Jump to content

Contec Foods Tecuci - conservele de acasă


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Romanii prefera conserve de legume locale

Romanii prefera conserve de legume si fructe autohtone, pe o piata estimata la circa 300.000 de tone, potrivit datelor Patronatului Romconserv, principalele retele de aprovizionare fiind lanturile moderne, tinta prioritara a producatorilor, si magazinele traditionale. “Livrarile prin distribuitori au scazut fata de anul trecut substantial, fapt ce face ca unitatile producatoare sa se indrepte predilect spre marile magazine si livrari in afara, in special in tari cu comunitati romanesti. In ultimii doi ani s-au facut investitii in infrastructura, echipamente, tehnologie de peste 60 mil. euro, fapt ce face ca productia sa fie calitativa si bine prezentata”, a declarat pentru Business Standard Aurel Tanase, presedintele patronatului. El afirma ca exista un proiect “desfasurat pe trei ani” pentru sustinerea in piata a produselor pentru livrarile in Romania si Germania. Presedintele Romconserv spune ca principalele companii care au facut investitii in ultimii ani sunt Leader Caracal (12 mil. euro), Conserve Buftea (6 mil. euro), Klevek Fetesti (6 mil. euro), Contec Tecuci (6 mil. euro), dar si firme precum Monteverdi Caracal, Conservfruct Baltatesti sau Fravil Ramnicu Valcea. La nivel national, capacitatea de procesare este de peste 300.000 de tone materii prime pe an, neexistand o corelatie intre capacitatile de productie si cantitatea materiilor prime produse.

http://www.standard.ro/articles/print_article/90651

Link to comment
Share on other sites

Firmele tecucene Contec şi Atfab, în top 5 al investiţiilor

Patronatul Romconserv (al producătorilor de conserve din România) a comunicat că principalele companii care au făcut investiţii în ultimii cinci ani sunt: Leader Caracal (12 milioane euro), Conserve Buftea (6,3 milioane euro), Klevek Feteşti (6,1 milioane euro), CONTEC Tecuci (5,9 milioane euro) şi ATFAB Tecuci (4,8 milioane de euro). După cum observaţi, locurile 4 şi 5 ale topului sunt ocupate de două firme tecucene, lucru care nu poate decât să ne onoreze şi să arate că industria conservelor renaşte.

http://www.viata-libera.ro/articol-Firm ... lor_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Contec Foods Tecuci - conservele de acasă

Unul dintre puţinii stâlpi de rezistenţă care au mai rămas în picioare în Tecuciul greu încercat de cutremure economice fel de fel este fabrica de conserve Contec Foods. Cu o cifră de afaceri de 17 milioane de euro, cu 400 de angajaţi, cu o gamă de peste 150 de produse, fabrica tecuceană este cel mai mare producător de conserve din ţară, nefiind, practic, magazin

care să nu aibă pe rafturi marfă de Tecuci.

Asta nu înseamnă că la Contec Foods toate sunt bune şi frumoase. Nici măcar o afacere de succes nu este lipsită şi de momente mai grele, ne-a mărturisit managerul Vicenţiu Bercescu: „Criza economică ne-a afectat, ne afectează şi ne va afecta în continuare. La vânzări am avut o scădere de 10-15 la sută, per total. Dar au mai fost probleme şi în ce priveşte asigurarea materiei prime. Agricultura a avut anul acesta suişuri şi coborâşuri, cu efectele de rigoare asupra producţiei”.

De exemplu, deşi Tecuciul este considerat a fi situat în mijlocul unui veritabil paradis al tomatelor, anul acesta lucrurile au şchiopătat serios în această privinţă. „La roşii noi am avut contracte pentru o cantitate de 7.000 de tone şi abia am reuşit să acoperim 1.000 tone. Asta în condiţiile în care noi le-am şi dat bani în avans fermierilor pentru a cumpăra sămânţă de calitate, dar din cauza secetei roşiile nu s-au făcut. Şi mai tare ne-a lovit faptul că noi am luat şi o combină de recoltat roşii, am făcut şi o instalaţie de concentrare a roşiilor şi pastă de tomate, investiţii de vreo 500.000 euro. Din lipsa materiei prime, nici nu am reuşit să facem pastă concentrată din roşii”, ne explică directorul Contec Foods.

Cu zacusca la putere

Din fericire pentru fabrica tecuceană, anul acesta a fost mai bogat la producţia de vinete, de ardei gras, de ceapă, iar contractele ferme încheiate cu fermierii au asigurat un flux constant de materie primă pentru o gamă variată de produse. „Se cuvine să remarc relaţia foarte bună pe care o avem cu fermierii. Legume aducem din comunele limitrofe, dar avem legături cu producători din toate zonele importante ale ţării. Aşa că, anul acesta, am adus materie primă de la Galaţi, Brăila, Giurgiu şi chiar mai departe. În fiecare an, încă din decembrie încep discuţiile cu fermierii astfel ca, până în februarie cel târziu, contractele să fie încheiate. Oamenii ştiu că au vânzarea asigurată, nu trebuie să stea cu marfa la capătul tarlalei, iar eu ştiu că am materia primă pentru conserve asigurată”, a arătat managerul Vicenţiu Bercescu.

Anul acesta, date fiind circumstanţele… legumicole, la putere a fost zacusca. „Da, vinete au fost din belşug, aşa că am mers foarte mult pe zacuscă, mai ales că este şi foarte căutată. Dar nu a fost chiar atât de simplu, pentru că noi suntem printre puţinii din ţară care facem zacusca cu vinete coapte, nu fierte sau mai ştiu eu cum. Iar coacerea vinetelor, curăţarea lor, presupune foarte multă muncă manuală”, ni se explică.

Şi cum unde intră zacusca intră şi tocana de legume, şi aici producţia a fost foarte mare. Dar principala strategie de a compensa efectele crizei sau lipsa materiei prime pe anumite paliere, a fost o diversificare a gamei de produse.

Contec Foods Tecuci are secţie de prelucrare a legumelor, dar şi secţii pentru producerea de muştar, de maioneză, secţie de prelucrare pentru conserve cu carne, în care se lucrează în flux continuu.

Aşa se face că fabrica este un veritabil labirint gastronomic în care se produce de la clasicele paste de tomate, bulion, murături până la conserve de fasole cu cârnaţi, sărmăluţe, tocane fel de fel, salată de boeuf, sosuri pentru salate.

Iar gama este completată de dulceţuri şi compoturi din toate fructele pământului, inclusiv din unele mai „exotice”, precum dulceaţa de trandafiri sau de fructe de pădure, compoturi de ananas sau fructe tropicale. „La unele produse primim şi materie primă de la export, din Bulgaria, Grecia, Turcia. De exemplu, la noi ar fi un chin să facem rost de petale de trandafiri, aşa că preferăm să importăm. Aşa se face că, în prezent, avem o gamă atât de largă de produse pe care le vindem atât sub brandul nostru de bază - Olympia, cât şi sub alte branduri pe care le-am lansat, precum Winmark, Picnic Land, Magic Chef sau De acasă”, a arătat directorul Contec Foods.

Conserve fără frontiere

De la marile supermarkekturi până la mai micile magazine de cartier, conservele de Tecuci se găsesc la loc de cinste, mai ales că distribuţia produselor este asigurată prin firma mamă, Marathon Group. Dar, în ultimii ani, minunăţiile gastronomice au ajuns şi la export, în ţări precum Italia, Franţa, Spania, Germania, chiar Grecia şi Marea Britanie. „La început ne-am adresat în special ţărilor în care erau comunităţi de români. Produsele au avut succes pentru că respectă reţetele tradiţionale. Dacă pui pe masă sărmăluţe, o fasole cu ciolan sau o salată boeuf făcută în fabrică şi unele făcute în casă nu este absolut nici o diferenţă. Dar, mai nou, sunt ţări în care nu ne mai adresăm strict comunităţilor de români, ci cu reţele de distribuţie, semn că fie şi pentru un francez sau un german, reţetele româneşti nu sunt de lepădat”, explică dl Vicenţiu Bercescu.

Şi planurile de viitor arată bine. Astfel, am aflat că fabrica tecuceană nu numai că va achiziţiona noi şi noi echipamente pentru liniile de producţie, dar îşi va lărgi şi spaţiile de depozitare cu camere de frig de 300 mp. Dar, o veste interesantă este aceea că fabrica tecuceană va deveni nu peste mult timp şi producător de… apă plată! „Vom realiza o linie de îmbuteliere a apei plate, aceasta urmând să fie gata până la sfârşitul anului acesta, începutul anului viitor. Vom avea un puţ propriu, cu izvor de la o adâncime de 170 metri”, ne-a declarat managerul Contec Foods.

Şi uite aşa, nu numai că zacusca sau sărmăluţele „De acasă” concurează gastronomia franţuzească, dar - cine ştie? - într-o zi vom afla că apa plată de Tecuci merge la concurenţă cu apa de Evian.

http://www.viata-libera.ro/articol-Conservele_de_Tecuci_%E2%80%93_marca_de_acasa_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Fabrica de conserve Tecuci, o marcă de renume

Fabrica de conserve din Tecuci a luat naştere la începutul anilor ’60. În 1953 au debutat lucrările de investiţie prin transferarea unor utilaje de la fosta fabrică de conserve din Ghidigeni. Condiţiile climaterice favorabile, bazinul legumicol renumit şi costul scăzut al irigaţiilor, datorită surselor de apă existente, erau câteva din punctele forte care garantau un viitor strălucit pentru noua fabrică, amplasată în sudul oraşului. Tot de la Ghidigeni au venit în acea perioadă şi marea majoritate a specialiştilor în domeniu. “Fabrica a fost profilată la început pentru o capacitate de 3.500 de tone de conserve. Ulterior societatea s-a dezvoltat prin extinderea spaţiilor de producţie, dotarea cu utilaje şi linii tehnologice la nivelul perioadei respective, ajungând în 1995 să producă 29.400 t de conserve de legume, 7.000 t paste tomate, 5.000 t conserve fructe, 1.500 t suc de rosii, 800 t conserve carne şi mixte”, ne-a precizat Vasile Chiţu, care a lucrat timp de peste 3 decenii în cadrul fabricii, din ’67 fiind numit şef al serviciului de investiţii.

În anul 1974 fabricii îi sunt date în folosinţă de către stat 2.130 ha de teren pe care l-a cultivat asigurându-şi necesarul de materii prime, amenajând în jur de 17 ferme de producţie (în Iveşti, Bereşti-Meria, cartierul Bălcescu; după ’89 s-a intrat şi în posesia fermelor de la Ungureni şi a celei aflate la ieşire din Tecuci, spre Galaţi). Prin reorganizare anuală cele 17 ferme s-au transformat în 21, fără a se achiziţiona noi suprafeţe. Tot atunci au luat fiinţă sere pentru răsaduri, la Barcea şi Munteni. Până în ‘89 se mai aduceau mazăre şi fasole păstăi de la fostele CAP-uri dar şi caise, piersici de la o livadă din judeţul Constanţa după cum ne-a explicat inginerul Maria Muscă, angajat al unităţii între 1981-2003. La fabrica de conserve existau 2 ateliere speciale în care se produceau: conserve de legume, pastă de tomate, conserve de fructe (compoturi, gemuri, magiun), conserve de carne, muştar, suc de roşii. De la 21 de sortimente câte erau la început s-a ajuns la 134. Cea mai mare fabrică ca producţie din ţară (ponderea exportului era de 80%) mai dispunea de un atelier mecanic care deservea întreţinerea şi un laborator de analize fizico-chimice şi microbiologice, fiecărui produs eliberându-i-se un buletin de analiză. “Totul era natural, nu se foloseau conservanţi”, a adăugat inginerul.

Pe lângă ateliere mai existau 2 secţii, una de obţinere a sucului natural de mere şi alta a acidului tartric, pentru înlocuirea acidului citric, cea din urmă nerezistând mai mult de 1 an. În perioada mai-decembrie la fabrică lucrau între 1.500-1.700 de persoane din care 500 făceau parte din personalul permanent. Se lucra în 3 schimburi câte 8 ore pe zi. Erau cooptaţi totodată şi elevi, studenţi sau militari. “Erau fabrici similare, cu acelaşi profil, care mai trimiteau în schimb de experienţă la noi sau chiar pentru iniţiere, aveam specialişti”, ne-a declarat Ioana Capanu, angajat al fabricii din ‘74, fost director general între anii ’93-’99. Fabrica obişnuia să trimită personal tânar la cursuri de specializare pe cheltuiala ei pentru reînnoirea forţei de muncă. Anii ’78-’80 au însemnat un răstimp în care s-au făcut diverse modernizări pentru maximizarea activităţii. În România anilor ’90 volumul total al producţiei în industria de conserve era de 374.000 de tone, scăzând la aproape o treime în 1995, datorită schimbării climatului politico-economic. S-a înregistrat o scădere a exporturilor iar competiţia cu produsele importate a devenit acerbă.

Fabrica tecuceană a fost şi ea afectată dar adevărata perioadă de tristă amintire este cea după anul 2000 când datorită unor ilegalităţi comise (vânzări de utilaje, marfă etc.) s-a ajuns în pragul colapsului. La acea vreme acţionar principal era brăileanul Genan Pârvu. Fabrica renaşte însă după 2004 datorită managementului noilor cumpărători, primind denumirea de Contec Foods (anterior numită Contec, Ipilf şi fabrica de conserve). Este administrată în prezent de doi asociaţi de origine turcă stabiliţi în România. Prin retehnologizare şi alte investiţii făcute ajunge în scurt timp din nou în fruntea industriei de conserve de legume şi fructe din România, producând 150 de articole sub diferite mărci.

tecuci.eu

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Contec Foods Tecuci - conserve, performanţă şi sute de locuri de muncă

* Contec Foods nu este astăzi doar cel mai mare angajator din Tecuci, ci şi unul dintre cei mai mari din judeţ, asigurând locuri de muncă pentru 475 de persoane * Fabrica are de lucru mai mult ca niciodată - s-a optat pentru flux continuu şi crearea unei game de peste 250 de produse

Drumul pe care l-a parcurs Contec Foods Tecuci de la abandon total la ocuparea unui loc de top în rândul firmelor de profil din ţară n-a fost nici scurt, nici uşor, nici ieftin. A meritat, însă. În 2013, fabrica a avut o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro. După anul 2000 - în urma trecerii din comunism în capitalism şi a unor încercări de privatizare care au avut rezultate catastrofale - fosta fabrică de conserve părea condamnată să rămână, pentru totdeauna, doar fier vechi.
A fost cumpărată la licitaţie, de la AVAB, de grupul Marathon. Oamenii de afaceri care controlează, din acel moment, fabrica tecuceană - Levent Atin şi Aifun Suliman - n-au lăsat-o să se scufunde, ci au adus-o la poziţia de top de astăzi.
Detalii ne-au fost oferite de vicepreşedintele Contec, Vicenţiu Bercescu.

Ce produse se fabrică la Tecuci

Pe poarta Contecului ies circa 250 de tipuri de produse, iar printre brandurile proprii fabricii se numără unele pe care le vedem des la raft: Olympia, Winmark, Daria, Deli, Ready to Eat şi Picnic Chef. Se fac aici de toate - conserve de legume, pastă de tomate, muştar, borş, carne pentru chebab, gemuri, mâncare gătită conservată şi câte şi mai câte.
"Producem alimentele care se vând sub mărcile noastre proprii, în toate marile lanţuri de magazine. Dar lucrăm, spre exemplu, şi cu fast-fooduri cunoscute în lumea întreagă. Facem sosul cu usturoi pentru KFC. Or, dumnealor sunt prezenţi la nivel mondial, nu fac compromisuri la calitate, aşa că nici noi nu putem face astfel de compromisuri", ne spune Vincenţiu Bercescu.
În aripa administrativă a Contec Foods, există o expoziţie cu produsele de top şi cu diplomele de recunoaştere a calităţii acestora.

Istoria fabricii

"Fabrica de conserve de la Tecuci - cea care acum poartă numele de Contec Foods - a fost construită în 1953, pe o suprafaţă de nu mai puţin de 17 hectare. În 1990, mai erau în picioare construcţii pe o suprafaţă de şase hectare. Până în 1989, fabrica avusese în funcţiune o linie dublă internă de cale ferată, legată la căile ferate naţionale. Avea reţea proprie de gaz şi se alimenta cu apă din puţuri proprii. În 2004, după ce se mai încercase fără succes privatizarea, noi am cumpărat Contec la licitaţie. La acel moment, fabrica avea datorii foarte mari şi nu mai era alimentată cu gaz. Nici măcar curent electric nu se mai furniza. Arăta deplorabil", îşi aminteşte vicepreşedintele Contec.
Cu investiţii consistente din partea grupului Marathon, s-au refăcut recordurile la gaz, apă şi energie electrică. Astfel, pentru fabrica fondată cu mai bine de jumătate de secol înainte, prin transferarea unor linii de producţie de la Ghidigeni la Tecuci, începea o nouă eră. "Am refăcut, practic, toată infrastructură, de la duşumele antiderapante până instalaţii sanitare, astfel încât să îndeplinim toate cerinţele, după normele moderne", mai spune Vincenţiu Bercescu.
De fapt, actualii acţionari ai Contec Foods au mai deschis, în 1998, o fabrică la Ghidici, în judeţul Dolj, unde se procesau castraveţi şi gogoşari. În 2000 şi-au deschis a doua unitate de procesare, la Scorniceşti, unde se lucra, în principal, cu pastă de tomate. Un an mai târziu, liniile de producţie de la Scorniceşti au fost mutate la Bucureşti, într-un amplasament de pe bulevardul 1 Decembrie 1918 şi, până la finele acelui an, şi producţia de la Ghidici s-a mutat la Bucureşti. În 2004, încep lucrările la Contec Tecuci.

De la primii paşi la export

Prima care a început să producă a fost secţia de pastă de tomate. Apoi, a fost reinaugurată cea de legume. Apoi, una câte una, s-au redeschis toate, până la cea de borş. S-au importat utilaje cumpărate din Turcia, Germania, Italia şi chiar din Statele Unite.
Produsele obţinute cu ajutorul acestor utilaje ajung nu doar pe piaţa românească, ci şi la clienţii din Italia, Spania şi Germania.

Un partener pentru fermierii din zonă

"Prelucrăm până la 35.000 de tone de legume anual şi este o durere a noastră că nu putem lucra numai cu materie primă recoltată din producţia autohtonă. Încercăm, în acest sens, să fim parteneri ai fermierilor din zona Tecuciului şi nu numai. În ceea ce priveşte mazărea, spre exemplu, încurajăm cultura în zona Tecuciului şi ne-am cumpărat patru combine de recoltat. Sunt foarte scumpe şi fermierii nu şi le-ar fi permis. Am cumpărat şi o combină nouă pentru recoltatul roşiilor. Fasole luăm tot din zona Tecuciului şi de la Tulcea. Transportul mărfii până la poarta fabricii îl asigurăm noi, dacă e vorba de Tulcea sau de alte distanţe mai mari. Fermierii tecuceni transportă singuri până la noi. La roşii, avem contracte încheiate pentru 8.000 de tone, iar per total lucrăm cu circa 70 de fermieri", spune Vincenţiu Bercescu.
De ce se mai şi importă, deci, materie primă? "Am ajuns să ne aprovizionăm şi din Vrancea, dar şi din Turcia, Bulgaria sau Macedonia. Avem capacitate mare de prelucrare şi, aşa cum le-am explicat de foarte multe ori producătorilor din zona Tecuciului, lucrăm pe bază de contracte de furnizare. Trebuie să putem să ne facem calcule. Nu putem cumpăra marfă de la colţul străzii", precizează vicepreşedintele Contec.

Calificare şi recalificare

"Celor 475 de angajaţi li se mai adaugă 50 sau 60 de persoane în campaniile de recoltat. Calificarea s-a făcut din mers şi bineînţeles că acest proces continuă. Sigur că oamenii care lucraseră aici ştiau cum să acţioneze utilajele cele vechi, dar pe măsură ce le-am înlocuit cu altele moderne, a trebuit să îi calificăm din nou", ne-a declarat Vincenţiu Bercescu.
Din datele noastre, insuficienţi de pe piaţa muncii de la noi sunt inginerii tineri şi totodată bine pregătiţi în industria alimentară.

Cheia succesului

"Am avut, în cursul anului trecut, o cifră de afaceri de circa 20 de milioane de euro. Am produs circa 25.000 de tone, am vândut milioane de unităţi produse în fabrica de la Contec. Politica firmei este că trebuie să câştige toată lumea, nu doar noi. Încercăm să stabilizăm producţia în zonă şi să mergem pe noi segmente de piaţă. Acum se face o secţie de prelucrare a cărnii pentru chebab. Ne interesează, de asemenea, piaţa legumelor congelate, aşa că acum monitorizăm piaţa şi încercăm să vedem ce ar însemna asemenea investiţii", este de părere Vincenţiu Bercescu.

Ce-ar trebui să facă statul

Vicepreşedintele Contec spune că toată lumea şi-ar dori scăderea TVA-ului. "Este evident, o asemenea măsură ne-ar fi de foarte mare folos. Dar se pot face, însă, şi alte lucruri. Nu cerem ajutor direct. Dacă s-ar găsi o soluţie ca fermierii cu care lucrăm să îşi poată iriga culturile, cu totul altfel ar sta lucrurile. Ei ar reuşi să producă mai bine, iar noi am avea materie primă la preţuri mai mici. Toată lumea ar avea de câştigat", conchide vicepreşedintele Contec.

Tehnica păzeşte curăţenia

În timpul şedinţei foto de la Contec Foods, am avut ocazia să parcurgem câteva dintre circuitele interne ale fabricii. Nimeni - de la director la muncitor - nu intră în spaţiile destinate producţiei fără echipament corespunzător. Culoarul de intrare spre secţiile de legume, borş şi muştar, spre exemplu, este prevăzut cu un turnichet. Până când sistemul de curăţare nu a înregistrat faptul că vizitatorului i s-au periat încălţările şi i s-au spălat mâinile, turnichetul refuză automat să se deschidă.

Când câştigi, trebuie să şi dai înapoi!

La Tecuci, oraş în care lucrează Contec Foods, grupul de firme Marathon oferă masă caldă zilnică pentru 25 de persoane nevoiaşe. La Bucureşti, Marathon - care deţine o reţea vastă de  distribuţie - are chiar şi o catină, unde primesc masă nu mai puţin de 250 de persoane care se zbat sub pragul sărăciei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Contec Foods Tecuci intră şi pe piaţa legumelor congelate

Contec Foods, una dintre cele mai mari companii producătoare de legume şi fructe conservate, deţinută de cetăţeanul de origine turcă Aifun Suliman, estimează că va încheia acest an cu o cifră de afaceri de peste 25,5 milioane euro, în creştere cu 10% faţă de cifra de afaceri din 2015.

Cererea crescută de legume congelate de pe piaţă și creșterea cifrei de afaceri i-a determinat pe proprietarii Contec Foods să se gândească şi la noi linii de business, astfel că cel mai târziu în 2018 producătorul muștarului de Tecuci și a compoturilor Olympia ar urma să intre şi pe piaţa de legume congelate, investiția în linia de congelate fiind cifrată la 2 milioane euro.

„Anul acesta a fost un an agricol mai bun şi atunci normal că avem mai multe produse, ceea ce ne-a ajutat la creşterea cifrei de afaceri. Veniturile noastre depind de anul agricol mai mult decât de reducerea TVA sau creşterea puterii economice. Degeaba scade TVA şi creşte puterea economică a oamenilor dacă nu au avem ce să le oferim“, a declarat pentru Ziarul Financiar Georgică Borş, contabilul-şef al Contec Foods.

Până la începutul anului viitor, reprezentanţii Contec Foods şi-au propus să mărească capacitatea de producţie a companiei cu minimum 20% la producţia de borş şi oţet, un proiect în care au investit până acum în jur de 3 milioane de euro.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.