Jump to content

Combinatul de la Krivoi Rog


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Ucraina promite reluarea negocierilor la Krivoi Rog

* Bucurestiul si Kievul vor relua, saptamana viitoare, negocierile in dosarul combinatului minier Krivoi Rog, a anuntat Vladimir Novitki, ministrul ucrainean al Industriilor, precizand ca discutiile vor avea loc la nivel de grupuri de lucru interdepartamentale si ca scopul acestora este clarificarea pozitiei pe care o adopta cele doua parti in aceasta problema

“Este esential de aflat daca partenerii nostri sunt de acord sa primeasca bani pentru cota lor de participatie, asa cum s-a declarat anterior. Dupa aceea, dialogul va fi continuat cu Slovacia. Si doar atunci vom avea o imagine clara inainte de a trece mai departe, fie la crearea unei intreprinderi mixte, fie la privatizarea combinatului”, a declarat Novitki. Constructia combinatului KGOKOR a fost inceputa de catre Uniunea Sovietica in 1983, insa, dupa destramarea blocului sovietic, Ucraina a intrat in posesia a 56,4% din actiuni, in vreme ce Romania detine 28%, iar Slovacia 15,6%. Anul trecut, Bucurestiul, prin vocea presedintelui Traian Basescu, preciza ca Romania este interesata ca solutiile pe care statul ucrainean le va gasi sa permita recuperarea sumei de circa un miliard de dolari investite la Krivoi-Rog.

Guvernul de la Bucuresti a mandatat, in 2004, producatorul de otel Mittal Steel, detinatorul combinatului Sidex Galati, sa negocieze cu partea ucraineana recuperarea sumelor investite de companiile romanesti la Krivoi Rog. Mittal s-a oferit sa creeze o societate mixta pentru construirea viitorului combinat Krivoi Rog Gokor, din care 40% sa apartina Guvernului, iar 60% - companiei MittalSteel. Mittal a propus achitarea datoriei Ucrainei catre Romania si investirea a 160 mil. dolari in viitorul combinat. Propunerea a provocat, insa, nemultumire la Kiev.

Link to comment
Share on other sites

Krivoi Rog - afacerea greilor

Vestea că oficialităţile din Ucraina încep discuţiile cu România şi Slovacia, în legătură cu privatizarea Combinatului Krivoi Rog, este interesantă pentru colosul indian Mittal, cel care deţine combinatul siderurgic de la Galaţi. Zvonurile circulă cu mare viteză. Se fac fel de fel de scenarii. Unul dintre acestea ar fi ca România să fie convinsă de partea ucraineană să renunţe la privatizarea Krivoi Rog, obiectiv strategic în care de la bugetul de stat s-au investit aproximativ 800 de milioane de dolari. Destul de stranie abordarea. În primul rând, România nu este interesată de această tranzacţie, chiar preşedintele Traian Băsescu susţinând acest lucru. Singura pretenţie a Bucureştiului este aceea de a-şi recupera o parte din investiţia făcută în colosul din Ucraina. Şi atunci, de unde acest scenariu? Lucrurile sunt mai complicate. Krivoi Rog, cunoscut şi sub denumirea KGOKOR, este subiect de dispută între coloşii siderurgiei. O bătălie cu miză imensă, deoarece combinatul are potenţialul de a deveni un jucător important pe piaţa produselor siderurgice, oficialii de la Kiev susţinând că acesta ar putea produce, într-o primă fază, 6,6 milioane de tone de pelete pe an, cantitate care ar urca ulterior la zece milioane de tone. Din arsenalul de război nu lipsesc nici armele politice. Să ne amintim de faptul că, imediat după câştigarea alegerilor prezidenţiale, Viktor Iuscenko a intervenit dur în această afacere. Atunci, preşedintele a blocat vânzarea combinatului Krivoi Rog, la care statul român deţine o participaţie de 28%, după publicarea unor informaţii potrivit cărora serviciile de securitate investighează condiţiile în care a fost încheiat acordul privind transferul de proprietate. Decizia lui Iuscenko a fost determinată de informaţiile publicate de agenţia de presă Interfax, care a relatat că serviciile de securitate au intervenit pentru a împiedica pierderea controlului statului asupra combinatului, după ce Fondul Naţional de Investiţii Imobiliare a semnat, în septembrie, un acord pentru vânzarea Krivoi Rog. Cum mai afirmam şi atunci, în tot acest scenariu de interese, România este prinsă în ecuaţie undeva la mijloc. Spunem aceasta întrucât, prin contractul de privatizare al Sidex, guvernul a împuternicit cumpărătorul, Mittal Steel, să reprezinte interesele ţării în faţa autorităţilor de la Kiev, pentru recuperarea datoriei de 350 de milioane de euro. Aici este şi întreaga problemă, deoarece concernul indian este direct interesat de privatizarea combinatului. Or, în calitatea de împuternicit al statului român, Mittal a lansat o ofertă fermă pentru formarea unui consorţiu mixt, în care partea indiană să deţină 60% din combinat şi să aducă o infuzie de capital necesară finalizării investiţiei de la Krivoi Rog. Practic, Mittal ar fi despăgubit statul român, urmând să se transforme în creditor al combinatului şi prin conversie în acţionar. Concernul anglo-indian nu este singurul interesat de această megaafacere. Încă de la început era vizibil interesul rus al influentelor companii siderurgice. Compania rusă Metalloinvest, care grupează activele oamenilor de afaceri Alisher Usmanov şi Vasili Anisimov, şi cel mai mare producător ucrainean de pelete, Ferrexpo Poltava Mining, au fost la un pas să preia Krivoi Rog, deoarece în 2006 guvernul a decis formarea unei companii mixte, prin intermediul căreia să se obţină 804 milioane de dolari pentru finalizarea investiţiei realizate până în prezent în proporţie de 60 de procente. Participanţii ucraineni erau Fondul de Stat al Ucrainei şi societatea Compania Metalurgică şi de Minereuri, creată de firmele Metalloinvest şi cea ucraineană Smart-grup. Dar lucrurile au fost date peste cap de decizia lui Iuscenko de a anula tranzacţia respectivă. Din această perspectivă, runda de negocieri româno-ucraineană, pe tema participării la Krivoi Rog, se anunţă deosebit de interesantă. România nu vrea decât să-şi recupereze investiţia, în schimb, Mittal, împuternicit de statul român, vrea mai mult.

http://www.gds.ro/Opinii/2008-04-02/Kri ... ea+greilor

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Romania vrea sa-si vanda partea din combinatul Krivoi Rog

Romania vrea sa-si vanda cele 28% din actiunile pe care le detine la combinatul de imbogatire a minereurilor acide cu continut de fier de la Krivoi Rog, din Ucraina. La randul ei si Ucraina, actionarul majoritar, vrea sa-si vanda participatia, informeaza NewsIn. "Ucraina doreste sa isi privatizeze cota de participare, cu conditia ca cine cumpara activele sa finalizeze combinatul. Daca Ucraina vinde, avem trei posibile variante: fie ne vindem si noi cota de participare, fie finalizam investitia alaturi de ceilalti actionari, insa acest lucru este imposibil, pentru ca nu sunt bani, fie pierdem tot", a declarat directorul general al Directiei de Politica Industriala si Competitivitate, din cadrul Ministerului Economiei, Petru Ianc. Autoritatile romane si cele ucrainene vor discuta despre situatia combinatului de la Krivoi Rog, in luna septembrie, la Kiev, in Ucraina.

Constructia combinatului KGOKOR a fost inceputa de catre Uniunea Sovietica in 1983, insa dupa destramarea blocului sovietic Ucraina a intrat in posesia a 56,4% din actiuni, Romania detine 28%, iar Slovacia 15,6%. Lucrarile la constructia combinatului s-au oprit in 1996. Sumele investite de partea romana se ridica la aproximativ 800 de milioane de dolari.

Ministerul ucrainean al economiei a anuntat, inca din octombrie 2007, ca vrea sa vanda combinatul KGOKOR, din Krivoi Rog. Intre companiile interesate la acea vreme de acest combinat s-au numarat ArcelorMittal, cel mai mare producator de otel din lume, dar si compania rusa Metalloinvest, cel mai mare producator de otel din Ucraina.

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Krivoi Rog - cum sa ingropi un miliard

Saraca tara bogata. O vorba care i se potriveste ca turnata Romaniei: abia supravietuim economic, dar ne permitem sa pierdem o investitie de un miliard de dolari. E vorba despre combinatul de la Krivoi Rog, din Ucraina, in care Romania a investit masiv pe vremea comunismului si in primii ani de dupa 89. Totusi, nu a reusit sa scoata nici un ban de acolo. Dezinteresul Romaniei, combinat cu sicanele Ucrainei fac ca spre Krivoi Rog sa curga in continuare milioane de dolari anual.

Banii dispar intr-o gaura neagra: la Bucuresti nimeni nu pare sa stie ca partea romaneasca a combinatului e furata bucata cu bucata.

Dolinska. Un oras ucrainean cu 20.000 de locuitori, la 700 de kilometri de Romania. Pentru cei mai multi dintre noi, numele nu inseamna nimic. Orasul este insa pe jumatate construit de romani. Noi le-am facut spitalul, scoala, primaria, blocurile si drumurile. Aici se afla combinatul KrivoiRog pe o intindere de 1.300 de hectare. Romania a investit 800 milioane de dolari. Au mai participat la proiect RDG, Republica Cehoslovacia, URSS.

Dolinska insasi exista inclusiv datorita noua. In anii 80, Nicolae Ceausescu hotara ca Romania sa ajute la constructia celui mai mare combinat de minereuri acide din lume. La 10 kilometri distanta de oras, cinci tari din fostul bloc comunist se angajau atunci sa faca un colos care sa deserveasca tarile din centrul si Sud Estul Europei cu produse siderurgice. Din satelit, obiectivul este cu adevarat impresionant. De jos, insa, dezastrul este evident. Visul lui Ceausescu dispare, la propriu, cate putin in fiecare zi, si o investitie imensa pe care am platit-o cu bani multi si privatiuni nenumarate, se duce pe apa Sambetei.

Povestea esecului de la Krivoi Rog incepe in 1986, cand URSS, Cehoslovacia, Republica Democrata Germana, Republica Socialista Romania si Republica Socialista Bulgaria isi dau mana pentru a incepe lucrarile la acest obiectiv imens. Romanii sunt desemnati "antreprenori generali" ai colosului. Mai marii vremii se angajeaza ca Romania sa investeasca echivalentul a 800 de milioane de dolari. Adica, sa platim singuri o treime din proiect. Avantul heirupist al comunistilor s-a frant, insa, dupa 1989. In haosul post decembrist, putini s-au mai gandit la Krivoi Rog. Apoi, in 97, Ucraina a decis, fara explicatii, sa sisteze constructia, desi Romania se achitase deja de 80 la suta din obligatii, pe bani imprumutati pentru care probabil ca mai platim dobinda si azi.

Nemaidorind sa piarda bani si energie in acest proiect, nemtii si bulgarii si-au asumat pierderea si s-au retras. Mostenitori alaturi de ucraineni si de slovaci, romanii s-au incapatanat sa continue participarea la constructia combinatului, desi proiectul e suspendat, iar ucrainenii nu ne mai recunosc investitia. In schimb, noi platim din greu, milioane de dolari pe an, ca sa pazim si sa intretinem un obiectiv din care se fura fara retineri.

Mihai Oprea este directorul general al ARCOM, firma care a participat la constructia combinatului si care, dupa privatizare, a mostenit obligatia de a asigura paza combinatului de la Krivoi Rog si care primeste majoritatea banilor pentru intretinere: 1,1 milioane dolari pe an. Alte doua firme, privatizate si ele dupa 90, UZINEZPORT si ARCIF, primesc impreuna 700 de mii de dolari ca sa se ocupe, teoretic, de intretinerea partii romanesti a combinatului. Si tot teoretic, daca lucrurile ar fi mers bine, Romania ar fi trebuit sa beneficieze de aproape o treime din produsele intreprinderii. Minereul de fier urma sa ajunga la Sidex Galati, pentru a fi transformat in otel. Asa cum arata astazi lucrurile, probabil ca asta nu se va intampla niciodata. Piatra cu piatra, fier cu fier, partea romaneasca dispare incet. ARCOM se disculpa: domeniul de activitate al firmei nu a fost niciodata paza, ci constructiile. "La fel ca atunci - spune Mihai Oprea - si acum nu avem grija de utilajele din combinat, in combinat n-am avut niciodata acces si n-avem nici acum, noi pazim portile combinatului, nicidecum combinatul. Pe noi ne intereseaza sa nu intre nimeni pe poarta. Firma ARCOM nu produce nimic acolo. Pentru mine cea mai buna solutie ar fi sa ne retragem oamenii de acolo si sa ne vedem de treaba…"

Numai ca la Bucuresti nimeni nu vrea asta, in speranta ca intr-o zi vom reusi sa mai recuperamn ceva. Pana atunci insa, spre Krivoi Rog curg anual 1,8 milioane de dolari, bani care ar trebui folositi pentru conservarea investitiei initiale.

Nu trebuie sa stai mult la Krivoi Rog ca sa intelegi ca ucrainenii nu mai au interes sa imparta combinatul si cu altii. Demersul nostru de a obtine o autorizatie de filmare la Krivoi Rog s-a lovit de un zid suspect de tacere si de tehnici inca vii, mostenite de la defuncta URSS.

La biroul ARCOM din combinat, d-na Luminita are specializare multipla: traducere, observare, informare si control. Spune ca avem acreditare din partea ministerului industriei sa constatam starea de fapt a combinatului, dar nu avem ce trebuie. Adica Kievul n-a fost informat... Doamna Luminita este un cerber cu fata aparent umana, care are linie directa cu directorul combinatului, Piatakov. In mod evident, romanii nu prea vor s-o supere. Cererea noastra zace de trei saptamani undeva, intr-un birou. Cineva nu ne vrea acolo, asa ca aprobarea pentru filmare n-a sosit in combinat. Mai departe de baza romaneasca nu putem trece.

Depozitele in care se afla multe dintre materialele platite de statul roman arata ca dupa razboi. Fier, obiecte de uz casnic, yale, schele dezafectate, echipament de protectie, motoare - toate zac claie peste gramada intr-o hala in care pare ca n-a mai intrat nimeni de luni bune, daca nu chiar ani. Nimeni, cu exceptia hotilor care, in unele cazuri, par sa fie inclusiv angajati romani.

Doru Bordianu este seful pazei din partea romanilor si nu prea vrea sa aiba o opinie personala despre furturile din combinat. "Poate sa iasa numai cu stiinta ambelor parti - spune el. Totul este ingradit. Sunt cinci posturi de paza, active patru, in fiecare colt. (...) Nu pot sa spun ca s-a furat ceva fara probe… Sa spuna organele de militie ce s-a furat… Pai s-a furat. Au furat astia, ucrainenii…"

Sefii securitatii, chemati de dna Luminita, afiseaza zambete strambe si ne avertizeaza ca nu avem autorizatia de a intra in combinat. "Noi avem urmatoarea regula: daca cineva vine dintr-o tara straina pentru realizarea unor lucrari, noi anuntam ministerul nostru, primim acceptul si, poftim..."

Ucrainenii fac orice pentru a ne convinge ca totul este in regula, ca poate o sa filmam a doua zi si ca e mai bine ca deocamdata sa plecam din zona combinatului.

Pe teritoriul lor, ucrainenii fac ce vor. Pare sa nu mai conteze ca romanii au si ei drepturi in combinat. Explicabil intr-un fel: de la Bucuresti n-a mai fost nici o vizita de noua ani, iar cei la ARCOM, desi platiti din greu, nu vor sa-si asume nici o responsabilitate in afara pazei.

La Bucuresti, la ministerul economiei, numele Krivoi Rog provoaca frisoane si ii alunga pe angajati in sedinte inchipuite si misiuni imaginare, care nu suporta amanare. Dupa demersuri repetate, nimeni nu vrea sa ne spuna care e situatia cu investitia de la Krivoi Rog, daca statul roman are vreun plan sa-si recupereze investitia sau cita vreme vom continua sa trimitem milioane de dolari spre o gaura neagra. In final, directorul de politici industriale, singurul care pare sa fie mai informat, ne spune cateva cuvinte goale, demonstrand inca o data modul in care Romania stie sa-si administreze banii. El insusi nu stie ce-i acolo. Mai grav insa, nici directorul de la ARCOM nu pare a fi interesat cu ce se ocupa propria-i firma, in Ucraina.

Prin urmare, statul roman n-a mai avut acces in combinat. In schimb, au acces nemijlocit ucrainenii si daca ei nu vor, acolo nu misca nimic.

Aprobarile noastre nu sosesc nici in ziua urmatoare si e foarte clar ca nici nu vor veni vreodata.

De jur imprejur, combinatul a avut o infrastructura foarte buna. Mare parte din ea facuta pe banii romanilor. Din pacate, pentru a surprinde imagini cu acest colos, trebuie sa ne strecuram. In ciuda faptului ca acest combinat este mort, este pazit ca un mare secret national. Dar nu putem filma combinatul nici macar de la distanta, ne-o interzice securitatea locala. Intentia noastra de a filma se transforma intr-un joc de-a soarecele si pisica, pigmentat cu multe accente tragicomice. "Lada" securistilor ucraineni se lipeste de noi si nu se mai da dusa pana la iesirea din zona combinatului.

In schimb, nu sunt la fel de vigilenti si cu materialele care dispar de la Krivoi Rog, desi furturile nu sunt un secret pentru nimeni. Nici macar pentru autoritatile de la Bucuresti. De-a lungul timpului au tot venit semnale din partea angajatilor romani privind jefuirea sistematica a combinatului. Camioane intregi de cupru, tevi, macarale, chiar cladiri sau statii electrice au fost scoase fara nici o problema din Krivoi Rog, imbarcate pe vapor la Odessa si trimise in Turcia. Stalpi, balustrada, toate au fost taiate si vandute la fier vechi. Sute de tone din materiale care erau in garantie si in custodia guvernului. S-a furat fara limite si fara discernamant, insa dalele de beton au fost preferatele hotilor: s-au furat toate si au fost vandute cu bani buni, oricui a avut nevoie de ele.

Fost sef al aprovizionarii la Dolinska, Nicolae Simionescu spune ca a fost pensionat fortat pentru a i se inchide gura. A facut pana acum cel putin 20 de sesizari, memorii si plangeri penale. De la politie la DNA, de la ministerul economiei la primul ministru, si chiar la presedintele tarii - a primit doar raspunsuri evazive. In opinia lui, vinovati de dezastrul de la Krivoi Rog sunt romanii. Majoritatea furturilor erau executate de catre romani. Iar unele referate catre militia locala erau facute la plezneala ca sa induca in eroare organele respective sa zica ca au fost furate de catre ucraineni. Au fost in intelegere ucrainenii cu romanii. Intrprinderi care n-au nicio legatura cu combinatul sunt inconjurate de kilometri de garduri de tabla ondulata romaneasca. Si nu doar gardul este romanesc, ci si utilajele dinauntru. Camera de filmat trezeste imediat suspiciunea bodyguardului. Din pacate, in Ucraina, spatiul public nu este chiar atat de public.

Nu e de mirare ca ucrainenii isi pazesc teritoriul cu indirjire. Orasul Dolinska din apropierea combinatului e plin de materiale romanesti, furate din combinat. Pentru ucraineni, romanii sunt in continuare o sursa de castig, din orice unghi ar privi asta. Oricand, in Dolinska poti sa-ti cumperi un apartament romanesc. Din cauza crizei, preturile au scazut cu 50 la suta in comparatie cu aceasta vara, dar apartamentele construite pe banii romanilor continua sa se vanda.

Orasul s-a desprins incet de combinat, iar localnicii s-au indreptat spre alte afaceri. Chiar si asa insa, viitorul e sumbru si unii dintre localnici, mai ales tinerii, se gandesc serios la plecare. Nimeni nu mai crede in posibilitatea ca mamutul de la Krivoi Rog sa revina la viata intr-o buna zi.

"Daca inca doi-trei ani nu venea la putere Mihail Sergheyevich Gorbaciov si nu incepea Perestroika - spune Anatoli Iarmosenko, viceprimarul din Dolinska -, daca Uniunea Sovietica nu se dezmembra, poate terminau de construit. Uniunea Sovietica ar fi reusit sa va plateasca tot ceea ce ati investit aici. Poate functiona combinatul si traiam in mai mare prietenie."

2.000 de apartamente au fost construite de romani. Acum, reprezentantii nostri stau intr-un singur bloc, in mare parte nelocuit.

Mai sunt inca 5 blocuri nepredate din cele 18 care s-au construit. Intretinerea romanilor e platita de guvernul de la Bucuresti. Facturile care vin acolo sunt greu de verificat, atata timp cat de aproape un deceniu nu a mai calcat in zona picior de oficial roman. Mai mult, printre chiriasi s-au strecurat si diversi ucraineni cu functii importante in oras. Pe scara pe care sta personalul roman mai locuiesc seful procuraturii din orasul Dolinska, seful militiei de la circulatie, secretara si contabilul de la Gocor, firma ucraineana care trebuia sa preia combinatul, sefa garzii financiare, un proprietar de abator si carmangerie... Amanuntul cu chiriasii ucraineni din blocul romanesc pare sa fie complet necunoscut celor de la ARCOM. De fapt, din cele 36 de apartamente aflate in cheltuiala statului roman, 12 sunt ocupate de ucraineni. Statul roman deconteaza peste cinci milioane de lei anual, dar nu vrea sa stie pentru ce...

Nici deconturile de la ARCOM nu sunt foarte clare. Suma oficiala de 1,1 milioane dolari, primita pentru paza, nu reiese din calcule. Exista o diferenta de 360.000. Toti ridica din umeri. Nu stiu.

De fapt, "nu stiu" ar trebui sa fie motto-ul dezastrului de la Krivoi Rog: cei de la Bucuresti nu stiu ce-i acolo, cei de la ARCOM nu stiu pe ce se duc banii, statul roman nu stie ce va face, ucrainenii vor sa nu mai stie de noi. In presa locala, investitia romaneasca de la Krivoi Rog este prezentata ca fiind jumatate din suma platita de Romania: doar 375 de milioane de dolari. Si chiar si asa, nu vor sa ne dea banii inapoi. Au inventat un cerc vicios care ii aboslva de orice datorie: ne cer sa terminam combinatul. Dar Romania nu poate sa incheie lucrarile, pentru ca acestea au fost suspendate de Ucraina. Drum fara iesire.

Dupa 12 ani de la incetarea lucrarilor, incapatanarea ucrainenilor, dublata de sicanele diplomatice ale Kievului si de indolenta traditionala a romanilor adancesc in fiecare an gaura neagra din bugetul Romaniei. Care viseaza ca-si poate permite.

Reportaj difuzat de Protv in emsiunea "Romania, te iubesc!" din 14 martie 2010

http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/reportajul-saptamanii-krivoi-rog-cum-sa-ingropi-un-miliard-5840451/

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

România ar putea vinde participaţia deţinută la combinatul de la Krivoi Rog, din Ucraina, către ArcelorMittal, acţionarul majoritar al unităţii, a declarat, sâmbătă, ministrul Economiei, Adriean Videanu, după o întâlnire cu conducerea ArcelorMittal Galaţi.

"În discuţia cu reprezentanţii ArcelorMittal am abordat un subiect foarte important care poate să dea un element de siguranţă cu condiţia dezvoltării ArcelorMittal la Galaţi, şi anume vânzarea participaţiilor pe care statul român le are la Krivoi Rog către ArcelorMittal şi de săptămâna viitoare vom începe discuţiile pe această temă", a afirmat Videanu într-o conferinţă de presă.

Videanu a aminitit că România a investit înainte de 1989 sume importante în combinatul de la Krivoi Rog, dar că în acest moment îi este greu să administreze obiectivele deţinute în Ucraina.

"Eu am trimis corpul de control acum câteva săptămâni să facă un inventar. Într-adevăr, dacă nu se ia o decizie în momentul de faţă totul se depreciază, se fură şi va trebui să luăm o decizie. ArcelorMittal este interesat de acest subiect şi săptămâna viitoare vom începe discuţiile tehnice. Astăzi a fost numai o declaraţie de intenţie, atât din partea noastră, cât şi din partea lor, ceea ce înseamnă că urmează să ne aşezăm la masă şi să discutăm condiţiile părţilor", a spus ministrul Economiei.

Videanu nu a putut preciza care este valoarea participaţiilor deţinute de România la Krivoi Rog.

"Nu am informaţii ce valoare exactă au aceste participaţii. Foarte important este să facem o evaluare corectă a acestui obiectiv şi să luăm o decizie. De 20 de ani cheltuim cu Krivoi Rog, încercăm să asigurăm paza, iar acest lucru este de multe ori ineficient", a adăugat Videanu.

El a menţionat că investiţia de la Krivoi Rog asigură o parte din resursa de minereu utilizată de ArcelorMittal la Galaţi şi poate contribui la dublarea producţiei unităţii.

Combinatul Krivoi Rog a fost privatizat în anul 2005, când Mittal Steel l-a cumpărat cu 4,8 de miliarde de dolari.

România a investit în combinat, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari.

Lucrările de construcţie la Krivoi Rog au fost iniţiate de Uniunea Sovietică, în anul 1983, dar nu au fost finalizate. După dezmembrarea Uniunii, Ucraina a primit 56,8% din acţiuni, România 27% şi Slovacia 18,2%.

În ultimii ani autorităţile de la Bucureşti au anunţat în mai multe rânduri că vor să renunţe la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina.

http://www.mediafax.ro/economic/romania-ar-putea-vinde-grupului-arcelormittal-participatia-detinuta-la-combinatul-de-la-krivoi-rog-6101520/

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Pentru Krivoi Rog, Ucraina vrea sa achite compensatii de 600-700 mil. $

Pe fondul gravei crize economice si financiare care afecteaza tara, Ucraina a reluat in forta planul de privatizari. In vizor au intrat inclusiv companii si intreprinderi excluse pana acum din acest program. Este si cazul com­bina­tului minier de la Krivoi Rog, pus, de fostul regim al presedintelui Viktor Iuscenko, pe lista de asteptare pana la rezolvarea divergentelor de ordin financiar dintre tarile participante la constructia acestui mamut, Romania, Slovacia si Bulgaria. Acum, vicepre­mierul Andrei Kliuev trebuie sa gan­deas­ca masuri pentru atragerea de inves­titori pentru finalizarea intre­prin­derii si punerii ei in functiune. Intrand in miezul lucrurilor, cotidianul „Kommer­sant-Ukraina” scria ieri ca guvernul va incerca sa convinga cele trei state sa cedeze Ucrainei obiectivele deja cons­truite ale combinatului. Dupa care toate drepturile revin Ucrainei, in cali­tate de mostenitor unic al combinatului rea­lizat pe vremea URSS, aceasta ur­mand, ulterior, sa reglementeze aspec­tele finan­ciare prin livrari de produse pe termen de 10 ani. „Ceea ce trebuie facut este ca, prin tratative sau prin instanta jude­ca­toreasca, sa obligam aceste tari sa semneze actele necesare si sa plateasca lucrarile. Valoarea acestora trebuie stabilita de investitor”, au explicat, pen­tru „Kommersant”, surse apropiate dosa­rului. Pentru a grabi darea in func­tiune a combinatului, Kiev va pro­pune investitorilor ca plata sa se efectueze nu in pelete de fier, ci in numerar. „Roma­nia si Slovacia au promovat ample privatizari in sectorul metalurgic si, prin urmare, nu au nevoie de pelete. In schimb, judecand dupa doleantele ex­primate in cadrul anterioarelor nego­cieri, nu vor refuza bani”, au afirmat surse guvernamentale de la Kiev. In opinia lor, aceasta varianta de calcul reduce valoarea compensatiilor la 600-700 mil. $. Presa de la Kiev scrie ca principalii pretendenti la preluarea intreprinderii sunt miliardarul indian Lakshmi Mittal, care detine deja ote­lariile Krivorojstal, cumparate in 2005, si omul de afaceri rus Vadim Novinski, patronul grupului de companii „Smart-grup”.

Actul de privatizare al combinatului siderurgic ArcelorMittal Galati avea o prevedere expresa prin care cumparatorul, miliardarul indiano-britanic Lakshmi Mittal, a fost incredintat de guvernul Nastase de atunci sa recupereze creanta Romaniei de 800 de milioane de dolari reprezentand investitiile la Krivoi Rog, de dinainte de 1990. Interesul lui Mittal a fost major in aceasta afacere pentru ca unitatea de la Galati urma sa devina un beneficiar principal al minereurilor de la combinatul ucrainean. Romania trebuia sa primeasca in contul acelei investitii 30 de milioane de tone de pelete de fier, dar numai cu conditia ca Krivoi Rog sa fie terminat. Acest lucru nu s-a petrecut, pentru ca tara noastra a realizat numai 90% din lucrari, iar Ucraina a lasat de izbeliste proiectul. Investitiile romanesti la Krivoi Rog nu au fost facute doar la combinat, ci au vizat si constructia de locuinte, scoli sau gra­di­nite. Principalii antreprenori autohtoni au fost companiile de stat Arcif, Arcom, Uzinexportimport si Ipromet.

http://www.financiarul.com/articol_52187/pentru-combinatul-de-la-krivoi-rog-ucraina--vrea-sa-achite-compensatii-de-600-700-mil--%24.html

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Ucraina: România cere prea mult pentru acţiunile de la Krivoi Rog

Şeful Fondului Proprietăţii de Stat ucrainean spune că românii "s-au obişnuit deja cu ideea" că vor primi 1 mld. dolari pe "toţi acei peleţi" * Acum "este foarte problematică o înţelegere"

Investiţia făcută de România în combinatul de la Krivoi Rog va fi foarte greu de recuperat, decizia aparţinând în principal acţionarului majoritar - Ucraina. Aleksander Riabcenko, şeful Fondului Proprietăţii de Stat din Ucraina, a spus vineri că Ucraina nu are în vedere privatizarea combinatului, fiind necesar, mai întâi ca Guvernul de la Kiev să ajungă la înţelegeri cu celelalte ţări participante. "Până la un consens în relaţiile cu celelalte ţări este imposibil să avansăm către privatizare", a declarat şeful Fondului, Aleksander Riabcenko, citat de agenţia UkrInform şi Mediafax, susţinând că aşteptările românilor sunt foarte ridicate şi este puţin probabil ca România să dea înapoi. Adăugând că "aceste aşteptări s-au concretizat" într-o sumă de 1 miliard de dolari, Riabcenko a ironizat partea română spunând că a "renumărat toţi acei peleţi în dolari şi a apărut acest număr frumos şi rotund". "S-au obişnuit deja cu ideea că vor primi această sumă de la Ucraina. Acum este foarte problematică o înţelegere", a conchis şeful Fondului Proprietăţii de Stat din Ucraina.

ArcelorMittal voia să cumpere

Din cauza costurilor mari pentru paza şi conservarea a ceea ce a mai rămas din combinatul de la Krivoi Rog, guvernanţii români şi-au exprimat de mai multe ori întenţia de a renunţa la participaţia deţinută la combinatul din Ucraina.

În urmă cu un an, Adriean Videanu, pe-atunci ministru al Economiei, avansa ideea vânzării participaţiei României la Krivoi Rog către ArcelorMittal. "În discuţia cu reprezentanţii ArcelorMittal am abordat un subiect foarte important care poate să dea un element de siguranţă cu condiţia dezvoltării ArcelorMittal la Galaţi, şi anume vânzarea participaţiilor pe care statul român le are la Krivoi Rog către ArcelorMittal şi de săptămâna viitoare vom începe discuţiile pe această temă", susţinea Videanu, amintntind cât de greu îi este României, în acest moment (8 mai 2010), să administreze obiectivele deţinute în Ucraina.

El a menţionat că investiţia de la Krivoi Rog asigură o parte din resursa de minereu utilizată de ArcelorMittal la Galaţi şi poate contribui la dublarea producţiei unităţii. ArcelorMittal deţine un alt combinat în Ucraina, Kryvorizhstal, cumpărat de Mittal Steel în anul 2005, cu 4,8 de miliarde de dolari.

Se fură tot

Pe de altă parte, ministrul Adriean Videanu susţinea că dacă nu se hotărăşte repede care este soarta combinatului, totul se va deprecia şi se va fura. "Eu am trimis Corpul de Control acum câteva săptămâni să facă un inventar. Într-adevăr, dacă nu se ia o decizie în momentul de faţă totul se depreciază, se fură şi va trebui să luăm o decizie. ArcelorMittal este interesat de acest subiect şi săptămâna viitoare vom începe discuţiile tehnice. Astăzi a fost numai o declaraţie de intenţie, atât din partea noastră, cât şi din partea lor, ceea ce înseamnă că urmează să ne aşezăm la masă şi să discutăm condiţiile părţilor", a spus ministrul Economiei.

În urmă cu trei ani, Ucraina voia să preia participaţia

În luna aprilie 2008, partea ucraineană se arătase interesată de preluarea participaţiei României la combinatul de la Krivoi Rog, urmând ca, în baza unei evaluări efectuate conform legislaţiei ucrainene, de către o companie de evaluare recunoscută la nivel internaţional, să se analizeze modalităţile de compensare a cheltuielilor făcute de partea română.

Această informaţie a fost furnizată de Ministerul Economiei în urma discuţiilor purtate la Bucureşti între delegaţiile României şi Ucrainei, pe tema posibilităţilor de soluţionare a problemelor legate de combinatul de la Krivoi Rog. Potrivit comunicatului de-atunci al Ministerului Economiei, urmau să se organizeze noi consultări.

Anterior, partea română solicitase Ucrainei un punct clar de vedere referitor la Krivoi Rog, în funcţie de care va fi stabilită viitoarea strategie. Totodată, oficialii MEF au reiterat cererea adresată părţii ucrainiene de recunoaştere a cotei de participare şi a cheltuielilor efectuate de România.

"Delegaţia română a reiterat necesitatea recuperării integrale a cheltuielilor efectuate în cadrul Convenţiei privind construirea Krivoi Rog, conform evidenţelor bancare, şi a subliniat necesitatea recunoaşterii de către partea ucraineană a conturilor aflate în evidenţa Vneshekonom Bank (Moscova) şi solicitării transferării lor la Prominvest Bank (Kiev)", se arăta în comunicatul ministerului.

Construcţia combinatului minier şi de prelucrare Krivoi Rog a început în 1983 în Uniunea Sovietică, părţile implicate fiind Ucraina, Republica Democrată Germană (Germania de Est), Cehoslovacia, Ungaria şi România. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a primit 56,4% din acţiuni, România 28% şi Slovacia 15,6%, iar construcţia complexului a fost îngheţată în 1990, lucrările fiind finalizate în proporţie de 70%. România a investit în combinatul Krivoi Rog, înainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari. Până în 1990, investiţiile în construcţia combinatului s-au ridicat la 1,65 miliarde de dolari, dintr-un total de 2,4 miliarde de dolari.

curierulnational.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cum să spunem „do svidaniya“ unei investiţii româneşti de 800 de milioane de dolari

Dacă istoria ultimelor trei decenii a relaţiilor comerciale dintre România şi Ucraina ar trebui să poarte un nume, probabil acesta ar fi Krivoi Rog. Localitate din centrul Ucrainei şi, totodată, proiect de combinat socialist, Krivoi Rog înseamnă o creanţă a statului român de circa 800 de milioane de dolari.

Ucraina are nevoie imediată de 13 miliarde de dolari (în total 25 de miliarde de dolari anul acesta) pentru a putea supravieţui, iar creditorii internaţionali nu se înghesuie să-şi rişte banii în ceea ce, încă înainte de Euromaidan, devenise o ”gaură neagră” din punct de vedere financiar. Există indicii că nici Rusia nu se grăbeşte să-şi respecte promisiunea de a plăti cele 15 miliarde de dolari, sumă cu care spunea în decembrie că va salva Ucraina lui Ianukovici. Este evident că, pe termen scurt, nimic nu este mai important pentru autorităţile de la Kiev decât plăţile curente ale statului, în principal, pensii şi salarii. Este evident că în asemenea condiţii, o poveste din 1986 - anul în care statul român a început să participe, alături de alte state socialiste, la construirea Combinatului de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog - riscă să fie îngropată într-un viitor incert.

Joint venture socialist

Înainte de prăbuşirea blocului comunist, era un obicei ca mai multe state să se asocieze pentru proiecte economice. Iar proiectul de la Krivoi Rog, ai cărui acţionari erau guvernele Republicii Socialiste România, Republicii Populare Ungaria, Republicii Democrate Germane, URSS şi Republicii Socialiste Cehoslovacia e un exemplu în acest sens. Logica combinatului era să livreze fier (într-o concentraţie ridicată, după prelucrare) ţărilor participante. În urma unui acord din 1986, România urma să primească fier (3 milioane de tone pelete pe an) pentru combinatul Sidex de la Galaţi, în schimbul unei participaţii în forţă de muncă, echipamente, realizarea de construcţii industriale şi civile care echivala cu aproape 800 milioane de dolari.

Dispariţia Consiliului de Ajutor Reciproc (C.A.E.R) - liantul economic al statelor socialiste - şi problemele cu care s-au confruntat toate aceeste ţări în anii ’90 a dus, încetul cu încetul, la blocarea proiectului. Combinatul nu a fost niciodată gata, lucrările fiind sistate cu totul în 1998. Ulterior, au continuat lucrări de conservare a proiectului şi au început tratative de recuprerare a banilor investiţi în schimbul unei participaţii iniţiale a statului român de 26,7%. Negocierile nu au dus la niciun rezultat palbabil.

Probabil că 2010 a fost anul în care România se afla cel mai aproape de cei 800 de milioane de dolari datoraţi de Ucraina. Sau, de o parte din ei. Ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, şi-a făcut publică intenţia de a vinde creanţa statului român către grupul olandezo-indian ArcelorMittal, cel mai mare producător de oţel din lume şi, tototată, proprietarul combinatului siderurgic de la Galaţi. ArcelorMittal are o investiţie în Ucraina, chiar la Krivoi Rog (un fel de capitală a oţelului pentru Estul Europei), într-un combinat siderurgic privatizat (nu fără controverse) în 2005. Au existat indicii că grupul industrial va fi fost interesat şi de combinatul de prelucrare a minerelui de fier (materie primă pentru siderurgie) în care este acţionar statul român. Lucrurile au rămas însă în aer.

Resursele naturale sunt principala avuţie a Ucrainei, iar elita financiară a ţării s-a format prin privatizarea acestora. De exemplu, Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainian şi proprietarul echipei de fotbal Shahtior Doneţk, cu o avere estimată recent de Forbes USA la 12,5 miliarde de dolari şi-a făcut averea din afaceri cu cărbune şi oţel.

Numirea a doi importanţi oligarhi la conducerea unor provincii din Estul Ucrainei susţine acest scenariu. Unul dintre ei este Igor Kolomoysky, al treilea cel mai bogat ucrainean, cu o avere de 2,4 miliarde de dolari.

Declanşatorul protestelor

Vânzarea resurselor către oameni de afaceri cu puternice conexiuni politice (acelaşi lucru s-a întâmplat în Rusia) este cauza principală a polarizării sociale drastice - declanşatorul protestelor de stradă. Dacă în timpul revoltei populare din februarie Ahmetov se trezea cu protestari la uşa reşedinţei sale din Londra, oficialii ArcelorMittal demolau o statuie a combinatului lor siderurgic din Krivoi Rog pentru a-şi proteja angajaţii şi clădirile, după cum au anunţat într-un comunicat oficial.

Ultima evaluare exactă a contribuţiei României la proiectul nefinalizat a fost făcută acum două decenii. Până la mijlocul anilor ’90, România participase cu aproape 680 milioane de dolari la construirea combinatului. Potrivit unei investigaţii Pro TV din 2010, România a rămas singura ţară care a finanţat proiectul, în condiţiile în care Ucraina a sistat lucrările, iar toate celelalte state care erau acţionari iniţiali, cu excepţia Slovaciei, s-au retras definitiv. Conform aceleiaşi surse, România a continuat să plătească paza şi întreţinerea părţii din combinat care îi revenea prin trei companii: ARCOM, ARCIF şi UZINEX. Combinatul a fost sistematic jefuit şi, în definitiv, ruinat.

O ultimă tentativă de recuperare a creanţei datează din 27 august 2013 când o delegaţie română condusă de Varujan Vosganian, ministrul Economiei (instituţia căreia îi revine soluţionarea problemei) de la acea dată, a mers la Kiev, oraşul care trei luni mai târziu avea să activeze nemulţumiri populare mai vechi şi nostalgii ale Moscovei şi mai vechi.

Kiev este, după anumite indicii istorice, prima capitală a Ţaratului Rus. Tradiţional, Ucraina era, după Rusia, cea mai importantă componentă a fostei URSS. Solul său fertil genera un sfert din toată producţia agricolă sovietică, iar industria grea livra echiapmente unicat şi materii prime în alte regiuni ale Uniunii. După dobândirea independenţei în 1991, guvernul a liberalizat preţurile şi a început privatizarea dar rezistenţa la reforme şi corupţia au dus lucrurile către un blocaj. De exemplu, în 1999, PIB-ul Ucrainei era cu 40% mai scăzut decât în 1991. Dependenţa de Rusia (petrol şi gaze) a crescut vulnerabilitatea faţă de şocurile externe.

Relaţiile comericale ale României cu Ucraina rămân modeste în condiţiile în care exportăm în această ţară doar de 800 milioane de euro pe an. Între 2006 şi 2007, ţara a cunoscut o creştere economică importantă (în ciuda confliectelor politice interne), datorită scumpirii oţelului – principala sa resursă de export – şi creşterii pensiilor şi salariilor.

Criza din 2008 a redeschis însă rănile unei economii nereformate şi ţinută în viaţă de împrumturile externe. Aceste împrumuturi şi o eventuală integrare a Ucrainei în Uniunea Europeană (decizie care, chiar şi într-un viitor îndepărtat, ar putea aduce nemulţumirea statelor membre) menţin vie şi speranţa recuperării creanţei de la Krivoi Rog. Speranţa are marele merit şi dezavantaj de a fi longevivă.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...
România va îngropa şi în acest an milioane de lei la Krivoi Rog

România continuă să aloce bani pentru un proiect mort, început în perioada de glorie a socialismului şi pentru care am plătit, în total, un miliard de dolari. E vorba despre combinatul siderurgic de la Krivoi Rog, Ucraina, a cărui construcţie a îngheţat de aproape două decenii, potrivit Digi24.

În acest an, autorităţile de la noi vor contribui cu peste patru milioane de lei la paza şi întreţinerea lucrărilor, deşi şansele de a-şi recupera investiţiile scad pe zi ce trece. În 2015, 76 de români au asigurat paza combinatului din ţara vecină.

Lucrările la Combinatul de Îmbunătăţire a Minereurilor Krivoi Rog din Ucraina au început în 1986. Printre cele cinci state care au participat la construcţie e şi România, care deţine 27 la sută din proiect. În schimbul contribuţiei, ar fi trebuit să primim minereu pentru combinatul siderurgic de la Galaţi. Construcţia megalomanică din ţara vecină n-a fost însă finalizată, iar în 1998, ucrainenii au sistat lucrările. Ţara noastră continuă să plăteasca milioane de lei, în fiecare an, pentru paza construcţiei neterminate.

„Banii s-au acordat conform legislaţiei în vigoare. Această sumă este echivalentul cheltuielilor anuale cu acest serviciu de pază asigurat de antreprenorii români Arcom şi Arcif”, spune Petru Ianc, fost director general, Departamentul Politică Industrială, Ministerul Economiei.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 years later...

Statul român îşi scoate la vânzare participaţia la combinatul Krivoi Rog

Statul român scoate la vânzare prin licitaţie participaţia sa la combinatul Krivoi Rog din Ucraina, întrucât plăteşte pe an un milion de euro pentru pază şi conservare, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), remis, vineri, AGERPRES.
Instituţia a publicat în transparenţă decizională proiectul de Ordonanţă care permite valorificarea activelor legate de combinatul ucrainean Krivoi Rog aflate în proprietatea României.
Astfel, MEAT propune valorificarea participaţiei prin licitaţie, iar, în cazul în care în procedura de licitaţie a fost admisă o sigură ofertă, licitaţia poate fi urmată de negociere, pentru maximizarea veniturilor. Pentru organizarea acestui demers vor fi contractate servicii de consultanţă, inclusiv servicii de consultanţă juridică, cheltuielile fiind suportate din bugetul MEAT. Sumele încasate din valorificarea participaţiei se fac venit la bugetul de stat.
Necesitatea promovării acestui proiect de act normativ decurge din faptul că statul român, prin Ministerul Economiei, plăteşte anual, din 1999, aproximativ un milion de euro către trei firme impuse printr-o lege specială pentru pază şi conservare. Partea română a identificat ca soluţie optimă de valorificare a cotei sale de participaţie de la CIM Krivoi Rog vânzarea acesteia la licitaţie.
Combinatul Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu Conţinut de Fier de la Krivoi Rog (CIM Krivoi Rog) a fost un proiect de cooperare interstatală conceput pe o schemă utilizată în cadrul fostei organizaţii a Consiliului de Ajutor Economic Reciproc.
Construirea CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală privind colaborarea în acest scop, încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin, între Guvernele Republicii Democrate Germane, Republicii Populare Ungaria, Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste şi Republicii Socialiste Cehoslovacia.
Ulterior, Republica Populară Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat Republica Populară Bulgaria şi Republica Socialistă România (în baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986).
Urmare a transformărilor politice şi sociale din ţările participante, după preluarea administraţiei Combinatului de către Ucraina ca stat independent, implicate în această colaborare au mai rămas doar Ucraina, România şi Slovacia.
În baza Convenţiei interguvernamentale româno-sovietice din 29 decembrie 1986 şi a Protocolului interguvernamental româno-ucrainean din 5 mai 1994, volumul total al cotei de participare a României era de 774,54 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 27% din valoarea întregului proiect.
România a investit, până în prezent, circa 83% din valoarea cotei sale de participare în valoare totală de aproximativ 640,38 milioane ruble transferabile, la care se adaugă dobânzile.
Potrivit Protocolului, partea ucraineană asigura livrarea în avans către partea română a unui volum de 7,5 milioane tone pelete în anii 1994 - 1996, din care în anul 1994 până la 2 milioane tone, însă nu mai puţin de 1,5 milioane tone.
Preluarea peletelor din Ucraina în contul rambursării datoriei urma să se efectueze de către Societatea "SIDEX" SA Galaţi. Au fost livrate, în avans, de către partea ucraineană doar 159 mii tone pelete.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.