Galaţiul, dezvoltare socio-economică zero

[dcp100168]

Galaţiul se duce pe apa sâmbetei

În loc să progresăm, regresăm

Judeţul Galaţi a ajuns codaş în ceea ce priveşte dezvoltarea socio-economică, în clasamentul regiunii 2Sud-Est, din care facem parte. Lipsa de preocupare a autorităţilor cu privire la dezvoltarea judeţului, poziţionează Galaţiul pe locul 28 în clasamentul pe ţară. 100 sate din cele 180 nu beneficiază de un sistem centralizat de alimentare cu apă, iar un procent de aproximativ 2% nu beneficiază de un sistem de asigurare a canalizării. Acestea sunt doar o mică parte din problemele cu care ne-au pricopsit aleşii locali şi judeţeni, cei pe care i-am desemnat să ne reprezinte interesele, să ne „europenizeze”.

Dacă în primele trei trimestre ale anului 2007, judeţul Galaţi se afla pe locul doi în clasamentul regiunii 2 Sud-Est, în ceea ce priveşte dezvoltarea socio-economică, în trimestrul patru al anului trecut şi primul trimestru al anului 2008, judeţul nostru a ajuns să fie codaş, acum aflându-ne pe locul patru din totalul de şase judeţe care alcătuiesc această regiune. „Pentru anul 2007, clasamentul aşeza Constanţa, Galaţi, Brăila, Vrancea, Buzău şi Tulcea. 2007, trimestrul 1, 2 şi 3, pentru că în trimestrul 4, lucrurile s-au inversat şi nu într-o direcţie bună pentru judeţul Galaţi. Înaintea noastră au venit Constanţa, Brăila şi Vrancea, suntem pe locul 4”, a precizat Vasile Pârlog, director executiv al Prefecturii Galaţi. Nici la capitolul clasament pe ţară, judeţul nostru nu mai ocupă un loc bun, astfel încât, potrivit raportului anual privind starea socio-economică a judeţului, întocmit de către Prefectura Galaţi, în anul 2007, am fost pe poziţia 21 pe ţară, ca investiţii, în vreme ce la finalul anului 2007 şi primul trimestru al anului 2008, am coborât de la 21 la 28. „În cele din urmă, o regiune, o entitate, o unitate administrativ-teritorială nu poate trăi mai bine decât dacă face investiţii. Investiţiile reprezintă criteriul cel mai important de a defini modul şi direcţia în care se duce dezvoltarea economică. Din acest punct de vedere, eforturile sunt insuficiente”, a declarat Vasile Pârlog.

Situaţia serviciilor publice la nivel de judeţ, deplorabilă

Suntem un stat membru al Uniunii Europene, un judeţ care aderă la fonduri europene, ne uităm cum „europenii” au de toate, dar pentru noi, în acest sens, nu facem nimic. Râvnim la „europenizare”, dar autorităţile râvnesc la „europenizarea” portofelelor, a conturilor bancare şi atât. Potrivit aceluiaşi raport, din cele 180 de sate, componente a celor 64 de comune din judeţul Galaţi, 100 sunt neracordate la un sistem centralizat de alimentare cu apă potabilă, iar în ceea ce priveşte sistemul de asigurare a canalizării, diferenţa este chiar dramatică. „Adică discutăm de un procent un pic mai mare de 2%. Ca să rezolvăm cele două probleme, ce reprezintă o distanţă care ne separă de Uniunea Europeană civilizată, vorbim de aproximativ 300 milioane euro. Asta e distanţa între ceea ce avem astăzi în sistemul apă-canal şi ceea ce ne trebuie ca membri UE, ţări civilizate-300 milioane de euro”, a mai precizat Vasile Pârlog. În ceea ce priveşte gazul metan, doar în nouă localităţi lucrurile stau bine. Vorbim de aproximativ 5 milioane euro pentru acest subiect ca şi acoperire. Iluminatul public stradal, în judeţ e acoperit în proporţie de 60-70%. În ceea ce priveşte situaţia sediilor administrative ale unităţilor administrativ-teritoriale, 60 % din ele sunt în regulă, restul de 40% necesită intervenţii pentru modernizare, reparare şi aşa mai departe. În ceea ce priveşte sistemul de irigaţii, 50% din localităţile noastre au avut un sistem de irigaţii, unele încă mai au. „Majoritatea, în schimb, este din păcate, funcţional doar în parte şi reuşim să asigurăm irigaţii doar în 20-30% din total teren arabil, în condiţiile în care, dacă ne uităm în urmă, zona noastră era zona care avea cel mai mare potenţial irigabil din ţară. Dezvoltarea nu o poţi face altfel decât făcând investiţii. Singura asiguratoare de creştere de nivel de viaţă. Dezvoltarea este întotdeauna la braţ cu capacitatea de a face investiţii”, a mai spus directorul executiv al Prefecturii.

[dcp100168]

Preţul “racordării” la civilizaţie

Conform calculelor efectuate de specialisti, am avea nevoie de aproximativ 400 de milioane de euro pentru a racorda satele galatene la reteaua centralizata de alimentare cu apa, canalizare si gaze.

Orasul Galati nu mai reprezinta un punct de atractie pentru investitori, in ciuda potentialului urias al zonei. Putine orase se pot lauda ca au acces la cele mai ieftine cai de transport, si ne referim aici la transportul pe apa si calea ferata. Cu toate acestea, investitiile in urbea noastra in 2007 depasesc cu putin un milion de euro, in timp ce in alte orase mari, cum ar fi Brasov, Cluj sau Iasi, valoarea sumelor investite depaseste lejer 100 de milioane de euro.

Zona urbana a judetului Galati constituie o alta ciudatenie, autoritatile locale din municipiile si orasele galatene reusind contraperformanta de a construi mai putine locuinte decat in zona rurala. Astfel, daca in zona urbana s-au construit doar 300 de locuinte, locuitorii din mediul rural au ridicat peste 500 de case. Cu alte cuvinte, ce nu au reusit autoritatile cu fonduri proprii si programele europene si guvernamentale au reusit taranii cu putina initiativa si ambitie.

Reversul medaliei

Mediul rural din judetul Galati ofera, din pacate, in continuare cele mai neplacute surprize cand vine vorba de asigurarea serviciilor esentiale pentru un trai civilizat. Astfel, din totalul de 180 de sate care formeaza localitatile componente ale celor 60 de comune galatene, 100 nu sunt racordate la sistemul centralizat de alimentare cu apa potabila. Desi restul localitatilor beneficiaza de un asemenea sistem, doar un procent de 2 pana la 50% din populatie beneficiaza de el. Costurile racordarii acestor localitati la retea se ridica la 200 de milioane de euro, la care se adauga alte 100 de milioane de euro pentru introducerea canalizarii. Greu de crezut, dar in prezent doar sapte localitati din judet au sistem de canalizare, de care beneficiaza doar o parte a populatiei.

Stam bine in schimb la telefonie mobila, aproximativ 90% dintre localitatile galatene fiind conectate la retea. Curioasa treaba, pentru ca alimentarea cu gaz metan este cel putin la fel de importanta ca telefonia mobila, dar locuitorii din mediul rural nu si-au exprimat intentia de a beneficia de acest serviciu, desi au posibilitatea. Doar noua localitati din judet au fost racordate pana acum la reteaua de alimentare cu gaz metan, costurile finalizarii investitiei in tot judetul fiind estimate la 50 de milioane de euro.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=9