Jump to content

Harta săraciei satelor gălăţene


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Harta săraciei satelor gălăţene

În afara ajutorului real pe care Uniunea Europeană îl oferă săracilor României, Planul European de Ajutoare către Persoanele Defavorizate (PEAD) este şi un barometru de măsurare a nivelului de trai din ţara noastră. Beneficiarii programului PEAD (prin care se distribuie alimente de bază - făină, mălai, zahăr etc) sunt cei care încasează venitul minim garantat, pensionari cu pensii de până în 400 de lei, persoane cu handicap şi, nu în ultimul rând, şomerii (indemnizaţi).

Potrivit datelor puse la dispoziţie de către CJ Galaţi, la nivelul judeţului, beneficiază, în total, de ajutoarele alimentare comunitare 83.559 de cetăţeni din totalul de 609.398. Deci 13,71 la sută din populaţia Galaţiului are nevoie de ajutoare alimentare de la UE pentru a supravieţui. În toamna anului trecut, procentul necăjiţilor din judeţ era de 13,50 la sută, deci creşterea nu e semnificativă. Nici în cifre diferenţele nu sunt mari. Comparativ cu toamna anului 2009, numărul beneficiarilor ajutoarelor alimentare europene a crescut cu 901 oameni.

Din cei 83.559 de beneficiari ai ajutoarelor alimentare în 2010, cei mai mulţi sunt pensionari cu pensii de până în 400 de lei - 34.321 de oameni. În 2009, numărul acestora era de 36.263, dar într-un an de zile au „dispărut” din evidenţe 1.942 de pensionari. Pensiile nu au crescut în ultimul an, aşa că motivul scăderii nu poate fi decât decesul.

În acest an, de ajutoarele alimentare UE mai beneficiază 30.398 de cetăţeni, cu 816 mai mulţi decât în 2009, care primesc venitul minim garantat.

Datele beneficiarilor PEAD din 2010 mai arată că la nivelul judeţului Galaţi sunt 9.422 de şomeri şi alţi 9.418 persoane cu handicap, cu 1.215, respectiv 812 mai mulţi decât anul trecut.

În general, faţă de anul trecut, numărul de beneficiari a crescut. În municipiul Galaţi, creşterea este de 761 (acum sunt 18.621 de beneficiari, iar în 2009 erau 17.860), în municipiul Tecuci este de 158 (4.466 faţă de 4.308).

Spre deosebire de municipii, la oraşe cifrele indică o inversare a datelor. La Bereşti, anul trecut au primit ajutoare UE 778 de oameni, iar în acest an primesc doar 746 de cetăţeni (cu 32 mai puţini), iar la Tg. Bujor, în 2009 au primit 1.401 cetăţeni, iar în acest an sunt doar 1.388 de beneficiari (cu 13 mai puţini). Diferenţele nu sunt mari, însă ele nu indică neapărat faptul că cei din Bereşti şi Tg. Bujor o duc mai bine. La fel de bine poate fi vorba despre câţiva pensionari, care au decedat de anul trecut şi până acum, sau despre şomeri care nu mai primesc indemnizaţiile…

Polul sărăciei, în N-E şi S-V

Din comparaţia cu beneficiarii din 2009 mai rezultă un lucru: în judeţ, sărăcia şi-a schimbat polarizarea. Dacă anul trecut cea mai săracă comună era Cavadineşti, acum, locul întâi în topul sărăciei este împărţit între Nămoloasa şi Oancea. Ceea ce înseamnă că polul sărăciei, situat, anul trecut în N-E judeţului şi-a „trimis” un punct de reper până la antipodul judeţului, în S-V. În Cavadineşti, anul trecut, săracii reprezentau 45 la sută din populaţie, în timp ce în acest an, aşa cum am mai spus, pe prima poziţie se află comunele Nămoloasa şi Oancea, cu câte 40 la sută din locuitori beneficiari ai PEAD.

Topul sărăciei, calculat anul trecut, prezenta, în ordine descrescătoare, după Cavadineşti, următoarele comune: Nămoloasa (40 la sută), Vârlezi (38 la sută), Bălăşeşti (37 la sută), Oancea (36 la sută), Ghidigeni şi Jorăşti (cu câte 35 la sută), Drăguşeni, Rădeşti, Smulţi (cu câte 33 la sută), Băleni, Băneasa, Brăhăşeşti, Negrileşti şi Valea Mărului (cu câte 30 la sută).

În acest an, clasificarea este puţin schimbată. După Nămoloasa şi Oancea urmează: Cavadineşti (39 la sută), Vârlezi (38 la sută), Bălăşeşti, Ghidigeni (cu câte 36 la sută), Jorăşti (35 la sută), Smulţi (34 la sută), Rădeşti (33), Drăguşeni (32 la sută), Valea Mărului (31 la sută) şi Gohor, Griviţa, Băleni (cu câte 30 la sută).

În 2009, între 25 şi 30 la sută de beneficiari ai PEAD aveau 14 comune: Bălăbăneşti, Barcea, Bereşti-Meria, Buciumeni, Cerţeşti, Corni, Cuca, Drăgăneşti, Gohor, Griviţa, Movileni, Poiana, Priponeşti şi Vlădeşti. În acest an, numărul lor este de 17: Barcea, Bălăbăneşti, Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cerţeşti, Corni, Cuca, Drăgăneşti, Movileni, Negrileşti, Poiana, Priponeşti, Scânteieşti, Suceveni, Tepu şi Vlădeşti. În toamna anului trecut, s-au distins prin cel mai mic procent de necăjiţi, opt comune: Şendreni, Vânători (câte 11 la sută), Lieşti şi Smârdan (13 la sută), Braniştea, Iveşti, T. Vladimirescu, (14 la sută), Tuluceşti (15 la sută).

În acest an, Şendreniul îşi păstrează locul de cea mai bogată comună (doar 7 la sută din locuitori au nevoie de ajutoare alimentare), mai bogat chiar decât anul trecut. Vânători se menţine pe poziţia a doua în topul comunelor bogate, cu acelaşi procentaj de necăjiţi, ca şi anul trecut – 11 la sută. Acest loc al doilea este ocupat şi de comunele Smârdan şi Lieşti. Urmează apoi Pechea (12 la sută), Iveşti, Tudor Vladimirescu (cu câte 13 la sută), Braniştea, Matca, Independenţa (cu câte 14 la sută), Fundeni, Tuluceşti (cu câte 15 la sută), Costache Negri, Măstăcani (câte 18 la sută), Cosmeşti şi Schela (cu câte 19 la sută).

http://www.viata-libera.ro/articol-Cat_de_saraci_suntem_2.html

post-2782-040618300 1287784234_thumb.jpg

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Venitul minim garantat - şansa supravieţuirii în mediul rural

* Cel mai mare număr de beneficiari de venit minim garantat s-a raportat la Ghidigeni * Pe „podium”, în acest top al sărăciei, se mai află Brăhăşeşti şi Drăgăneşti * Doar beneficiarii din aceste trei comune au primit, în primele cinci luni ale anului, aproape un milion de lei, sub formă de prestaţii sociale * Per total, gălăţenii din mediul rural primesc într-un an venit minim garantat de peste 10 milioane de lei *

Circa 6.000 de familii sau gălăţeni singuri care trăiesc în mediul rural beneficiază lunar de o indemnizaţie de venit minim garantat. Suma pe care statul a plătit-o către aceste persoane, prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale (AJPS) Galaţi, se ridica, la finele lui mai, la 5.834.002 lei.

La începutul verii, comuna cu cel mai mare număr de asistaţi era Ghidigeni, unde 450 de beneficiari (familii sau persoane singure) au încasat în primele cinci luni ale anului 495.562 de lei. Pe locul doi în acest top al sărăciei se află comuna Brăhăşeşti, cu 387 de beneficiari, cărora le-a fost alocată până în iunie suma de 352.276 de lei. Prea bine nu stătea nici Drăgăneştiul, unde 227 de beneficiari au avut nevoie de 150.218 lei doar ca să îşi ducă zilele. Statul a dat, deci, aproape un milion de lei pentru beneficiarii din doar trei comune gălăţene, în mai puţin de jumătate de an.

Evident, comunele cu cei mai mulţi asistaţi sunt cele din zonele judeţului în care industria nu ia mişcă. În aceste zone, oamenii care nu-şi permit să facă agricultură sunt nevoiţi să stea la mâna ajutoarelor venite de la stat, doar ca să supravieţuiască. Un număr destul de mare de asistaţi sociali s-a raportat şi la Valea Mărului, unde 216 de persoane au primit, de la începutul acestui an, 157.493 de lei sub formă de indemnizaţii de venit minim garantat. Şi la Umbrăreşti numărul persoanelor fără venit care primesc ajutor prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Prestaţii Sociale se ridică tot la peste 200, iar suma plătită ajunsese, până în vară, la 142.000 de lei.

De ce suntem atât de săraci?

Situaţia pare una fără ieşire: pe de o parte, statul cheltuieşte destul de mult ca să îşi întreţină cetăţenii, iar pe de altă parte oamenii care primesc banii continuă să îşi ducă zilele la limita sărăciei. De vină este lipsa locurilor de muncă din mediul rural şi a salariilor decente, care să îi determine pe oameni să bată drumul până la oraş, ca să se angajeze. Există însă şi destui fermieri prin judeţ care se plâng că multora dintre tineri le-a dispărut cu totul cheful de muncă şi preferă să trăiască din cei peste 100 de lei pe care îi primesc ca indemnizaţie de venit minim garantat decât să iasă la muncă şi să câştige, zilnic, între 40 şi 60 lei.

Multe s-ar rezolva, însă, dacă mediul rural nu ar mai depinde aproape exclusiv de agricultură, unde cei mai mulţi dintre angajaţi prestează munci sezoniere, ca zilieri.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Peste 20 de localităţi din Galaţi ar putea primi statutul de zonă defavorizată

Peste 20 de localităţi din judeţul Galaţi ar putea primi statutul de zonă defavorizată, îndeplinind unul dintre criteriile prevăzute de OUG nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, cu modificările şi completările ulterioare, se arată într-un studiu realizat de Prefectura Galaţi.

În cele 22 de localităţi ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă ale zonei este de cel puţin trei ori mai mare decât ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional, în ultimele trei luni care preced luna întocmirii documentaţiei de declarare a zonei defavorizate, criteriu prevăzut în OUG nr.24/1998.

Vasile Pârlog a precizat că din datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi, ponderea şomerilor în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani, în judeţ, faţă de media naţională, era mai mare de 1,26 ori în luna decembrie 2013, 1,27 ori în luna ianuarie şi 1,26 ori în luna februarie a acestui an. "Analizând datele furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Galaţi pentru fiecare dintre cele 65 de unităţi administrativ teritoriale ale judeţului, la un număr de 22 de localităţi - oraşele Bereşti şi comunele Bălăbăneşti, Bălăşeşti, Băleni,Băneasa, Brăhăşeşti, Buciumeni, Cavadineşti, Corni, Costache Negri, Ghidigeni, Gohor, Griviţa, Joraşti, Nămoloasa, Oancea, Scânteieşti, Smulţi, Valea Mărului, Vârlezi, Vlădeşti, Negrileşti - ponderea şomerilor în populaţia stabilă în vârstă de 18-62 ani era de cel puţin trei ori mai mare decât ponderea şomerilor în totalul resurselor de muncă la nivel naţional, în luna decembrie 2012, ianuarie şi februarie 2013", se afirmă în studiu, potrivit Agerpres.

Cele 22 de localităţi gălăţene îndeplinesc criteriul solicitat de OUG 24 pentru a obţine statutul de zonă defavorizată, dar singura facilitate posibil de acordat este scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi, pe perioada existenţei zonei defavorizate, care se aplică numai persoanelor juridice ce au obţinut înainte de data de 1 iulie 2003 certificat permanent de investitor în zonă defavorizată.

"Cum nicio persoană juridică de acest gen nu se regăseşte în judeţul Galaţi, cele 22 de localităţi ar putea deveni zone defavorizate, dar, în niciuna dintre situaţii, nu sunt posibile de acordat facilităţi investitorilor persoane fizice sau juridice pentru aceste zone", a spus Vasile Pârlog.

romaniatv.net

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

La Ghidigeni, aproape o mie de oameni asistaţi social

La nivel naţional, Galaţiul este pe locul al patrulea la numărul şomerilor şi asistaţilor sociali, însă comuna care conduce topul gălăţean la acest capitol este, de departe, Ghidigeniul. Dintr-o populaţie de aproximativ 6.000 de persoane, 700 de familii primesc, lunar, venit minim garantat din partea statului.

Conform primarului, această situaţie este provocată de lipsa investiţiilor din zonă, de închiderea fabricii de spirt, care era unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ, dar şi de educaţia precară pe care o au cetăţenii romi din zonă. "În zona noastră sunt foarte multe familii sărace, foarte multe familii de romi, iar locurile de muncă sunt puţine. În cazul în care apare oportunitatea unui loc de muncă, se cer studii, iar majoritatea şomerilor nu au nici opt clase, aşa că vă puteţi da seama de ce conducem în acest top", ne-a explicat primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

Cine e de vină

Conform spuselor primarului, familiile înscrise la ajutor social sunt obligate, legal, să muncească în fiecare lună un anumit număr de ore pentru a-şi primi venitul minim garantat. "Da, vin la muncă. Cu ei facem decolmatări de şanţuri, cu ei săpăm puţuri, tot cu ei am făcut şi alte treburi prin comună. Nu au de ales, trebuie să se prezinte la lucru, pentru că altfel li se taie din venit", ne-a mai spus primarul Tăbăcaru.

Cu toate astea, majoritatea beneficiarilor de venit minim garantat se complac în situaţia prezentă, pentru că venitul minim garantat este o remuneraţie lunară pentru ceva mai puţine ore decât la un loc de muncă. "Ei vin aici, la primărie, îşi ridică ajutorul social, muncesc cât muncesc şi, dacă e să mai pice cu ziua pe undeva, foarte bine, mai iau şi de acolo un 50 de lei, mâncare, ţigări, etc. Dacă s-ar duce la muncă zi de zi, ar cheltui pe transport, mâncare şi, dintr-un salariu de 800 de lei, nu s-ar descurca deloc. Într-un fel, e şi vina statului, că nu crează condiţii pentru cetăţeni să iasă din această situaţie. Nu toţi sunt leneşi, aşa cum se mai aude despre cei de la venitul minim garantat", a conchis primarul Tăbăcaru.

Singura soluţie, revenirea investitorilor

În ultimii 14 ani, comuna Ghidigeni a pierdut două instituţii care ofereau câteva sute de locuri de muncă în zonă: fabrica de spirt, închisă acum zece ani, şi conacul Chrissoveloni, care a fost centru de ajutor pentru copiii proveniţi din familii dezorganizate până în 2002, când a fost retrocedat proprietarilor de drept. "Din păcate, acum cel mai mare angajator al comunei este primăria, care oferă peste 40 de locuri de muncă. În rest, mai sunt câteva ferme cu şapte-opt angajaţi şi societăţi comerciale cu câte doi-trei lucrători. Nu avem nicio şansă dacă investitorii nu îşi îndreaptă faţa către judeţul nostru, însă pentru asta trebuie infrastructură, nu drumuri pline de gropi", spune Eugen Tăbăcaru.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.