar fi făcut lucrarile la costuri care să nu fi fost umflate artificial.

CUM S-AU “TRAS” BANII DIN VEGA

Şantierele de construcţii de locuinţe civile în care era implicată societatea gălăţeana erau extinse după cum urmează: blocuri în zona falezei dunărene, la Inelul de Rocadă, la intersecţia străzilor Tecuci şi Cosbuc, la Mioriţa şi vile în zona Arcaşilor. Pentru toate aceste şantiere, Viva Company funcţiona ca un departament de aprovizionare: cumpăra ieftin şi vindea scump către VEGA ’93. Mirela Mânzat, soţia lui Denis Mânzat – unul dintre cei care se ocupau cu punerea “în operă” a ideilor lui Istrate, un om care a facut, deja, cunoştinţă cu procurorii DNA – a fost desemnată să conducă departamentul de aprovizionare de la Viva Company. Ea şi echipa sa ar putea sş certifice faptul ca în blocurile construite de VEGA ’93, 70% dintre materialele folosite în bucătării şi băi (gresie, faiainţă, obiecte sanitare) sunt de categorie B şi C. La vilele de pe Arcaşilor, s-au folosit doar materiale de calitate A, semn că Istrate are un anumit respect pentru cei ce-şi permit o astfel de investiţie.

Poate tocmai datorită acestui respect pentru cei cu bani, preţurile apartamentelor construite de Vega erau foarte… diferite. Astfel, cei care aveau bani cash, puteau achiziţiona un apartament cu sume cuprinse între 40.000 şi 56.000 de euro, în timp ca acelaşi tip de apartament era vândut către cei care-l achiziţionau prin credit ipotecar cu sume cuprinse între 110.000 şi 165.000 euro (!?!). Există două apartamente similare la blocul Mioriţa, unul vândut cu 56.000 euro, iar celalalt cu 165.000 euro. Singura diferenţă este că unul dintre acestea (cel scump, desigur) a fost achiziţionat prin credit ipotecar. Dacă nici asta nu miroase a “bani la negru”, înseamnă că instituţiile statului au probleme olfactive. Astfel de cazuri întâlnim şi la blocurile de pe faleză (există contracte de vânzare pentru două apartamente identice, unul costă 54.000 euro, altul costa 108.000 euro),  şi la cele de la intersecţia străzilor Coşbuc  cu Tecuci, şi aici nu luăm în calcul apartamentele achiziţionate la preţuri preferenţiale de către directorii din grupul de firme păstorit de Cornel Istrate. Ar fi foarte interesant ca organele statului să afle de la omul de afaceri gălăţean cum explică aceste diferenţe uriaşe dintre contractele de vânzare – cumpărare ale unor apartamente identice. Aceasta în condiţiile în care varianta constructivă a fost aceeaşi.

Şi dacă tot am ajuns la acest capitol, ar fi interesant de aflat cum de a reuşit Istrate să obţină acordul de constructţe al acestor blocuri, având soluţie tehnică a fundaţiei pe pernă de balast. Toate blocurile de pe faleza gălăţeană ce au mai mult de patru etaje, au fundaţia făcută pe piloni, în timp ce blocurile VEGA ’93 “stau” pe pernă de balast, o variantă de construcţie mai ieftină, după părerea unor specialişti, cu 300%. Inclusiv biserica nou construită în faţa blocurilor Vega a primit o soluţie tehnică pe piloni de 17 m. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la blocurile T, situate la intersecţia Coşbuc cu Tecuci. Vega a obţinut soluţia pe pernă de balast, în timp ce peste drum, blocul Melcret nu s-a putut face decât cu fundaţie pe piloni. Probabil că fostul primar Dumitru Nicolae, un personaj înjurat deseori de Istrate, ar putea să furnizeze mai multe răspunsuri, dacă sănătatea i-ar permite-o.

INSOLVENŢA VEGA ŞI “ANOMALIILE CONTABILICEŞTI”

Cornel Istrate a pregătit din timp terenul pentru intrarea în insolvenţă a societăţii VEGA ’93. Nu o spunem noi, o spun cifrele pe care le găsim pe site-ul Ministerului de Finanţe. Dacă în 2010 şi 2011, firma înregistra profituri de aproximativ 30 milioane de lei, în 2012 profitul a fost de 100 de ori mai mic, adică de numai 300.000 lei. În anul 2014, anul intrării în insolvenţă a VEGA ’93, societatea înregistrează pierderi de 114 milioane de lei. Intâmplător (sau nu) Lemacons, firma care până în 2012 era ca şi inexistentă din punct de vedere al profitului (1700 lei în 2010, 30.000 lei în 2011), are o explozie a cifrei de afaceri: 50 de milioane de lei, de zece ori mai mult decât cu un an înainte. De asemenea, societatea obţine un profit de 12 milioane de lei, de zece ori mai mare decât cu un an înainte, având şi mijloace fixe raportate cu 5 milioane de lei mai mult decât în anul precedent. Tot întâmplator (sau nu), Lemacons participă la licitaţii alături de VEGA ’93 şi începe să câştige contracte pe bandă rulantă. Şeful Lemacons este un tânăr, abia trecut de treizeci de ani, Alin Constantinescu, nepotul lui Cornel Istrate. Pentru că nimic nu este întâmplator, Alin Constantinescu este căsătorit cu sora Mirelei Mânzat, cea despre care am menţionat că manageria departamentul de aprovizionare de la Viva Company. Aşadar, pe fondul acumulării de pierderi de către VEGA ’93, Lemacons devine una dintre cele mai importante firme de construcţii din România. Toate bune şi frumoase, numai că băncile au creditat VEGA ’93, iar profiturile le realizează o altă societate condusă de nepotelul lui Istrate, din partea soţiei.

LEGĂTURA VEGA - LEMACONS

Chiar dacă în faţa legii, Cornel Istrate se jură că nu are nicio legătura cu Lemacons, conexiunile dintre cele două firme se văd de la o poştă. VEGA ’93 participă alături de Lemacons şi Arcada la o licitaţie pentru o porţiune din autostrada Transilvania. Pentru a câştiga licitaţia, era nevoie de o firmă cu experienţă, cu scrisoare de bonitate bancară etc. Imediat ce VEGA ’93 obţine de la bănci prelungirea cu un an a scrisorilor de bonitate bancară, de care avea nevoie pentru a-şi adjudeca licitaţia, se declanşează procedura de insolvenţă. Dacă nu ar fi fost Istrate la mijloc, care să “gireze” schema de lucru , Arcada, prin asociaţii săi Humă şi Mantu, nu şi-ar fi legat niciodată numele de un ilustru necunoscut cum este Constantinescu de la Lemacons, un amator în lucrări de construcţii, după părerea unor specialişti.

Din momentul insolvenţei VEGA ’93, Lemacons intră pe circuitul licitaţiilor şi le câştigă pe bandă, una după alta. În 2015, Lemacons realizează o cifră de afaceri de 76 milioane de lei, având 6 milioane profit, în timp ce VEGA ’93 “uită” tot ceea ce ştia despre managementul afacerilor şi raportează pierderi de 46 de milioane de lei. Mai mult, diminuarea uriaşă a mijloacelor fixe înregistrate în contabilitatea firmei nu are cum să nu ne ducă cu gândul la bancrută frauduloasă.

In aceste condiţii, Alin Constantinescu înţelege “greutăţile pecuniare” ale lui Cornel Istrate şi-i face cadou două autoturisme de lux: un Mercedes S Klasse, ultimul model şi un Cadillac Escalade, de asemenea model nou, ambele maşini având numere LMC (Lemacons).

ÎN LOC DE CONCLUZII

Chiar şi pentru cel mai slab pregătit economist din România, e clar că insolvenţa VEGA ’93 se vede ca o acţiune premeditată, cu scopul de scăpa de datoriile pe care firma le avea la stat. Istrate şi-a conservat mijloacele fixe, participă (prin intermediari) la diverse licitaţii bănoase, a fructificat la maximum istoricul şi banii societăţii VEGA ’93 şi a reuşit să puna deoparte banii familiei.

VEGA ’93 a fost stoarsă de toate resursele pentru a putea fi lichidizate celelalte afaceri ale clanului Istrate.         De exemplu, în localitatea de baştină a părinţilor, Cornel Istrate şi-a deschis o firma ce înregistrează profituri uriaşe. Agrojor deţine terenuri agricole pe care le-a identificat în activele imobilizate ale companiei la valoarea de peste 9 milioane de lei, profitul raportat în 2014 fiind de aproximativ 3 milioane de lei.

Afacerile grupului de firme patronat de Cornel Istrate pornesc de la VEGA ’93, o firmă aflată în insolvenţă şi care înregistrează datorii uriaşe la bănci. Instituţiile bancare au acordat finanţări companiei gălăţene, iar acum încearcă să se îndestuleze din vânzarea activelor existente. O misiune grea, dacă nu imposibilă, ţinând cont de volumul mare al datoriilor existente. Şi dacă VEGA ’93 a “sărăcit”, nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu celelalte companii controlate de Cornel Istrate.

Mai mult, pentru ca escrocheria să fie dusă până la capăt, şi-a înscris familia la masa credală cu 17 milioane de euro. Poate cineva, organe de control ale statului, o să se intereseze dacă pentru aceşti bani, strânşi probabil din salarii şi dividende, s-au plătit impozite. Poate cineva se va interesa de banii pe care Cornel Istrate i-a făcut pe căi ilicite. Insolvenţa societăţii VEGA ’93 a condus la falimentul unor firme mici, incapabile să funcţioneze în condiţiile datoriilor acumulate de pe urma acestui colos. Băncile care l-au sprijinit pe Cornel Istrate ar trebui să verifice cu temeinicie care este averea omului de afaceri, chiar dacă acesta clamează lipsa banilor, respectiv decizia de a cere insolvenţa firmei sale. Cornel Istrate nu a sărăcit deloc. Are bani, are bunuri, face afaceri în continuare. Singurul lucru care-i lipseşte este dorinţa de a-şi plăti datoriile. Despre bun simţ nu vorbim!

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

CNAIR îşi cumpără mobilier. Câştigătoarea contractului de circa 1 milion de lei este specializată în construcţii de drumuri

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit firmei Lemacons, cu sediul în localitatea Tuluceşti, judeţul Galaţi, un contract în valoare de aproape 946.000 de lei pentru furnizarea de mobilier, potrivit unui anunţ de atribuire postat pe site-ul Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).

Contractul a fost atribuit prin licitaţie deschisă, pe baza preţului cel mai scăzut. Conform anunţului, a fost organizată licitaţie electronică, fiind primite 20 de oferte, însă doar 12 au fost admisibile, conform informaţiilor furnizate de Agerpres.

Valoarea contractului este de 794.660 lei, fără TVA, şi nu poate fi subcontractat. Obiectul contractului îl reprezintă furnizarea de piese de mobilier, scaune pivotante, birouri şi mese şi mobilier de birou.

Potrivit site-ului propriu, compania Lemacons a fost înfiinţată în anul 2009 din capital integral privat românesc şi este specializată în execuţia lucrărilor de construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale şi instalaţiile aferente, lucrări hidrotehnice, lucrări de construcţie a drumurilor, autostrăzilor şi podurilor, lucrări de canalizare şi alimentare cu apă, titrează Agerpres.

evz.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Sediul Vega '93 de la Ultimul Leu, scos la licitaţie

Sediul administrativ al societăţii Vega SRL de la Bl. PS1B, str. Siderurgiştilor 7, de la Inelul de Rocadă de la ”Ultimul Leu” este scos la licitaţie pentru suma de pornire de aproximativ 2.500.000 euro. Una dintre ”perlele” imperiului imobiliar al milionarului Corneliu Istrate este sacrificată pe altarul afacerilor după ce, în anul 2014, societatea Vega 93 SRL intră în insolvenţă.

Cum bine se ştie, procesele de insolvenţă durează ani de zile, iar dosarul Vega 93 nu face excepţie. Mai mult de atât, la sfârşitul anului trecut, instanţa a hotărât ca societatea să intre în reorganizare. În aceste condiţii, CITR Filiala Galaţi SPRL (cu fosta denumire FIVE SPRL), administratorul judiciar al firmei Vega, a decis organizarea unei licitaţii publice competitive cu preţ în urcare, pentru valorificarea mai multor active aflate în patrimoniul societăţii, printre care şi sediul administrativ mai sus amintit.

La licitaţia ce urmează a avea loc pe data de 23 februarie 2018, vor mai fi vândute 85 de autovehicule (autobasculante, autobetoniere: Iveco Tracker, Stralis, Mercedes-Benz Axor, semiremorci basculante Schmitz)., un bloc de locuinţe din Tecuci, un hotel nefinalizat de 3* situat pe b-dul Marii Uniri Galaţi, mai multe terenuri situate în Lepşa (jud. Vrancea), comuna Victoria (jud. Brăila), dar şi un teren intravilan 1.651,18 mp cu construcţii depozit str. Nufărului 30, Galaţi , precum şi un teren intravilan de 7.352 mp pe care este amplasată o staţie de betoane (Vădeni Siret), dar şi un depozit malţ bere din str. Frunzei, dar şi 4 apartamente situate în blocuri T de pe str. Tecuci. Mai este de vânzare şi blocul IC amplasat pe str. Armata Poporului nr. 99-103, Galaţi, la care se adaugă şi serele din Micro 16.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Constructorul Vega 93 din Galaţi termină primul an de reorganizare judiciară cu 400 de angajaţi

♦ În 2012, compania avea peste 1.700 de salariaţi.

Compania de construcţii Vega 93 din Galaţi, deţinută de trei acţionari ro­mâni, a tre­cut de la in­sol­ven­ţă la pro­cedura de re­or­gani­zare, fiind în proces de vân­zare a unora dintre activele pe care le are.

Vega 93 a ajuns să nu­me­re acum circa 400 de an­ga­jaţi, în condiţiile în ca­re, în vremurile de glorie ale companiei, în anul 2012 de exemplu, ajunsese la peste 1.700 de angajaţi. Vega 93 a intrat în insolvenţă în 2014.

„În prezent, compania se află în pro­cedură de reorganizare judiciară, fi­ind în trimestrul IV al primului an de im­plementare a planului de reor­ga­ni­za­re. Activele Vega 93 au intrat în pro­ce­du­ră de valorificare începând cu noiem­brie 2017, conform planului apro­bat de că­tre cre­ditori“, spun repre­zen­tan­ţii CITR, adminis­tra­torul judiciar al Vega 93.

În planul de re­or­ga­nizare din 2017, dis­po­nibil pe site-ul CITR, este men­ţionat că „se pro­pune imple­men­ta­rea planului de reor­ga­nizare pe o pe­rioa­dă de 36 de luni“. Acelaşi do­cument arată că struc­tura acţio­na­ria­tului Vega 93 este îm­părţită între Corneliu Istrate (84%), Viorel Răşcanu (8%) şi Tincuţa Sârbu (8%).

Ca urmare a planului de reor­ga­nizare, compania Vega 93 estimează afa­ceri de 98 mil. lei în 2018, de 70 mil. lei în 2019 şi de 53 mil. lei în 2020.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Vega 93 a vândut active de peste 21 mil. lei şi şi-a dublat afacerile în S1/2019

Constructorul Vega 93 din Galaţi, deţinut de Cornel Istrate şi aflat în reorganizare, a vândut active de peste 21 mil. lei şi şi-a dublat afacerile în S1/2019, ajungând la 27,5 mil. lei.

De la începutul anului până acum, compania a mai renunţat la aproape o sută de salariaţi, ajungând la 317, după ce făcuse disponibilizări şi în anii trecuţi.

Compania de construcţii Vega 93 din Galaţi, aflată în reorganizare, a vândut până acum active în valoare totală de 21,1 milioane de lei pentru a face faţă dificultăţilor financiare. „Activele valorificate prin vânzare sunt cele care nu au fost necesare pentru derularea activităţilor. În perioada următoare, compania îşi continuă activitatea în cadrul perioadei de reorganizare, cu focus pe realizarea planului, atât din perspectiva desfă­şurării activităţii curente, cât şi în ceea ce priveşte plăţile către creditori“, spun reprezentanţii CITR, administratorul judiciar al Vega 93.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Citadina 98, un constructor de top al Galaţiului

Compania gălăţeană Citadina 98 SA este o societate cu capital integral privat romanesc, fosta Societate Comercială „Drumuri şi Spaţii verzi”. Firma s-a dezvoltat continuu şi nu a avut nevoie de mult timp până să se impună drept unul dintre constructorii cunoscuţi şi recunoscuţi ai Galaţiului. Mai mult, Citadina 98 are şi alte judeţe în portofoliu, efectuând lucrări importante în Brăila, Buzău, Vrancea şi Iaşi, lucrări în care utilajele noi şi performante „şi-au dat mâna” într-un mod fericit cu angajaţii în continuă perfecţionare şi cu sistemul de management al calităţii. Având anul trecut, în medie, 338 de angajaţi, Citadina 98 este la propriu o firmă de top, ea ocupând un loc fruntaş în topul IMM al marilor întreprinderi gălăţene.

Citadina 98 are ca obiect principal de activitate execuţia lucrărilor de construcţii a drumurilor, autostrăzilor şi podurilor, construcţii rezidenţiale si nerezidenţiale şi instalaţii aferente, construcţii hidrotehnice, alte lucrări speciale: canalizare şi alimentare cu apă, staţii de tratare şi epurare a apei, lucrări de îmbunătăţiri funciare etc. De la înfiinţare şi până în prezent, conducerea companiei a investit constant atât în echipamente şi utilaje performante necesare dezvoltării infrastructurii - construcții de drumuri și poduri, cât și în perfecționarea angajaților.
„Compania dispune de utilaje performante pentru realizarea întregului portofoliu de lucrări și de o structură organizatorică și de personal care să poată asigura, în condiţii excelente de funcţionare, Sistemul de Management al Calităţii. Experiența în domeniu, personalul specializat, atenţia faţă de cerinţele clienţilor şi respectul faţă de mediul înconjurător sunt puncte de referință pentru performanța responsabilă și reușita proiectelor realizate de noi”, spune directorul general al Citadina 98, Mihai Labău.

Lucrări complexe cu finanţare europeană

În momentul de faţă, compania are în derulare diverse proiecte finanţate prin programe europene (POR, POIM, SUERD), dintre care amintim doar câteva: reabilitare şi modernizare a infrastructurii de transport regional pe DJ 252, DJ 251, DJ 242, DJ 255, DJ 251A (beneficiar fiind Consiliul Judeţean Galaţi), reţele de apă şi canalizare în Focşani, modernizare linii de tramvai şi carosabil pe străzile Siderurgiştilor şi 1 Decembrie 1918 (beneficiar, Municipiul Galaţi), modernizări drumuri locale prin PNDL în mai multe comune din judeţele Galaţi şi Vrancea, amenajări, regularizări şi consolidări albii de râu în judeţele Neamţ, Buzău şi Ialomiţa.
"Lucrările finanţate prin programele POIM şi POR-SUERD sunt cele mai complexe şi necesită forţa de muncă cea mai calificată, utilajele cele mai performante, atât pentru o execuţie în ritm accelerat, cât şi pentru a asigura calitatea şi durabilitatea lucrărilor executate. Pentru Contractul POIM - VN - CL02 - Reţele de apă şi canalizare, societatea a utilizat o parte importantă din resurse, întrucât acest gen de lucrări sunt foarte complexe şi necesită calificare specifică. Cerinţele proiectului sunt ridicate, întrucât reţelele se supun testelor complexe şi, suplimentar, probelor de inspecţie video. Este un standard mai înalt în ceea ce priveşte urmărirea execuţiei, de aceea şi execuţia este la nivelul cerut de caietele de sarcini şi cerinţele proiectelor. Se lucrează cu tehnologii avansate privind instalarea conductelor de aducţiune apă prin foraj orizontal, tehnologie ce avantajează atât executantul, cât şi entităţile care beneficiază de aceste lucrări, prin lipsa disconfortului creat de prezenţa utilajelor care sapă, transportă etc. Deşi sunt lucrări cu un grad sporit de dificultate, reuşim să  executăm lucrările în devans faţă de grafice şi un factor ce înlesneşte avansul mărit al lucrărilor îl reprezintă uşurinţa cu care se decontează lucrările. Nefiind legate de probleme de buget sau rectificări bugetare, finanţarea este asigurată din startul lucrărilor până la recepţie", spune Mihai Labău.

Mărirea salariului minim - benefică angajaţilor, un efort pentru companii

L-am întrebat pe directorul general cum a fost afectată Citadina 98 de mărirea salariului minim pe ramura de construcţii conform OUG 114/2018. "Este o măsură binevenită pentru forţa de muncă autohotonă, dar a creat un efort suplimentar pentru companii, prin faptul că această mărire a salariului minim a dus la creşterea salariului şi pentru personalul calificat, creştere suportată de către companii şi care nu a putut fi susţinută prin actualizarea aplicată tarifului la manopera utilizată în contractele de lucrări. Adoptarea acestei ordonanţe şi aplicarea ei s-au făcut greoi, s-a întârziat şi opt luni până toate autorităţile locale, ministere sau agenţii cu care avem contracte au înțeles cum să aplice această OUG 114. Pentru lunile scurse, noi am plătit angajații conform ordonanței, iar decontările s-au făcut fără ajustarea manoperei, întrucât nu existau actele adiționale. Am avut și șocul prețului la bitum, care s-a dublat în mai 2018, iar contractele în general au prevăzut un articol special că prețul nu se modifică. Aceasta a fost o altă povară care a dus la stagnări de lucrări, în special cu AFIR, dar și cu Ministerul Dezvoltării", a încheiat directorul general al Citadina 98 Galați.

Proiecte marca Citadina 98

Directorul general Mihai Labău ne-a prezentat câteva proiecte reprezentative derulate de către Citadina 98. Printre acestea, reabilitarea DN2B (E87) Galaţi - Giurgiuleşti km 141+700 - km 149+966 (beneficiar, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale), construcţia Staţiei de Bioremediere Oprişeneşti (jud. Brăila, beneficiar Petrom SA), lucrări de reparaţii a îmbrăcăminţii rutiere cu mixturi asfaltice pe DN 23B km 0+000 - km 21+300 şi DN25 km 7+000 - km 68+130 (beneficiar, CNADNR), consolidare şi refacere sistem rutier pe DN 2B km 104+000 - km 124+000 (CNADNR), refacere podeţe şi consolidare sistem rutier pe DN 3B km 39+217 - 46+700 (CNADNR), consolidare şi refacere sistem rutier pe DN 23 km 41+000 - 52+000 (CNADNR), sediuul Distrigaz din municipiul Galaţi (beneficiar, Distrigaz România).

Citadina 98, doar cu muncitori români

Citadina 98 nu a apelat până acum la muncitori din afara Uniunii Europene. Politica companiei este de angaja, a învăţa şi a perfecţiona forţa de muncă încă existentă în România, iar aducerea de muncitori străini se va face doar dacă piaţa forţei de muncă din România va impune acest lucru, dacă aceştia vor da randament şi dacă termenele contractuale vor forţa compania să suplimenteze forţa de muncă pe care o deţine. Până atunci, însă, Citadina 98 se limitează să încheie contracte care să folosească la maximum forţa de muncă pe care deja a specializat-o.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Lemacons, firma care dă o nouă faţă centrului orașului Galați

Dintr-un loc neîngrijit de mulți ani, zona Spicul din centrul oraşului se transformă într-un reper urban cu aspect modern. Aici lucrează Lemacons, o firmă destul de tânără pe piaţa construcţiilor, dar foarte ambiţioasă, şi care şi-a "construit" un portofoliu amplu de lucrări, care mai include, printre multe altele, zona din fața hotelului Dunărea și prima parcare publică multietajată din Galaţi.

La sfârșitul acestui an, societatea Lemacons SRL va înregistra 10 ani de activitate în domeniul construcțiilor. Societatea și-a început activitatea cu lucrari de mică amploare. De-a lungul anilor, calitatea execuției și seriozitatea cu care a abordat angajamentele contractuale cu clienții au creat capital de încredere pentru societate. Evoluția Lemacons a avut loc prin acumularea de experiență, achiziția de utilaje și echipamente, recrutarea forței de muncă. Considerând rolul definitoriu al resursei umane pentru succesul societății, managerul societății, Alin Constantinescu, a reușit de-a lungul timpului să  formeze o echipă sudată de specialiști și muncitori bine pregătiți în domeniile de activitate. În prezent, echipa este formată din aproximativ 300 de salariați, în totalitate de naționalitate română, întrucât conducerea a făcut tot posibilul să creeze și să asigure locuri de muncă în primul rând muncitorilor români din județul Galați.

„Modificările legislative care au majorat salariul de bază minim în sectorul construcțiilor au avut ca efect pozitiv atragerea forței de muncă în vederea angajării. Pentru Lemacons, la fel ca pentru toate societățile din domeniu care aveau contracte semnate în urmă cu un an, 2019 a fost un an dificil. Angajații au primit salarii mărite, dar contractele au fost majorate doar pentru acoperirea creșterii valorii manoperei până la salariul minim. Cu toate că vechile legi cu privire la retribuirea după cantitatea și calitatea muncii au fost abrogate, este necesar ca salariile să fie stabilite în funcție de gradul de calificare, astfel încât doar muncitorii necalificați sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Din acest motiv, creșterea salariului pentru toți angajații a avut ca efect un dezechilibru financiar pentru firmă în prima jumătate a anului”, spune managerul Alin Constantinescu.

Acesta afirmă că, în prezent, Lemacons are resurse adecvate pentru a realiza lucrări de construcții civile, construcții de drumuri, lucrări edilitare - alimentare cu apă, canalizare, rețele de gaze naturale, un laborator propriu de analize și încercări în construcții gradul II pentru verificarea calității lucrărilor, iar în curând va pune în funcțiune o stație proprie de producere a betoanelor. Printre certificările și autorizările obținute, sunt de menţionat certificarea sistemului de management al calității și mediului, atestatul ANRE pentru execuția instalațiilor electrice de joasă și medie tensiune, autorizație ANRE pentru execuția sistemelor de distribuție și a instalațiilor de utilizare a gazelor naturale, atestarea execuției activităților de îmbunătățiri funciare pe terenuri din domeniul agricol.

Colectivul de angajați se declară mândru de portofoliul amplu de lucrări, atât în județul Galați, cât și în zonele învecinate: modernizare și reabilitare drumuri locale în comunele din județul Galați, lucrări de întreținere curentă și reparații drumuri județene în județele Galați, Tulcea, Buzău și chiar Mureş, lucrări de alimentare cu apă și canalizare în comunele Schela, Costache Negri, Jorăști, locuințe sociale în oraşul Odobești (Vrancea), sedii de primărie/ grădiniță/ dispensar  în comunele Schela, Barcea, Ghidigeni, consolidarea sediului IPJ Galaţi. Mai sunt şi altele: 20 locuri de joacă în cartiere din muncipiul Galați, reabilitarea fațadei Hotelului "Vega", reabilitarea zonei din fața Hotelului "Dunărea", strada Tecuci, modernizarea vechiului Orășel al Copiilor. Apreciate vor fi în curând, spune Alin Constantinescu, zona reabilitată de la Spicul și parcarea multietajată din strada Roșiori. În prezent, Lemacons execută lucrări pentru extinderea Spitalului din Gănești și la Laboratorul de microbiologie pentru Spitalul de boli infecţioase, care vor fi finalizate curând.

În domeniul construcțiilor de drumuri, echipele Lemacons sunt implicate, în cadrul unor asocieri de firme, în execuția unor lucrări foarte importante pe tronsoane a şase drumuri judeţene. De asemenea, până la sfârșitul acestui an, se vor recepționa lucrările de reabilitare a pasajului superior peste calea ferata pe DN 2B Buzău - Galați, la intrarea în municipiul Brăila.

Duplex în cartierul Traian Nord

În urmă cu doi ani, managerul Lemacons a decis începerea construirii unor locuințe în cartierul Traian Nord, locuinţe cu design modern şi care oferă confort şi intimitate într-un cartier de lux. Decorarea acestora a fost făcută tot de Lemacons, prin secția proprie de tâmplărie din lemn, dotată cu utilaje și instalații performante şi care produce mobilier urban și mobilier din lemn masiv. Printre altele, secţia Lemacons a mobilat integral Hotelul "Faleza" şi a produs mobilier pentru birou și spații de cazare pentru CNAIR în Bucuresti şi alte opt oraşe mari din ţară. Revenind la cartierul Traian Nord, aici a mai rămas un singur apartament de vânzare, în ultimul imobil tip duplex finalizat în acest an. Iar managerul Alin Constantinescu ne-a confirmat că, în domeniul construcțiilor de locuințe, are intenția de a continua investițiile pe plan local, în asociere cu arhitecți și proiectanți talentați.

Lemacons, artizanul Orăşelului Copiilor

Probabil că mulţi dintre gălăţeni ştiu, modernizarea vechiului Orăşel al Copiilor din Ţiglina 1 poartă semnătura Lemacons. Ajuns la un moment dat într-o stare deplorabilă, unul dintre cele mai vechi parcuri de joacă ale Galaţiului a căpătat în toamna anului 2015 o faţă complet nouă, cu echipamente moderne, sigure şi variate, foarte apreciate de copii. Mobilierul urban este de foarte bună calitate, iar dotările din Orăşelul Copiilor sunt pentru toate vârstele, de la leagăne şi tobogane până la aparate de fitness şi tiroliană.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Constructorul Vega 93 din Galaţi a ajuns la 300 de angajaţi

Constructorul Vega 93 din Galaţi, în reorganizare, a ajuns la 300 de angajaţi în 2019, în scădere cu aproximativ 100 faţă de anul anterior, ca parte a procesului de implementare a planului de reorganizare.

„La nivel strategic, ne propunem împreună cu Vega 93 o prelungire a perioadei de reorganizare cu încă un an, în vederea consolidării stabilităţii pe termen lung a companiei, iar la nivel operaţional avem în vedere finalizarea contractelor în derulare şi contractarea de noi lucrări. Încurajăm partenerii de business să continue să facă afaceri cu companiile aflate in insolvenţă”, spun reprezentanţii CITR, administratorul judiciar al Vega 93. Din punct de vedere al businessului, acesta s-a desfăşurat cu o serie de impedimente generate de plata cu întârziere a lucrărilor efectuate, dar şi cu acţiuni cu efect pozitiv pentru redresarea businessului, adaugă reprezentanţii CITR.

Structura acţionariatului Vega 93 este împărţită între Corneliu Istrate (84%), Viorel Răşcanu (8%) şi Tincuţa Sârbu (8%).

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Constructorul Vega 93 din Galaţi a lăsat în urmă pierderile şi a raportat un profit de 52 mil. lei în 2019. Cifra de afaceri a crescut la 63 de milioane de lei, plus 31% faţă de 2018, iar numărul mediu de angajaţi a coborât la 325, minus 84

Compania de construcţii Vega 93 din Galaţi, aflată în reorganizare, a trecut pe profit în 2019, cu un rezultat pozitiv de aproape 52 de milioane de lei, faţă de pierderile de circa 7 milioane de lei cu un an în urmă, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

Cifra de afaceri a crescut la 63 de milioane de lei, plus 31% faţă de 2018, iar numărul mediu de angajaţi a coborât la 325, minus 84. Astfel, compania a avut o marjă de profit de peste 80%.

„În 2019, Vega 93 a înregistrat, conform planului de reorganizare, un hair-cut, adică o diminuare a datoriilor către creditorii chirografari, operaţiune înregistrată şi în contabilitatea com­pa­niei. Prima ju­mă­tate a acestui an a fost pentru Vega 93, la fel ca pentru mai toa­te companiile din România, plină de provocări, cele mai importante fi­ind din zona de cash flow. Aceasta este o regulă gener­ală apli­cabilă sectorului cons­trucţiilor. Scă­derea sau în­târ­zie­rea încasărilor afec­tează mai departe şi plăţile prevăzute în planul de reor­ga­nizare, ceea ce are consecinţe şi asu­pra strategiei de re­dre­sare a companiei“, spune Oana Munteanu, partener la CITR, administratorul judiciar al Vega 93.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Citadina 98 a ajuns la afaceri de 156 mil. lei în 2019, aproape dublu faţă de 2018

♦ Citadina 98 derulează în principal lucrări în judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Iaşi

Citadina 98, o companie de construcţii deţinută de trei acţionari români, şi-a majorat afacerile cu peste 80% în 2019, până la 156 de milioane de lei, potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanţe, bifând astfel cel mai mare rezultat din istoria companiei. Profitul de 1,1 milioane de lei a fost însă cel mai mic din ultimii şase ani, în vreme ce numărul mediu de angajaţi a fost 429, cu circa 100 mai mare faţă de anul precedent.

Reprezentanţii companiei nu au răspuns solicitării ZF referitoare la evoluţia businessului anul trecut şi proiectele la care lucrează în prezent. Compania nu are site.

Businessul a crescut exponenţial în ultimii şase ani, ţinând cont că, în 2014, compania nu avea decât 12 milioane de lei cifră de afaceri şi 18 angajaţi.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Bogdan Lefter şi Alin Constantinescu au ajuns cu firma de construcţii Lemacons la afaceri de 138 mil. lei, mai mult decât dublu într-un an

Principalii clienţi pentru care lucrează sunt Consiliul Judeţean Galaţi, Compania Naţională de Investiţii, autorităţile din municipiul Galaţi, comune din judeţele Galaţi şi Vrancea, dar şi clienţi privaţi.

Lemacons, o companie de construcţii din Galaţi deţinută de doi antreprenori români, a făcut afaceri mai mult decât duble în 2019 faţă de 2018, po­trivit da­telor disponibile pe site-ul Minis­te­rului de Finanţe. Prin urmare, ci­fra de afaceri a companiei a fost anul trecut de 138 de milioane de lei, faţă de 63 de milioane de lei în 2018. Pro­fitul a trecut de ase­menea printr-o dublare în decurs de un an, situându-se la 1,8 milioane de lei. Numărul de an­gajaţi a cres­cut cu aproape 60, până la 314.

Lemacons este controlată de Bogdan Lefter, care deţine un pachet de 80% din acţiuni, iar celălalt acţionar este Alin Cons­tantinescu (20%), potrivit datelor disponibile pe platforma de analiză a companiilor Confidas.ro.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Constructorul Vega 93 din Galaţi a dat un pas în spate: afacerile au scăzut cu 5%, până la 60 mil. lei, iar profitul a fost anul trecut de patru ori mai mic decât în 2019

Rezultatele vin după ce în 2019 Vega 93 raportase o evoluţie bună, cu o creştere de 31% a businessului şi o marjă de profit de peste 80%.

Constructorul Vega 93 din Galaţi, aflat în reorga­nizare, şi-a di­mi­nuat cifra de afaceri cu 5% în 2020, astfel că rezultatul a ajuns la 60 de milioane de lei, potrivit infor­ma­ţi­ilor disponibile pe site-ul Ministerului de Fi­nanţe. Profitul companiei a scă­zut drastic, de la 52 mil. lei în 2019 la doar 12 mil. lei anul trecut. Şi numărul de an­gajaţi s-a redus cu 50.

Rezultatele vin după ce în 2019 Vega 93 rapor­tase o evo­luţie bună, cu o creş­tere de 31% a busines­su­lui şi o marjă de profit de peste 80%.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

CITR, administrator judiciar pentru constructorul în reorganizare Vega 93: Cea mai mare temere este blocarea investiţiilor în infrastructură ca urmare a creşterii galopante a preţurilor.

♦ În cursul anului 2021 compania a avut un număr mediu de 70 de salariaţi, faţă de 275 în 2020.

♦ Cifra de afaceri pentru 2021 a ajuns la 41,2 milioane de lei, în scădere cu 31% faţă de anul precedent

Blocarea investiţiilor în infra­structură este cea mai mare temere pe care o are pentru 2022 compania de construcţii Vega 93 din Galaţi, aflată în procedură de reorganizare. „Cea mai mare temere este reprezentată de blocarea investiţiilor în domeniul infrastructurii la nivel naţional ca urmare a creşterii galopante a preţurilor materialelor de construcţii, ale energiei şi ale carburanţilor. O dorinţă a noastră este menţinerea pe piaţa de profil a companiilor importante din domeniul construcţiilor“, spune Doru Chiper, administrator special din partea CITR pentru Vega 93.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Citadina 98 şi Lemacons printre firmele care vor prelungi pista aeroportului din Oradea

Asocierea dintre companiile Precon Transilvania din Oradea, în calitate de lider, şi Citadina 98,  Lemacons, ambele din Galaţi, au câştigat un contract de 79,4 mil. lei (aproximativ 16 mil. euro) pentru proiectarea şi execuţia proiectului privind prelungirea pistei de decolare/aterizare a aeroportului din Oradea. Durata de execuţie a proiectului a fost stabilită la 13 luni (6 luni pentru proiectare şi 7 luni pentru execuţia lucrărilor), potrivit unui comunicat de presă al Consiliului Judeţean Bihor.

Investiţia este finanţată din fonduri europene, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014- 2020 (POIM 2014 – 2020), pe Axa Prioritară 2 - Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil şi eficient, Obiectivul specific 2.3 Creşterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor. Proiectul are ca obiective principale extinderea pistei de decolare-aterizare cu 400 metri înspre localitatea Nojorid, instalarea unui sistem de radionavigaţie pentru asistenţă la aterizare, extinderea platformei de îmbarcare-debarcare şi achiziţia de echipamente pentru întreţinerea suprafeţelor de manevră. Prelungirea pistei de decolare/aterizare cu 400 de metri spre sud, ajungând la 2.500 de metri, va avea ca efect creşterea capacităţii operaţionale a aeroportului, potrivit comunicatului de presă al CJ Bihor.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.